3ra-976/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Admisibilitatea recursului depus pina la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din Codul administrativ, in vigoare pina la 01 septembrie 2023.
3ra-976/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Instituția
Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică
„Prometeu-Prim”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Instituția Publică de Învățământ
Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” împotriva
Consiliului Municipal Chișinău, Direcția Generală Economie,
Comerț și Turism, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Centrul
Experimental Prometeu-Prim” cu privire la contestarea actului
administrativ,
împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-976/23
NR. PIGD 2-22034970-01-3ra-28092023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023.
Articolul 246 din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023).
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Cazacu)
Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)
11 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică
„Prometeu-Prim”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 14 martie 2022 Instituția Publică de Învățământ Liceul de
Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” s-a adresat în instanța de judecată
cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Municipal
Chișinău, Direcția Generală Economie, Comerț și Turism, terț Societatea cu
Răspundere Limitată „Centrul Experimental Prometeu-Prim” cu privire la
contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, Liceul de Creativitate și
Inventică „Prometeu-Prim” a fost înființat ca instituție de învățământ privat,
prin Hotărârea Guvernului RM nr. 473 din 29 august 1991.
În conformitate cu pct.2 al Hotărârii de Guvern nr. 473 din 29 august
1991, finanțarea liceului este mixtă, atât din partea Primăriei mun. Chișinău,
cât și din contul sponsorilor, fondatorului și al părinților.
A susținut că, din momentul înființării, Liceul „Prometeu-Prim” își
desfășoară activitatea inclusiv în clădirea preluată în locațiune de la Consiliul
municipal Chișinău din str. N. Iorga, 2, blocul lit. A cu suprafața totală de
840,1 m2, în temeiul contractului de locațiune nr. 2/09/032 din 26 ianuarie
2010.
Reclamanta a indicat că, în perioada anilor 1991-1993, pentru reparații
capitale a clădirii menționate, care în acel timp era avariată din cauza
cutremurului de pământ, de către fondatori au fost investite aproximativ 8
mln. ruble.
Până în anul 2021, la calcularea cuantumului chiriei clădirii,
coeficientul de piață K4, era calculat conform prevederilor Legii bugetului
de stat pentru anul respectiv și Anexei nr.2 la Regulamentul gestionării
clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă -
proprietate municipală, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău
nr.11/55 din 23 decembrie 2014 și care constituia 0,5, ținând cont de
1
caracterul serviciilor acordate în incinta spațiilor închiriate, învățământ
primar și secundar – utilizarea încăperii pentru instruire.
A relatat că, anexa nr.9 din Legea bugetului de stat pentru anul 2022
(în privința coeficientului de ramură privind utilizarea încăperii K3 și
coeficientului de piață K4 nu s-a modificat, fiind aceleași prevederi ca și în
anii precedenți), prevede determinarea cuantumului minim al chiriei
bunurilor proprietate publică, și totodată prevede coeficientul de ramură
privind utilizarea încăperii K3 fiind în Lege indicate 15 categorii, iar
prestarea serviciilor de învățământ este atribuit la pct. 3) spații pentru
laboratoare, pentru instruire, pentru efectuarea de lucrări de cercetare și
proiectare: spații pentru prestarea de servicii poștale, sportive și de întremare
a sănătății.
A precizat reclamanta că, administrația publică locală în toate anexele
la contractul de locațiune privind cuantumul chiriei pentru anii respectivi
indică coeficientul de ramură privind utilizarea încăperii K3 – instruire;
pentru anul 2021 administrația publică locală a stabilit coeficientului de piață
K4 de 2,132 calculat în baza Raportului de analiză nr. 2104/102-85 C, iar
pentru anul 2022 a stabilit coeficientului de piață K4 de 1,997, calculat în
baza aceluiași Raport de analiză nr. 2104/102-85 C.
