3r-153/21 — obligarea examinarii petitiei

Dosar nr. 3r-153/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău ( A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Gheorghe Sobieski-Comerzan,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Sobieski-Comerzan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț

Președintele Republicii Moldova cu privire la obligarea examinării petiției și cererii

prealabile,

împotriva încheierii din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a declarat ca fiind inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Sobieski-Comerzan

c o n s t a t ă :

La 11 februarie 2021 Gheorghe Sobieski-Comerzan a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Președintele

Republicii Moldova cu privire la obligarea examinării petiției și cererii prealabile

privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, prin care un judecător

a fost numit în funcție.

Prin încheierea din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat ca

fiind inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Sobieski-

Comerzan.

La 25 martie 2021 Gheorghe Sobieski-Comerzan a depus recurs împotriva

încheierii din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea încheierii și emiterea unei noi încheieri prin care a obliga instanța să

examineze cererea sa de chemare în judecată.

În motivarea recursului a indicat că conform art. 49, 50 din Codul administrativ,

judecătorii urmau să se abțină de la judecarea cauzei, deoarece cu judecătoarea

Liubovi Brânza sunt colegi la Curtea de Apel Chișinău, având relații personale, iar

cu judecătorul Anatolie Minciuna, care este și membru al colegiului disciplinar al

Consiliului Superior al Magistraturii, au fost colegi de facultate, fiind în relații ostile.

A mai specificat că prin cererea sa de chemare în judecată, a solicitat, conform

art. 20 și 52 din Constituția Republicii Moldova, prin coraborarea dreptului la

petiționare, cu dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești, doar

1

obligarea intimatului să examineze legal petiția și cererea prealabilă, depuse în adresa

Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin referința depusă la 26 aprilie 2021, prin poșta electronică, Consiliul

Superior al Magistraturii a solicitat de a considera inadmisibil recursul depus de

Gheorghe Sobieski-Comerzan.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea recurată a fost pronunțată la 24 februarie 2021 și expediată părților,

prin intermediul oficiului poștal (f.d. 14).

Recurentul Gheorghe Sobieski-Comerzan a recepționat copia încheierii din

24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău la data de 21 martie 2021 (f.d.16).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Gheorghe Sobieski-Comerzan la

data de 25 martie 2021 este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că la 07 decembrie 2020 Gheorghe Sobieski-

Comerzan s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu o petiție, înregistrată cu

nr. 1690 p/m, prin care a solicitat verificarea dreptului dnei. Liubovi Brînza de a

activa în funcția de judecător și anularea hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii privind numirea dnei. Liubovi Brînza în funcția de judecător.

Prin scrisoarea nr. 3308 m/i din 29 decembrie 2020, Consiliul Superior al

Magistraturii, în răspunsul la petiția sus-menționată, a informat că cele menționate în

petiție nu sunt demonstrate prin probe pertinente, concludente și utile, fapt ce-i

acordă un caracter declarativ.

Nefiind de acord cu răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3308 m/i

din 29 decembrie 2020, emisă pe marginea petiției înregistrate sub nr. 1690 p/m din

07 decembrie 2020, la 14 ianuarie 2021 Gheorghe Sobieski-Comerzan a depus cerere

prealabilă, solicitând repetat anularea hotărârii Consiliului Superior la Magistraturii

privind numirea dnei. Liubovi Brînza în funcția de judecător și remiterea deciziei

adoptate în adresa sa.

Prin scrisoarea nr. 206 m/i din 29 ianuarie 2021, Consiliul Superior al

Magistraturii i-a comunicat petiționarului Gheorghe Sobieski-Comerzan despre

respingerea cererii prealabile.

2

Astfel, la 11 februarie 2021 Gheorghe Sobieski-Comerzan s-a adresat cu

prezenta acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Președintele

Republicii Moldova, solicitând obligarea examinării petiției și cererii prealabile

privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, prin care un judecător

a fost numit în funcție.

Prin încheierea din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat ca

fiind inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Sobieski-

Comerzan.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că acțiunea depusă de Gheorghe Sobieski-

Comerzan nu cade sub incidența prevederilor art. 207 alin.(2) lit. e) Cod

administrativ, indicând că reclamantul nu a formulat o acțiune în apărarea drepturilor

și intereselor sale, afectate de activitatea administrativă a părții pârâte.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră întemeiată concluzia Curții de Apel Chișinău privind

inadmisibilitatea acțiunii depuse de Gheorghe Sobieski-Comerzan, în baza art. 207

alin. (2) lit. e) Cod administrativ, din următoarele considerente.

Conform art. 191 alin. (3) Cod administrativ, Curtea de Apel Chișinău

soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva

hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al

Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența

sa prin Codul electoral.

În conformitate cu art. 206 alin. (1) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să

emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la

tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau

inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a

unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a

unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În conformitate cu art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, instanța

verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art.17.

Conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Potrivit art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea

actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a

actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice

în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică

nemijlocit legea.

Articolul 20 din Codul administrativ stipulează că, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care

3

decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

În conformitate cu art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

În conformitate cu art. 189 din Codul administrativ, orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități

publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Astfel, se delimitează anumite exigențe pentru admisibilitatea acțiunii în

contenciosul administrativ și anume: revendicarea unui drept propriu vătămat, prin

activitatea administrativă, desfășurat de o autoritate publică.

Colegiul remarcă că din textul acțiunii nu rezultă că s-ar fi lezat anumite drepturi

și interese legitime ale reclamantului Gheorghe Sobieski-Comerzan, acesta

neprezentând argumente ce țin de încălcarea drepturilor sale personale, în ce constă

încălcarea și care drept sau interes legitim urmează a fi apărat prin acțiunea înaintată.

Or, reclamantul nu a formulat o acțiune în apărarea drepturilor și intereselor sale

legale, afectate de activitatea administrativă a părții pârâte.

Colegiul notează că normele citate supra denotă opțiunea legiuitorului care a

statuat că pentru revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului,

astfel încât înaintarea oricărei acțiuni din acțiunile în contencios administrativ,

prevăzute de art. 206 alin. (1) Cod administrativ, evocă pentru admisibilitate

revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al reclamantului.

Prin urmare, în sensul legii, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din

susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia

urmează a fi arătată vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în

textul art. 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea

unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa-numitele

drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare

(actio pupularis).

Prin urmare, raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, instanța de

recurs consideră întemeiată concluzia primei instanțe privind declararea ca

inadmisibilă a cererii de chemare în judecată depuse de Gheorghe Sobieski-

Comerzan, deoarece reclamantul nu a invocat și nu a motivat care drept al său

recunoscut de lege i-a fost încălcat prin activitatea administrativă a pârâtului, având

în vedere faptul că legislația în vigoare cert consacră că, instanța de contencios

administrativ poate fi sesizată de orice persoană care revendică încălcarea unui drept

al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, ce presupune totalitatea

actelor administrative individuale și normative realizate de autoritățile publice în

regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică

nemijlocit legea. Or, în esență, scopul acțiunii în control judecătoresc constă în

anularea unui act administrativ emis în cadrul unei proceduri administrative, ca

urmare a activității administrative a autorității publice, care, prin acțiunea sa, aduce o

atingere ilegală unui drept subiectiv concret recunoscut de lege unei anumite

persoane.

Mai mult, Colegiul reiterează că Consiliu Superior al Magistraturii, anterior,

prin scrisoarea nr. 3308 m/i din 29 decembrie 2020, a dat răspuns la petiția

4

reclamantului Gheorghe Sobieski-Comerzan, iar prin scrisoarea nr. 206 m/i din 29

ianuarie 2021, i-a comunicat petiționarului Gheorghe Sobieski-Comerzan despre

respingerea cererii prealabile.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul recurentului Gheorghe

Sobieski-Comerzan cu referire la faptul că conform art. 49, 50 din Codul

administrativ, judecătorii Anatolie Minciuna, Ion Muruianu și Ecaterina Palanciuc

urmau să se abțină de la judecarea cauzei, deoarece cu judecătoarea Liubovi Brânza

sunt colegi la Curtea de Apel Chișinău, având relații personale, iar cu judecătorul

Anatolie Minciuna, care este și membru al colegiului disciplinar al Consiliului

Superior al Magistraturii, au fost colegi de facultate, fiind în relații ostile. Or,

recurentul nu a prezentat în confirmarea circumstanțelor invocate probe admisibile și

pertinente. În acest sens, instanța de recurs menționează că reclamantul, considerând

că careva dintre judecători se află într-o situație de incompatibilitate, urma să solicite

recuzarea judecătorului în temeiul art. 52 Cod administrativ.

Având în vedere cele expuse, instanța de recurs consideră că Curtea de Apel

Chișinău just a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Sobieski-Comerzan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț

Președintele Republicii Moldova cu privire la obligarea examinării petiției și cererii

prealabile, or, acțiunea acestuia a fost îndreptată în contestarea unei operațiuni

administrative, care nu produce efecte juridice față de reclamant și nici față de terțe

persoane.

Așadar, soluția adoptată de Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea recurată,

este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din

24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău este legală și întemeiată, iar argumentele

invocate de Gheorghe Sobieski-Comerzan sunt neîntemeiate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul depus de Gheorghe Sobieski-Comerzan.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Gheorghe Sobieski-Comerzan.

Se menține încheierea din 24 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Sobieski-Comerzan împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, terț Președintele

Republicii Moldova cu privire la obligarea examinării petiției și cererii prealabile.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

5