2rhc-34/19 — încasarea alocațiilor pentru desfășurarea procesului de învățământ.

Dosarul nr. 2rhc-34/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: E. Badan – Melnic) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, N. Craiu, N. Vascan, D. Mardari, V. Burduh) Î N C H E I E R E 23 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Nina Vascan Dumitru Mardari Victor Burduh examinând cererea de revizuire declarată de către Instituția Privată de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu - Prim”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Instituția Privată de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu - Prim” împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, cu privire la încasarea alocațiilor pentru desfășurarea procesului de învățământ și compensarea cheltuielilor judiciare, împotriva deciziei din 7 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă : La 7 decembrie 2016, Instituția Privată de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu - Prim” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, cu privire la încasarea alocațiilor pentru desfășurarea procesului de învățământ și compensarea cheltuielilor judiciare.

La 2 februarie 2017, Instituția Privată Liceul „Prometeu Prim” a avansat o cerere de atragere în proces în calitate de pârât pe Primăria municipiului Chișinău, îndreptând pretențiile sale și împotriva acesteia (vol. I, f. d. 70 – 72). Prin cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la 9 noiembrie 2017, Instituția Privată Liceul „Prometeu Prim” a modificat obiectul acțiunii, și anume, a redus pretenția ce viza încasarea alocațiilor pentru desfășurarea sistemului de învățământ pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014 (vol. I, f. d. 157). Cererea a fost acceptată în procedură la 22 noiembrie 2017 (vol. I, f. d. 184). Instituția Privată Liceul „Prometeu Prim” a solicitat încasarea de la Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău a sumei de 3 402 139 de lei, cu titlu de alocații pentru desfășurarea procesului de învățământ, normele de finanțare standard per elev, pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014. Pagină 1 din 8 În același timp, instituția reclamantă a cerut compensarea cheltuielilor judiciare sub forma taxei de stat în cuantum de 50 000 de lei (vol. I, f. d. 175). În cadrul examinării cauzei, pârâtul Consiliul municipal Chișinău a depus referință în întâmpinarea cererii de chemare în judecată, prin care a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată (vol. I, f. d. 51 - 53). La 10 mai 2017, prin încheiere protocolară,

Judecătoria Chișinău, sediul Centru a respins demersul Consiliului municipal Chișinău de a atrage în procesul judiciar a Direcției Educație Tineret și Sport. Totodată, instanța de judecată a solicitat concluzii de la această Direcție (vol. I, f. d. 125). În cazul de față, Direcția a comunicat că finanțarea de stat a instituțiilor private nu a fost stabilită de către Guvern și nu există vreun act normativ de reglementare. Din aceste considerente, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău nu dispun de niciun temei legal pentru a achita alocațiile cerute de reclamant (vol. I, f. d. 126 - 128). Prin hotărârea din 2 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea formulată de către Instituția Privată Liceul „Prometeu Prim” a fost admisă integral.

În acest sens, instanța de judecată a statuat încasarea din contul Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău în beneficiul instituției reclamante a sumei de 3 402 139 de lei, cu titlu de alocații pentru desfășurarea procesului de învățământ, potrivit normelor de finanțare standard per elev, pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2014, pentru clasele 5-9, învățământul gimnazial.

De asemenea, instanța de judecată a hotărât compensarea cheltuielilor de plată a taxei de stat în volum de 50 000 de lei (vol. I, f. d. 189, 198 – 203). Împotriva acestui act de dispoziție, Consiliul municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău a declarat apel, care a fost pusă pe rol la 26 octombrie 2018 (vol. I, f. d. 211 - 212). În apărare, Instituția Privată Liceul „Prometeu Prim” a formulat explicații scrise, solicitând respingerea cererii de apel și menținerea hotărârii primei instanțe (vol. I, f. d. 221). Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 23 ianuarie 2019, a respins apelul formulat de către Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău și a menținut hotărârea din 2 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. II, f. d. 11 – 26). La 18 martie 2019, Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău au declarat recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 2 februarie 2018 a primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 23 aprilie 2019, intimatul Instituția Privată Liceul „Prometeu Prim” a depus o referință în întâmpinarea recursului. Potrivit acesteia, intimatul a reluat argumentele Curții de Apel Chișinău, solicitând respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă (vol. II, f. d. 36 – 38). Prin decizia din 7 iunie 2019, Curtea Supremă de Justiție a decis să încetează procedura de recurs în cazul cererii de recurs depuse de către Primăria municipiului Chișinău, reprezentată de către Crețu Maria și să admită recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău. Astfel, instanța de recurs a casat decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 2 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a Pagină 2 din 8 acțiunii formulate de I.Î.P.

Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” ca fiind neîntemeiate (vol. II, f. d. 49 – 68). În argumentarea opiniei juridice, Curtea Supremă de Justiție a constatat că fostul reprezentant al Primăriei municipiului Chișinău, Crețu Maria, a ignorat obligația de a furniza documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acesteia în acord cu art. 437 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, instanța de recurs a stabilit incidența temeiului prevăzut la articolului 433 lit. c) din Codul de procedură civilă. Cu privire la fondul recursului, Colegiul lărgit a notat că legislatorul a trasat o linie clară între finanțarea învățământului de stat și cel privat. În astfel de circumstanțe de drept, instanța de judecată a subliniat că sarcina probațiunii nu a fost îndeplinită de către I.Î.P.

Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”. În special, instituția intimată nu a justificat motivele pentru care recurentului ar trebui să aloce resurse financiare și nu a demonstrat că absența unui mecanism din partea Guvernului a pus-o într-un dezavantaj față de instituțiile de învățământ de stat în vederea realizării statutului și scopului Legii învățământului. La 21 iunie 2019, I.Î.P. Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a formulat o cerere de revizuire împotriva deciziei din 7 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea prezentei cereri și casarea deciziei contestate, cu dispunerea rejudecării cauzei. În susținerea pretențiilor, revizuentul a precizat că a aflat, după pronunțarea deciziei din 7 iunie 2019, că cererea de recurs depusă de către Primăria mun.

Chișinău a fost depusă de o persoană care nu este în drept să-l declare. Așadar, în opinia lui, instanța de recurs nu trebuia să caseze hotărârile instanțelor inferioare în partea încasării alocațiilor din contul Primăriei mun. Chișinău. În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Intimații nu au depus referință, prin care să-și exprime poziția cu privire la cererea de revizuire. În corespundere cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuirea au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34). Verificând decizia supusă revizuirii, în raport de criticile formulate și în limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. În corespundere cu art. 453 al. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Pagină 3 din 8 În conformitate cu art. 446 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Structura logico – juridică a articolului 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede condițiile de formă și conținut a unei cereri de revizuire potrivit cărora aceasta se depune în scris, iar revizuentul, după caz, I.Î.P. Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, este obligat să încadreze argumentele în temeiurile specificate expres și exhaustiv în articolul 449, anexând probele ce le confirmă. Totodată, alineatul 4 din articolul citat, nu admite depunerea repetată a unei asemenea cereri, care este întemeiată pe aceleași temeiuri.

În mod corespunzător, în cazul nerespectării acestor condiții se impune inadmisibilitatea cererii. Prin urmare, instanța de judecată își propune să verifice respectarea acestor prescripții legale pentru autorizarea unei asemenea cereri introduse pe o cale de atac de retractare, care sunt mult mai stricte decât cerințele instituite de legislator pentru o cale de atac ordinară. Luând în considerare cele menționate, instanța de judecată constată că cererea de revizuire a fost depusă împotriva unui act judecătoresc irevocabil, de către subiectul abilitat cu dreptul de a revizui o hotărâre judecătorească în conformitate cu articolul 447 lit. a) din Codul de procedură civilă. În aceeași ordine, I.Î.P.

Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a indicat temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, Colegiul judiciar constată că revizuentul a îndeplinit condițiile de formă cerute la articolele 446 și 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar fondul cererii nu a fost judecat anterior de către o instanță de judecată, fiind necesar de purces la analiza argumentelor inserate în aceasta. În continuare, instanța de judecată subliniază că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către „un tribunal”, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1 din Convenția europeană pentru drepturile omului, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu vs România, 28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca vs Moldova, 22 martie 2005, parag. 24). La acest capitol, instanța de recurs notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea principiului indicat supra (a se vedea Popov vs Moldova (nr.2), 6 decembrie 2005, parag.

