2ra-5/25 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului

2ra-5/25 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Sobieski-

Camerzan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 04 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-5/25

nr. PIGD 2-23110070-01-2ra-02012025)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă (în vigoare după 01 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. A. Ojoga

Curtea de Apel Chișinău – jud. A. Panov, N. Mămăligă, A. Malîi

31 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de către

Gheorghe Sobieski-Camerzan,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

oficiului poștal cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului material și moral.

2022, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova prin care a solicitat repararea

prejudiciului material și moral în mărime de 88 800 MDL, care a fost primită în

procedură de judecătorul Eugenia Culinca abia la 10 mai 2023.

a avut loc în termenul rezonabil și legal de trei luni de zile, precum și că nu i-a fost

expediată copia hotărârii pentru a o ataca. Din acest motiv suportă zilnic prejudicii

enorme și este nevoit să depună prezenta cerere de chemare în judecată.

chemare în judecată constatarea încălcării dreptului său la judecarea cauzei în termen

rezonabil și încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul său a sumei de 200 000 MDL cu titlu de reparare

a prejudiciului material și a sumei de 200 000 MDL cu titlu de reparare a

prejudiciului moral.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins acțiunea depusă de Gheorghe Sobieski-Camerzan, ca fiind

neîntemeiată (f.d. 38, 42-52).

1

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

intermediul oficiului poștal cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 26 aprilie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 40, 42), completată prin cererea

repetată din 12 februarie 2024 (f.d. 54, 55).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Gheorghe Sobieski-Camerzan și s-a menținut hotărârea din 25

octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 68, 69-79).

motivat prezentat de către Judecătoria Chișinău, că ședințele de judecată au fost

stabilite în termen consecutiv reduși, amânări nejustificate din partea instanței nu au

fost admise, perioadele dintre ședințe au fost stabilite rezonabil, în intervale reduse

de timp, cu respectarea echilibrului dintre drepturile participanților la proces și

procedurile ce se impun.

fost condiționat inclusiv de comportamentul participanților la proces, de

circumstanțe ce nu depind de voința și discreția instanței de judecată, fiind dictat de

necesitatea asigurării dreptului părților la un proces echitabil, dreptului la apărare,

respectării principiului contradictorialității, egalității și disponibilității în drepturi a

participanților la proces, precum și exigenței respectării procedurii de citare a

părților, deci, participanții la proces și-au valorificat drepturile procedurale

prevăzute de legislația în vigoare, prin înaintarea diferitor cereri (recuzare, recurs,

etc.), prin neprezentarea la ședințele de judecată, inclusiv a părții reclamante, prin

urmare o încălcare a dreptului la examinare în termen rezonabil nu poate fi

constatată.

depus cereri de accelerare a procedurii de examinare a cauzei, or, în condițiile în

care partea în proces dispune de un instrument procesual de apărare a dreptului la

respectarea celerității procesului prin utilizarea recursurilor acceleratorii, nimic din

declarațiile reclamantului/apelant nu poate explica motivul pentru care aceasta a fost

inaptă.

i-a fost încălcat dreptul la examinare în termen rezonabil a cauzei, ceea ce nu

condiționează aplicabilitatea Legii nr. 87/2011.

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

intermediul oficiului poștal cerere de recurs împotriva deciziei din 04 decembrie

2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a

hotărârii din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea

unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii (f.d. 90, 91).

ARGUMENTELE RECURSULUI

că hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt nemotivate și nu dau un

răspuns capetele din cererea de chemare in judecata și cererea de apel.

justiție, iar în consecință i-au îngrădit drepturile la un proces echitabil, la un recurs

efectiv și au admis acte de discriminare în privința lui.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

3

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit scrisorii de expediere a actului

judecătoresc, copia deciziei motivate din 04 decembrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată spre comunicare recurentului Gheorghe Sobieski-

Camerzan în data de 20 martie 2025 (f.d. 80). Însă, la materialele dosarului lipsesc

înscrisuri din care ar putea fi constatat momentul când aceasta a fost comunicată

efectiv recurentului. Astfel, în speță, calea de atac în ordine de recurs se consideră a

fi demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost predată

oficiului poștal la 31 decembrie 2024 (f.d. 90, 91).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept

4

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt similare celor expuse în cererea de chemare

în judecată și în cererea de apel, cărora Curtea de Apel Chișinău le-a dat o apreciere

corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

5

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs

trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită

o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services contra

Franței, § 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten

contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La

fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, reprezentat de Alexandru Vicol, ca fiind vădit neîntemeiate.

6

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul lui Gheorghe Sobieski-Camerzan.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

7