3ra-976/23 — contestarea actului administrativ

La data de 14 martie 2022 Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Municipal Chișinău, Direcția Generală Economie, Comerț și Turism, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Centrul Experimental Prometeu-Prim” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a fost înființat ca instituție de învățământ privat, prin Hotărârea Guvernului RM nr. 473 din 29 august 1991.

În conformitate cu pct.2 al Hotărârii de Guvern nr. 473 din 29 august 1991, finanțarea liceului este mixtă, atât din partea Primăriei mun. Chișinău, cât și din contul sponsorilor, fondatorului și al părinților.

A susținut că, din momentul înființării, Liceul „Prometeu-Prim” își desfășoară activitatea inclusiv în clădirea preluată în locațiune de la Consiliul municipal Chișinău din str. N. Iorga, 2, blocul lit. A cu suprafața totală de 840,1 m2, în temeiul contractului de locațiune nr. 2/09/032 din 26 ianuarie 2010.

Reclamanta a indicat că, în perioada anilor 1991-1993, pentru reparații capitale a clădirii menționate, care în acel timp era avariată din cauza cutremurului de pământ, de către fondatori au fost investite aproximativ 8 mln. ruble.

Până în anul 2021, la calcularea cuantumului chiriei clădirii, coeficientul de piață K4, era calculat conform prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul respectiv și Anexei nr.2 la Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă - proprietate municipală, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.11/55 din 23 decembrie 2014 și care constituia 0,5, ținând cont de 1 caracterul serviciilor acordate în incinta spațiilor închiriate, învățământ primar și secundar – utilizarea încăperii pentru instruire.

A relatat că, anexa nr.9 din Legea bugetului de stat pentru anul 2022 (în privința coeficientului de ramură privind utilizarea încăperii K3 și coeficientului de piață K4 nu s-a modificat, fiind aceleași prevederi ca și în anii precedenți), prevede determinarea cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică, și totodată prevede coeficientul de ramură privind utilizarea încăperii K3 fiind în Lege indicate 15 categorii, iar prestarea serviciilor de învățământ este atribuit la pct. 3) spații pentru laboratoare, pentru instruire, pentru efectuarea de lucrări de cercetare și proiectare: spații pentru prestarea de servicii poștale, sportive și de întremare a sănătății.

A precizat reclamanta că, administrația publică locală în toate anexele la contractul de locațiune privind cuantumul chiriei pentru anii respectivi indică coeficientul de ramură privind utilizarea încăperii K3 – instruire; pentru anul 2021 administrația publică locală a stabilit coeficientului de piață K4 de 2,132 calculat în baza Raportului de analiză nr. 2104/102-85 C, iar pentru anul 2022 a stabilit coeficientului de piață K4 de 1,997, calculat în baza aceluiași Raport de analiză nr. 2104/102-85 C.

A menționat că, cuantumul chiriei achitat de Liceul „Prometeu-Prim” s-a majorat mai mult de 4 ori, fiind egalat cu cel achitat de societățile comerciale ale căror activitate are drept scop obținerea profitului, administrația publică locală neținând cont că, serviciile acordate de Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” în încăperile respective este cel de instruire (învățământ primar și secundar), ceea ce corespunde excepției stipulate în pct. 5 al Anexei nr. 3 la Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă - proprietate municipală, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 17/7 din 06 octombrie 2020, conform căruia urma de atribuit coeficientul de piață K4 - 0,5.

Coeficientul de piață K4 de 0,5 pentru persoanele care practică activități de instruire corespunde și Legii bugetului, care prevede că, coeficientul de piață K4 se stabilește prin înțelegerea pârților, dar nu mai mic decât valorile stabilite în lege.

În acest context, reclamantului i s-a comunicat că, în cazul nesemnării Anexei privind cuantumul chiriei pentru anul 2021, contractul de locațiune va fi rezoluționat. 2

A indicat reclamantul că, Regulamentul sus menționat nu prevede o procedură de contestare a calculului, ci doar posibilitatea locatarului de a accepta sau nu în locațiune încăperile. Aceasta rezultă și din scrisorile pârâtului, prin care invită reclamantul să semneze anexele la contract privind cuantumul chiriei, fiind o decizie unilaterală a administrației publice locale, iar în cazul refuzului se urmărește rezilierea contractului.