52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L. vs Moldova, 19 decembrie 2006, parag. 104- 107 și 112-115; Melnic vs Moldova, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate vs Moldova, 13 iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan vs Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21, Brantom International S.R.L. și alții vs Moldova, 10 februarie 2015, parag. 30 – 32; „Electronservice-Nord” S.A. vs Moldova, 2 iulie 2019, parag. 26). În cazul de față, competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a Pagină 4 din 8 efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un motiv de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta - Plus” S.R.L., citată mai sus, parag. 98). Conjunctura prezentată mai sus impune, în prealabil, obligația instanței de revizuire de a verifica termenele de depunere a cererii de revizuire în acord cu art. 450 din Codul de procedură civilă (a se vedea „Oferta Plus” S.R.L. vs Moldova, ibidem, parag. 109, Eugenia și Doina Duca vs Moldova, 3 martie 2009, parag. 41, Lipcan vs Moldova, ibidem, parag. 17). Astfel, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în speță, revizuentul și-a întemeiat cererea pe articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Conform articolului 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, procedura judiciară poate fi redeschisă în cazul când au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În conformitate cu articolul 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei (temeiul din art. 449 lit. b). La acest capitol, instanța de judecată notează că I.Î.P.

Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a invocat drept circumstanță nouă considerentele deciziei din 7 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție. În consecință, instanța de revizuire constată că cererea avansată la 21 iunie 2019 a fost declarată în termenul prevăzut mai sus. Cu privire la fondul cererii de revizuire, I.Î.P. Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a susținut că instanța de recurs nu trebuia să caseze hotărârile instanțelor judecătorești inferioare în partea încasării alocațiilor din contul Primăriei mun. Chișinău, cât timp procedura de recurs intentată de Primăria mun. Chișinău a fost încetată. Colegiul lărgit învederează că revizuentul sugerează că s-a produs o eroare judiciară la pronunțarea unei noi hotărâri, pe care o califică ca fiind o circumstanță care nu a putut fi cunoscută de el.

Pe această cale, instanța de judecată consideră că soluția de încetare a procedurii de recurs din cauza lipsei împuternicirilor poate reprezintă o situație nouă pentru revizuent. Totuși, în mai multe cauze, Curtea Europeană a subliniat, referindu-se la noțiunea de „eroare judiciară”, că simpla considerare a faptului că investigația în cazul reclamantului era „incompletă și părtinitoare” sau a dus la achitarea „eronată” nu poate prin ea însăși, în absența erorilor judiciare sau a unor încălcări serioase a procedurilor judecătorești, abuzuri de putere, erori evidente în aplicarea dreptului material sau a oricărui alt motiv important ce rezultă din interesul justiției, să indice Pagină 5 din 8 prezența unei erori judiciare în procedura anterioară (a se vedea Radchikov vs Rusia, 24 mai 2007, parag.

48). În speță, instanța de revizuire notează că, la 2 februarie 2017, I.Î.P. Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a cerut introducerea în proces pe Primăria mun. Chișinău, în calitate de pârât. Or, potrivit punctului 2 din Hotărârea Guvernului nr. 473 din 29 august 1991, liceul trebuia să fie finanțat, în limitele normativelor minime de cheltuieli pentru un elev al școlii de cultură generală, fixate pentru perioada de trecere la economia de piață în anul 1991 de către Primăria orașului Chișinău, celelalte alocări pentru necesitățile curente urmărind să se facă din contul sponsorilor fondatorului și al părinților (vol. I, f. d. 70). La 10 mai 2017, prima instanță a admis demersul și a atras în proces Primăria mun.

Chișinău (vol. I, f. d. 125). Astfel, prin hotărârea din 2 februarie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a statuat încasarea din contul Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău în beneficiul I.Î.P. Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” a sumei de 3 402 139 de lei, cu titlu de alocații pentru desfășurarea procesului de învățământ (vol. I, f. d. 189, 198 – 203). Acest act judecătoresc a fost menținut prin decizia din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, casată ulterior de Curtea Supremă de Justiție la 7 iunie 2019. În acest context, instanța de recurs a decis încetarea procedurii de recurs intentate de către Primăria mun. Chișinău (vol. II, f. d. 49 – 68). Din această perspectivă, instanța de revizuire își propune să verifice dacă respingerea integrală a acțiunii formulate de I.Î.P.

Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” este o eroare judiciară sau o omisiune a justiției. În primul rând, Colegiul lărgit subliniază că esența litigiului inițiat de către I.Î.P. Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” constă în obligarea autorităților publice locale de a achita alocații pentru desfășurarea procesului de învățământ. Revizuentul – reclamant a susținut că au fost transmise mijloace financiare din bugetul de stat către Consiliul municipal Chișinău pentru finanțarea învățământului general obligatoriu. Ulterior, acesta a opinat că Hotărârea Guvernului nr. 473 din 29 august 1991 îl îndreptățește să ceară această sumă de la Primăria mun. Chișinău. În astfel de circumstanțe, instanța de revizuire notează că scopul revizuentului – reclamantului a fost și este de a primi alocații financiare de la bugetul municipal.

