2ac-452/23 — anularea actelor juridice

Dosarul nr. 2ac-452/23

2-22007817-01-2ac-17112023

ÎNCHEIERE

17 ianuarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oxana Parfeni

judecătorii Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând chestiunea cu privire la strămutarea la altă instanță egală în grad

cu Curtea de Apel Chișinău a cauzei civile intentate la cererea de chemare în

judecată depusă de către Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Universității de Stat din

Republica Moldova cu privire la anularea actelor juridice, pentru examinarea

recursului declarat de către recurentul Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva

încheierii din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a

scos de pe rol cererea de chemare în judecată,

constată:

La 20 ianuarie 2022, Gheorghe Sobieski-Camerzan a depus la Judecătoria

Chișinău, sediul Centru, cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și Universității de Stat din

Republica Moldova, solicitând anularea Ordinului emis de către Rectorul

Universității de Stat din Republica Moldova la data de 30 septembrie 1995

privind înmatricularea dnei Liuba Brînza la facultatea de drept anul III, cu

ridicarea diplomei de licență.

Prin încheierea din 10 aprilie 2023 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost primită spre examinare cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Sobieski-Camerzan împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova și Universității de Stat din Republica Moldova.

Prin încheierea din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea reprezentantului pârâtului și, în temeiul art. 267 lit. g) din Codul de

procedură civilă, s-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de

către Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova și Universitatea de Stat din Republica Moldova.

S-a explicat reclamantului că este în drept să adreseze instanței o nouă

cerere, conform dispozițiilor generale.

S-a explicat reclamantului că este în drept să depună la Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, cerere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea de pe rol,

1

prezentând probe care să confirme imposibilitatea prezentării lui în ședința de

judecată și a înștiințării instanței (f.d. 101-102).

La 01 august 2023, Gheorghe Sobieski-Camerzan a depus, prin intermediul

oficiului poștal, recurs împotriva încheierii din 17 iulie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea încheierii recurate.

La 16 august 2023, conform fișei de repartizare, cauza a fost distribuită

pentru examinare în ordine de recurs judecătorului Ana Panov (f.d.108).

Prin încheierea din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a

transmis Curții Supreme de Justiție cauza întru determinarea, în conformitate cu

art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, a competenței unei alte

instanțe de același nivel pentru examinarea cererii de recurs declarate de

recurentul Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva încheierii din 17 iulie 2023

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În argumentarea solicitării, Curtea de Apel Chișinău a invocat că nu poate

examina prezenta cauză în ordine de recurs, deoarece pârâta Liuba Brînza este

judecător în cadrul Curții de Apel Chișinău, iar această circumstanță ar putea

pune la îndoială imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a transmite cauza spre examinare la Curtea de Apel

Chișinău, pentru examinarea recursului declarat de către Gheorghe Sobieski-

Camerzan împotriva încheierii din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, din motivele ce succed.

Cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Sobieski-

Camerzan împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova și Universității de Stat din Republica Moldova cu privire la anularea

actelor juridice, se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, pentru examinarea

recursului declarat de către recurentul Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva

încheierii din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a

scos de pe rol cererea de chemare în judecată.

În temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor

ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la

proces.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se

efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune

niciunei căi de atac.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de

strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură

civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la

soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei

pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea

se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea

participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la

proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

În motivarea strămutării cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,

2

Curtea de Apel Chișinău, în încheierea din 31 octombrie 2023, a invocat că

nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei și de

calitatea participanților la proces, având în vedere că, prin cererea de chemare în

judecată, Gheorghe Sobieski-Camerzan solicită anularea Ordinului emis de către

Rectorul Universității de Stat din Republica Moldova la data de 30 septembrie

1995 privind înmatricularea dnei Liuba Brînza la facultatea de drept anul III, cu

ridicarea diplomei de licență, care în prezent deține funcția de judecător în cadrul

Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, simplele

bănuieli nu pot motiva eventuala părtinire ale judecătorilor Curții de Apel

Chișinău la examinarea recursului declarat de Gheorghe Sobieski-Camerzan, în

situația în care judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de

înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii.

Conform art. 1 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului

nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți,

imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod

independent și imparțial și acționează fără nici un fel de restricții, influențe,

presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei

autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce

atingere independenței individuale a judecătorului.

Art. 20 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că, la înfăptuirea

justiției în cauze civile, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.

Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea

prevăzută de lege.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz

concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica

îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că

sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele

cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de

admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii,

existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o

abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau

interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă,

determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens.

În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că

un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu

este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă

această bănuială poate fi obiectiv justificată.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a remite cauza la Curtea de Apel Chișinău, pentru

examinarea recursului declarat de către Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva

3

încheierii din 17 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f), alin. (4), art. 270 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se remite Curții de Apel Chișinău cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de către Gheorghe Sobieski-Camerzan împotriva

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și

Universității de Stat din Republica Moldova cu privire la anularea actelor

juridice, pentru examinarea recursului declarat de către recurentul Gheorghe

Sobieski-Camerzan împotriva încheierii din 17 iulie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oxana Parfeni

judecătorii Aliona Donos

Diana Stănilă

4