A menționat că, cuantumul chiriei achitat de Liceul „Prometeu-Prim”
s-a majorat mai mult de 4 ori, fiind egalat cu cel achitat de societățile
comerciale ale căror activitate are drept scop obținerea profitului,
administrația publică locală neținând cont că, serviciile acordate de Liceul
de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” în încăperile respective este cel
de instruire (învățământ primar și secundar), ceea ce corespunde excepției
stipulate în pct. 5 al Anexei nr. 3 la Regulamentul gestionării clădirilor,
construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă - proprietate
municipală, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 17/7 din 06
octombrie 2020, conform căruia urma de atribuit coeficientul de piață K4 -
0,5.
Coeficientul de piață K4 de 0,5 pentru persoanele care practică
activități de instruire corespunde și Legii bugetului, care prevede că,
coeficientul de piață K4 se stabilește prin înțelegerea pârților, dar nu mai mic
decât valorile stabilite în lege.
În acest context, reclamantului i s-a comunicat că, în cazul nesemnării
Anexei privind cuantumul chiriei pentru anul 2021, contractul de locațiune
va fi rezoluționat.
2
A indicat reclamantul că, Regulamentul sus menționat nu prevede o
procedură de contestare a calculului, ci doar posibilitatea locatarului de a
accepta sau nu în locațiune încăperile. Aceasta rezultă și din scrisorile
pârâtului, prin care invită reclamantul să semneze anexele la contract privind
cuantumul chiriei, fiind o decizie unilaterală a administrației publice locale,
iar în cazul refuzului se urmărește rezilierea contractului.
Prin urmare, la data de 17 ianuarie 2022 a depus cerere prealabilă
privind aplicarea excepției stabilite în pct. 5 al Anexei nr. 3 din Regulament
privind coeficientul de piață K4 de 0,5, însă răspunsul pârâtului din 11
februarie 2022 este unul formal și nemotivat, fără a explica din ce motiv nu
poate fi aplicată excepția, invocând doar că mărimea chiriei se calculează în
baza Legii bugetului de stat și a Regulamentului, astfel în cazul în care
pârâtul nu dorește sau consideră că, nu se aplică excepția din Regulament,
atunci Regulamentul dat este contrar Legii bugetului de stat, or art. 18 din
Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 prevede
că, Actele normative ale autorităților administrației publice locale se emit
pentru realizarea atribuțiilor funcționale și în limitele competențelor stabilite
de Constituție, de Carta Europeană a Autonomiei Locale și de alte acte
normative.
Reclamantul susține că, pct.1 lit.e) din Anexa nr. 9 a Legii bugetului
de stat pentru anul 2021, 2022, stabilește coeficientul de piață K4 printr-o
înțelegere a pârților și nu poate fi mai mic de 1,0, iar pentru genurile de
activitate desfășurate în încăperile menționate la lit. d) pozițiile 1)-6), el nu
poate fi mai mic de 0,5, excepție făcând: încăperile folosite de organele
mijloacelor de informare în masă, pentru care coeficientul de piață se
stabilește în intervalul de la 1,0 la 1,5; spațiile utilizate pentru realizarea
acțiunilor în masă din cadrul proiectelor și programelor finanțate de la
bugetul public național și spațiile folosite de atelierele de creație,
organizațiile obștești ale persoanelor cu dizabilități și întreprinderile lor,
precum și spațiile din clădirea Parlamentului utilizate de unitatea de
alimentație publică cu preparare și comercializare a bucatelor, pentru care
coeficientul de piață se stabilește în mărime de 0,1.
Reclamantul a indicat că, Legea bugetului de stat în ceea ce privește
coeficientul de piață face o distincție și prevede diferit coeficientul în funcție
de specificul utilizării încăperii, și anume se observă distincția în cazul
utilizării încăperii de către persoanele juridice cu scop lucrativ și cele cu scop
nelucrativ, cum ar fi pentru instruire (pct.1 lit. d) poziția 3 din Anexa nr. 9 a
Legii bugetului).