Prin urmare, la data de 17 ianuarie 2022 a depus cerere prealabilă privind aplicarea excepției stabilite în pct. 5 al Anexei nr. 3 din Regulament privind coeficientul de piață K4 de 0,5, însă răspunsul pârâtului din 11 februarie 2022 este unul formal și nemotivat, fără a explica din ce motiv nu poate fi aplicată excepția, invocând doar că mărimea chiriei se calculează în baza Legii bugetului de stat și a Regulamentului, astfel în cazul în care pârâtul nu dorește sau consideră că, nu se aplică excepția din Regulament, atunci Regulamentul dat este contrar Legii bugetului de stat, or art. 18 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 prevede că, Actele normative ale autorităților administrației publice locale se emit pentru realizarea atribuțiilor funcționale și în limitele competențelor stabilite de Constituție, de Carta Europeană a Autonomiei Locale și de alte acte normative.

Reclamantul susține că, pct.1 lit.e) din Anexa nr. 9 a Legii bugetului de stat pentru anul 2021, 2022, stabilește coeficientul de piață K4 printr-o înțelegere a pârților și nu poate fi mai mic de 1,0, iar pentru genurile de activitate desfășurate în încăperile menționate la lit. d) pozițiile 1)-6), el nu poate fi mai mic de 0,5, excepție făcând: încăperile folosite de organele mijloacelor de informare în masă, pentru care coeficientul de piață se stabilește în intervalul de la 1,0 la 1,5; spațiile utilizate pentru realizarea acțiunilor în masă din cadrul proiectelor și programelor finanțate de la bugetul public național și spațiile folosite de atelierele de creație, organizațiile obștești ale persoanelor cu dizabilități și întreprinderile lor, precum și spațiile din clădirea Parlamentului utilizate de unitatea de alimentație publică cu preparare și comercializare a bucatelor, pentru care coeficientul de piață se stabilește în mărime de 0,1.

Reclamantul a indicat că, Legea bugetului de stat în ceea ce privește coeficientul de piață face o distincție și prevede diferit coeficientul în funcție de specificul utilizării încăperii, și anume se observă distincția în cazul utilizării încăperii de către persoanele juridice cu scop lucrativ și cele cu scop nelucrativ, cum ar fi pentru instruire (pct.1 lit. d) poziția 3 din Anexa nr. 9 a Legii bugetului). 3

Această distincție este prevăzută ca excepție și în pct. 5 al Anexei nr. 3 a Regulamentului gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă proprietate municipală, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 17/7 din 06.10.2020, însă pârâtul refuză aplicarea acesteia. Pct. 5) și 6) al Regulamentului enunțat supra prevede, ca excepție stabilirea coeficientului de piață K4 de 0,5 pentru: 5) spațiile/încăperile nelocuibile transmise în locațiune persoanelor fizice și juridice care practică activitate de instruire, cu excepția studierii limbilor străine și cursurilor de șoferi; 6) spațiile/încăperile nelocuibile transmise în locațiune persoanelor fizice și juridice care practică activitate de sport și cultură, și pentru sediile partidelor și altor organizații social politice.

Ca excepție, sunt incluse partidele și alte organizații politice, însă rolul și importanța acestora din urmă este inferior organizațiilor necomerciale care practică activitate de instruire – învățământ primar și secundar.

A subliniat că, în relațiile de locațiune între doi agenți economici majorarea chiriei poate avea loc în cazul în care condițiile economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă, dar nu se observă niciodată în raporturile civile o majorare atât de mare cum a fost în cazul reclamantului, mai mare de 4 ori.

Reclamatul a susținut că este o persoană juridică cu scop nelucrativ, nu urmărește obținerea profitului, activitatea căreia aduce un beneficiu municipalității, or acesta prestează servicii de instruire. Pentru formarea unor competențe conforme cu standardele educaționale sânt necesare în permanență investiții, atragerea și remunerarea conformă a cadrelor didactice etc și astfel, luând în considerație cheltuielile mari care le suportă pentru chiria încăperii, Liceul rămâne fără resurse financiare necesare pentru a investi nemijlocit în formarea competențelor, în programele sale de cercetare, în perfecționarea cadrelor, ca liceul să devină mai competitiv.

A mai invocat că, prin majorarea cuantumului chiriei, s-a acționat contrar bunei credințe (art. 11 din Codul civil) și s-au neglijat interesele liceului, iar majorarea chiriei de 4 ori a dus la suspendarea unor procese care erau instituite în cadrul liceului în susținerea învățării și asigurarea stării de bine a tuturor elevilor, precum și acordarea sprijinului necesar cadrelor didactice pentru a putea asigura servicii de educație de calitate, în siguranță și cu dotări de ultimă generație.

A reiterat că, Liceul dc Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, ca instituție de învățământ, funcționează în condițiile legii, iar acțiunile administrației publice locale privind majorarea unilaterală a cuantumului chiriei reprezintă o limitare gravă a drepturilor fundamentale la învățământ, 4 fiind influențat direct procesul de învățământ care constituie prioritate națională și care necesită a fi protejat.

Potrivit pct.9 din Rezoluția Parlamentului European, Statul trebuie să ofere în mod obligatoriu subvenții pentru a facilita posibilitatea școlilor particulare să-și îndeplinească sarcinile în aceleași condiții ca și școlile de stat.

În opinia reclamantului, răspunsul pârâtului este nemotivat, nu sunt indicate temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică și care ar justifica refuzul în emiterea actului administrativ individual favorabil cu privire la modificarea și recalcularea cuantumului chiriei pentru încăperile din str. Nicolae Iorga, 2 blocul lit. A cu suprafața totală de 840,1 m2 , în sensul stabilirii coeficientului de piață de K4 de 0,5.

Concretizându-și pretențiile reclamantul a solicitat atragerea fondatorului reclamantului Societății cu Răspundere Limitată „Centrul Experimental Prometeu-Prim” în calitate de persoană terță, în legătură cu faptul că, eventuala hotărâre ar interveni în drepturile fondatorului, solicitând anularea și recunoașterea ilegalității refuzului în modificarea și recalcularea cuantumului chiriei pentru încăperile din mun. Chișinău, str. N .Iorga 2, blocul lit. A, cu suprafața totală de 840,1 m2 exprimat prin răspunsul Direcției Generale Economie, Comerț și Turism nr. 09-11/04-0505 din 11 februarie 2022 cu privire la cererea prealabilă, obligarea Consiliului mun. Chișinău și Direcția Generală Economie, Comerț și Turism să emită actul administrativ individual favorabil cu privire la modificarea și recalcularea cuantumului chiriei pentru încăperile din mun. Chișinău str. N. Iorga,2 cu suprafața totală de 840,1 m2 , în sensul stabilirii coeficientului de piață K4 de 0,5.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”.

La data de 05 decembrie 2022, în interiorul termenului de atac instituit de art.232 alin. (1) din Codul administrativ, Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a depus apel nemotivat, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. La data de 13 februarie 2023 a fost depus apelul motivat, în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, având în vedere că decizia motivată a fost notificată apelantei la data de 26 ianuarie 2023 (f.d. 110). 5

Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Instanța de apel a constatat că, între părțile în litigiu, s-a stabilit un raport juridic în baza contractului sinalagmatic, în care fiecare dintre părți s- a obligat reciproc, astfel încât obligația fiecăreia din ele să fie corelativă obligației celeilalte, acest raport fiind materializat prin contractul de locațiune nr. 2/09/032 din 26 ianuarie 2010 și acordul adițional de introducere a unor modificări la contractul de locațiune din 27 mai 2021, reclamantul/apelant exprimându-și acordul de voință prin semnarea acestora.

Totodată, instanța de apel a punctat că, potrivit art. 9 din Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale nr. 523- XIV din 16 iulie 1999, exercitarea dreptului de proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale constă în activitatea practică, desfășurată de autoritățile administrației publice locale în ce privește posesia, folosința și dispoziția proprietății publice locale în corespundere cu legislația. (2) Modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se stabilește de către autoritățile administrației publice locale în baza Legii cu privire la proprietate, prezentei legi și altor acte legislative în vigoare.