3
Această distincție este prevăzută ca excepție și în pct. 5 al Anexei nr.
3 a Regulamentului gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă
destinație, decât cea locativă proprietate municipală, aprobat prin decizia
Consiliului mun. Chișinău nr. 17/7 din 06.10.2020, însă pârâtul refuză
aplicarea acesteia. Pct. 5) și 6) al Regulamentului enunțat supra prevede, ca
excepție stabilirea coeficientului de piață K4 de 0,5 pentru: 5)
spațiile/încăperile nelocuibile transmise în locațiune persoanelor fizice și
juridice care practică activitate de instruire, cu excepția studierii limbilor
străine și cursurilor de șoferi; 6) spațiile/încăperile nelocuibile transmise în
locațiune persoanelor fizice și juridice care practică activitate de sport și
cultură, și pentru sediile partidelor și altor organizații social politice.
Ca excepție, sunt incluse partidele și alte organizații politice, însă rolul
și importanța acestora din urmă este inferior organizațiilor necomerciale care
practică activitate de instruire – învățământ primar și secundar.
A subliniat că, în relațiile de locațiune între doi agenți economici
majorarea chiriei poate avea loc în cazul în care condițiile economice fac ca
neajustarea să fie inechitabilă, dar nu se observă niciodată în raporturile
civile o majorare atât de mare cum a fost în cazul reclamantului, mai mare
de 4 ori.
Reclamatul a susținut că este o persoană juridică cu scop nelucrativ,
nu urmărește obținerea profitului, activitatea căreia aduce un beneficiu
municipalității, or acesta prestează servicii de instruire. Pentru formarea unor
competențe conforme cu standardele educaționale sânt necesare în
permanență investiții, atragerea și remunerarea conformă a cadrelor
didactice etc și astfel, luând în considerație cheltuielile mari care le suportă
pentru chiria încăperii, Liceul rămâne fără resurse financiare necesare pentru
a investi nemijlocit în formarea competențelor, în programele sale de
cercetare, în perfecționarea cadrelor, ca liceul să devină mai competitiv.
A mai invocat că, prin majorarea cuantumului chiriei, s-a acționat
contrar bunei credințe (art. 11 din Codul civil) și s-au neglijat interesele
liceului, iar majorarea chiriei de 4 ori a dus la suspendarea unor procese care
erau instituite în cadrul liceului în susținerea învățării și asigurarea stării de
bine a tuturor elevilor, precum și acordarea sprijinului necesar cadrelor
didactice pentru a putea asigura servicii de educație de calitate, în siguranță
și cu dotări de ultimă generație.
A reiterat că, Liceul dc Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, ca
instituție de învățământ, funcționează în condițiile legii, iar acțiunile
administrației publice locale privind majorarea unilaterală a cuantumului
chiriei reprezintă o limitare gravă a drepturilor fundamentale la învățământ,
4
fiind influențat direct procesul de învățământ care constituie prioritate
națională și care necesită a fi protejat.
Potrivit pct.9 din Rezoluția Parlamentului European, Statul trebuie să
ofere în mod obligatoriu subvenții pentru a facilita posibilitatea școlilor
particulare să-și îndeplinească sarcinile în aceleași condiții ca și școlile de
stat.
În opinia reclamantului, răspunsul pârâtului este nemotivat, nu sunt
indicate temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare
autoritatea publică și care ar justifica refuzul în emiterea actului
administrativ individual favorabil cu privire la modificarea și recalcularea
cuantumului chiriei pentru încăperile din str. Nicolae Iorga, 2 blocul lit. A
cu suprafața totală de 840,1 m2 , în sensul stabilirii coeficientului de piață de
K4 de 0,5.