În acest context, locațiunea bunurilor, proprietate a unității administrativ-teritoriale ține de gestiunea patrimoniului municipal și se face doar în temeiul deciziei Consiliului local, plata chiriei pentru locațiune fiind luată doar de organele abilitate cu aceste atribuții prin lege.

Totodată, instanța de apel a notat, în temeiul art.7 din Legea privind administrația publică locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, în realizarea competențelor lor, autoritățile administrației publice locale dispun de autonomie, consfințită și garantată prin Constituția Republicii Moldova, Carta Europeană a Autonomiei Locale și prin alte tratate la care Republica Moldova este parte.

Potrivit art.16 alin. (2) din aceeași Lege, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: b) administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului); c) decide în privința actelor juridice de administrare privind bunurile domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului), 6 după caz, precum și privind serviciile publice de interes local, în condițiile legii.

Potrivit pct.77 din Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă – proprietate municipală, cuantumul chiriei anuale pentru folosirea spațiilor/încăperilor nelocuibile – proprietate municipală, se efectuează conform formulei specificate în Legea bugetului de stat pe anul de referință și valorii coeficienților folosiți în calcule, cu excepția coeficientului de piață (K4), în baza fișei de evaluare a spațiilor /încăperilor nelocuibile actualizată anual (f.d.36-43).

Prevederile pct.79 din același Regulament statuează că, în cazul transmiterii în locațiune a clădirilor separate, construcțiilor încorporate sau anexate, precum și a încăperilor amplasate la parterul clădirilor de pe străzile principale (conform anexei nr. 2), coeficientul de piață (K4) va fi determinat în funcție de prețul de locațiune pentru obiectivul solicitat stabilit prin raportul de evaluare, întocmit de către o persoană juridică sau fizică licențiată în domeniul respectiv de activitate.

Astfel, reieșind din circumstanțele descrise supra, raportate la normele de drept pre-citate, instanța de apel a menționat că, autoritatea-pârâtă corect a stabilit că, încăperile nelocative deținute de reclamantul/apelantul Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” se încadrează în pct.79 din Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă – proprietate municipală, coeficientul de piață K4 pentru încăperile din str. Nicolae Iorga, 2 lit. A, care au fost transmise în locațiune apelantei/reclamante fiind stabilit în mărime de 2,135, suma anuală constituind - 1 472 233,83 lei, reieșind din suma anuală stabilită de evaluator, conform raportului de analiză nr. 2104/102-85 C din 20 aprilie 2021 (f.d.54-57).

Curtea de Apel Chișinău a subliniat că, mărimea plății chiriei se calculează în baza Legii bugetului de stat pentru anul respectiv și Regulamentului gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă - proprietate municipală aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 17/7 din 06 octombrie 2020.

Pe cale de consecință, instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanțe, potrivit căreia, Consiliul Municipal Chișinău, Direcția Generală Economie, Comerț și Turism și-a exercitat dreptul discreționar conform principiului autonomiei locale și prevederilor art. 225 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în limitele legale prevăzute de Legea cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale nr. 523- XIV din 16 iulie 1999, a Legii cu privire la proprietatea publică a unităților 7 administrativ-teritoriale nr. 523- XIV din 16 iulie 1999 și conform scopului acordat prin lege.

La 20 iunie 2023 Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a depus recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 06 octombrie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a legii de către instanțele ierarhic inferioare, precum și faptul că nu au fost constate și elucidate pe deplin circumstanțele cauzei, totodată menționând că decizia instanței de apel este una nemotivată. Intimații nu au indicat temeiurile esențiale de drept și de fapt, care ar justifica refuzul emiterii actului administrativ individual favorabil cu privire la modificarea și recalcularea cuantumului chiriei pentru încăperile din str. N. Iorga, 2, bloc lit. A, în sensul stabilirii coeficientului de piață de K 4 de 0,5.

Prin referința din 11 octombrie 2023 intimata Direcția generală economie, comerț și turism a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Prin referința din 17 noiembrie 2023 terț Societatea cu Răspundere Limitată „Centrul Experimental Prometeu-Prim” a solicitat admiterea recursului depus de Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și emitere unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023): 8 „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea /inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel 9 contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). 10

În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 11