Concretizându-și pretențiile reclamantul a solicitat atragerea
fondatorului reclamantului Societății cu Răspundere Limitată „Centrul
Experimental Prometeu-Prim” în calitate de persoană terță, în legătură cu
faptul că, eventuala hotărâre ar interveni în drepturile fondatorului, solicitând
anularea și recunoașterea ilegalității refuzului în modificarea și recalcularea
cuantumului chiriei pentru încăperile din mun. Chișinău, str. N .Iorga 2,
blocul lit. A, cu suprafața totală de 840,1 m2 exprimat prin răspunsul
Direcției Generale Economie, Comerț și Turism nr. 09-11/04-0505 din 11
februarie 2022 cu privire la cererea prealabilă, obligarea Consiliului mun.
Chișinău și Direcția Generală Economie, Comerț și Turism să emită actul
administrativ individual favorabil cu privire la modificarea și recalcularea
cuantumului chiriei pentru încăperile din mun. Chișinău str. N. Iorga,2 cu
suprafața totală de 840,1 m2 , în sensul stabilirii coeficientului de piață K4
de 0,5.
Prin hotărârea din 24 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Instituția Publică
de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”.
La data de 05 decembrie 2022, în interiorul termenului de atac instituit
de art.232 alin. (1) din Codul administrativ, Instituția Publică de Învățământ
Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a depus apel nemotivat,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de
admitere a acțiunii. La data de 13 februarie 2023 a fost depus apelul motivat,
în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, având în
vedere că decizia motivată a fost notificată apelantei la data de 26 ianuarie
2023 (f.d. 110).
5
Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și
Inventică „Prometeu-Prim” împotriva hotărârii din 24 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Instanța de apel a constatat că, între părțile în litigiu, s-a stabilit un
raport juridic în baza contractului sinalagmatic, în care fiecare dintre părți s-
a obligat reciproc, astfel încât obligația fiecăreia din ele să fie corelativă
obligației celeilalte, acest raport fiind materializat prin contractul de
locațiune nr. 2/09/032 din 26 ianuarie 2010 și acordul adițional de
introducere a unor modificări la contractul de locațiune din 27 mai 2021,
reclamantul/apelant exprimându-și acordul de voință prin semnarea acestora.
Totodată, instanța de apel a punctat că, potrivit art. 9 din Legea cu
privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale nr. 523-
XIV din 16 iulie 1999, exercitarea dreptului de proprietate publică a
unităților administrativ-teritoriale constă în activitatea practică, desfășurată
de autoritățile administrației publice locale în ce privește posesia, folosința
și dispoziția proprietății publice locale în corespundere cu legislația. (2)
Modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a unităților
administrativ-teritoriale se stabilește de către autoritățile administrației
publice locale în baza Legii cu privire la proprietate, prezentei legi și altor
acte legislative în vigoare.
În acest context, locațiunea bunurilor, proprietate a unității
administrativ-teritoriale ține de gestiunea patrimoniului municipal și se face
doar în temeiul deciziei Consiliului local, plata chiriei pentru locațiune fiind
luată doar de organele abilitate cu aceste atribuții prin lege.
Totodată, instanța de apel a notat, în temeiul art.7 din Legea privind
administrația publică locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, în realizarea
competențelor lor, autoritățile administrației publice locale dispun de
autonomie, consfințită și garantată prin Constituția Republicii Moldova,
Carta Europeană a Autonomiei Locale și prin alte tratate la care Republica
Moldova este parte.
Potrivit art.16 alin. (2) din aceeași Lege, pornind de la domeniile de
activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi
stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul
local realizează următoarele competențe: b) administrează bunurile
domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului
(municipiului); c) decide în privința actelor juridice de administrare privind
bunurile domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului),
6
după caz, precum și privind serviciile publice de interes local, în condițiile
legii.
Potrivit pct.77 din Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor
și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă – proprietate municipală,
cuantumul chiriei anuale pentru folosirea spațiilor/încăperilor nelocuibile –
proprietate municipală, se efectuează conform formulei specificate în Legea
bugetului de stat pe anul de referință și valorii coeficienților folosiți în
calcule, cu excepția coeficientului de piață (K4), în baza fișei de evaluare a
spațiilor /încăperilor nelocuibile actualizată anual (f.d.36-43).
Prevederile pct.79 din același Regulament statuează că, în cazul
transmiterii în locațiune a clădirilor separate, construcțiilor încorporate sau
anexate, precum și a încăperilor amplasate la parterul clădirilor de pe străzile
principale (conform anexei nr. 2), coeficientul de piață (K4) va fi determinat
în funcție de prețul de locațiune pentru obiectivul solicitat stabilit prin
raportul de evaluare, întocmit de către o persoană juridică sau fizică licențiată
în domeniul respectiv de activitate.
Astfel, reieșind din circumstanțele descrise supra, raportate la normele
de drept pre-citate, instanța de apel a menționat că, autoritatea-pârâtă corect
a stabilit că, încăperile nelocative deținute de reclamantul/apelantul Instituția
Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”
se încadrează în pct.79 din Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor
și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă – proprietate municipală,
coeficientul de piață K4 pentru încăperile din str. Nicolae Iorga, 2 lit. A, care
au fost transmise în locațiune apelantei/reclamante fiind stabilit în mărime
de 2,135, suma anuală constituind - 1 472 233,83 lei, reieșind din suma
anuală stabilită de evaluator, conform raportului de analiză nr. 2104/102-85
C din 20 aprilie 2021 (f.d.54-57).
Curtea de Apel Chișinău a subliniat că, mărimea plății chiriei se
calculează în baza Legii bugetului de stat pentru anul respectiv și
Regulamentului gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă
destinație decât cea locativă - proprietate municipală aprobat prin decizia
Consiliului municipal Chișinău nr. 17/7 din 06 octombrie 2020.
Pe cale de consecință, instanța de apel a apreciat ca fiind justă
concluzia primei instanțe, potrivit căreia, Consiliul Municipal Chișinău,
Direcția Generală Economie, Comerț și Turism și-a exercitat dreptul
discreționar conform principiului autonomiei locale și prevederilor art. 225
alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în limitele legale prevăzute de Legea
cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale nr. 523-
XIV din 16 iulie 1999, a Legii cu privire la proprietatea publică a unităților
7
administrativ-teritoriale nr. 523- XIV din 16 iulie 1999 și conform scopului
acordat prin lege.
La 20 iunie 2023 Instituția Publică de Învățământ Liceul de
Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a depus recurs împotriva deciziei
din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 06 octombrie 2023 a
prezentat motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a
acțiunii.
În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a legii de către
instanțele ierarhic inferioare, precum și faptul că nu au fost constate și
elucidate pe deplin circumstanțele cauzei, totodată menționând că decizia
instanței de apel este una nemotivată. Intimații nu au indicat temeiurile
esențiale de drept și de fapt, care ar justifica refuzul emiterii actului
administrativ individual favorabil cu privire la modificarea și recalcularea
cuantumului chiriei pentru încăperile din str. N. Iorga, 2, bloc lit. A, în sensul
stabilirii coeficientului de piață de K 4 de 0,5.
Prin referința din 11 octombrie 2023 intimata Direcția generală
economie, comerț și turism a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.
Prin referința din 17 noiembrie 2023 terț Societatea cu Răspundere
Limitată „Centrul Experimental Prometeu-Prim” a solicitat admiterea
recursului depus de Instituția Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și
Inventică „Prometeu-Prim”, casarea hotărârilor instanțelor ierarhic
inferioare și emitere unei noi decizii de admitere a acțiunii.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
8
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei la 13 iunie 2023 și la 13 septembrie 2023 decizia
motivată a fost notificată recurentului (f.d. 167) prin poșta electronică. Prin
urmare, recursul este în termen.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea
/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință
nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel
9
contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o
eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
10
În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Instituția
Publică de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Instituția Publică de Învățământ
Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
11