Pe de o parte, art. 18 din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind municipiul Chișinău prevede că Primăria municipiului Chișinău este structura funcțională care asistă primarul general în exercitarea atribuțiilor sale și îndeplinește atribuțiile stabilite conform Legii privind administrația publică locală și este organizată și funcționează în baza Regulamentului de organizare și funcționare a Primăriei municipiului Chișinău. În egală măsură, potrivit art. 40 alin. (2) lit. g) din Legea privind administrația publică locală, primăria, ca structură funcțională, are următoarele atribuții: asigură executarea bugetului local, în conformitate cu deciziile consiliului local, și respectarea prevederilor legale.

Pe de altă parte, art. 2 din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 stabilește expres că municipiul Chișinău este o persoană juridică de drept public, dispune de patrimoniu și beneficiază, în condițiile legii, de autonomie decizională, organizațională, gestionară și financiară. Iar, conform art. 3 alin. (1) din aceeași lege, administrarea Pagină 6 din 8 publică a municipiului Chișinău se realizează de către Consiliul municipal Chișinău, consiliile orășenești și sătești (comunale), ca autorități reprezentative și deliberative ale populației municipiului Chișinău, și de către Primarul general al municipiului Chișinău, primarii orașelor, satelor (comunelor), ca autorități reprezentative și executive. Prin urmare, Colegiul lărgit respinge încercarea revizuentului de a separa răspunderea civilă a Primăriei mun.

Chișinău de cea a Consiliului mun. Chișinău. În măsura în care primăria este o structură funcțională care asistă primarul general, aceasta nu poate fi calificată ca un subiect de drept civil distinct în raporturile juridice civile. Pe de altă parte, este evident că Primarul general beneficiază de un buget personal, care asigură nemijlocit atribuțiile lui executive. Totuși acesta nu dispune de un buget special, care s-ar referi, în mod expres, la obiectul prezentei acțiuni în partea ce ține de alocațiile financiare pentru instituțiile de învățământ. Cel puțin, revizuentul nu a demonstrat existența acestuia. Mai mult, în acord cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016, bugetul municipiului Chișinău este constituit din bugetul municipal și bugetele locale – bugetele satelor (comunelor) și ale orașelor din componența municipiului Chișinău.

Așadar, în mod cert, instanța de revizuire observă că legislatorul a stabilit că municipiul Chișinău, administrat prin Consiliul municipal și Primarul General, este o persoană juridică de drept public unică, care are un singur buget local. Ar fi contrar literei și spiritului legii citate de a diviza bugetul municipiului Chișinău în funcție de pretențiile din speța respectivă îndreptate atât împotriva Consiliului municipal Chișinău, cât împotriva Primăriei. În esență, deși se sugerează delimitarea surselor bănești, revizuentul dorește să primească bani din aceeași sursă financiară, și anume, bugetul local. În al doilea rând, instanța de revizuire amintește că, prin decizia din 7 iunie 2019, Curtea Supremă de Justiție a constatat caracterul irelevant al Hotărârii Guvernului nr. 473 din 29 august 1991 în raport cu dispozițiile Legii învățământului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995. În atare condiție, argumentele revizuentului cu privire la obligația Primăriei mun.

Chișinău de a plăti alocații financiare reprezintă un caz tipic de două opinii juridice aflate în conflict asupra aceleași chestiuni, care a fost examinată definitiv la 7 iunie 2019. De fapt, alegațiile acestuia nu constituie circumstanțe de interes substanțial sau obligatoriu care ar justifica anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile. Pe baza celor prezentate, Colegiul lărgit constată că încetarea procedurii de recurs intentate de către Primăria mun. Chișinău nu a influențat, în mod decisiv, considerentele evocate în decizia din 7 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție. Or, natura litigiului demonstrează că I.Î.P. Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu- Prim” a cerut încasarea sumei cu titlu de alocații pentru desfășurarea procesului de învățământ din bugetul municipal Chișinău.

Faptul că revizuentul a introdus în procesul judiciar pe Primăria mun. Chișinău, ca pe o parte distinctă, nu schimbă scopul acțiunii depuse și nu-i asigură o șansă de succes, de vreme ce opinia lui este contrară raționamentele de mai sus. Cu alte cuvinte, încasarea sumei de la Primăria mun. Chișinău este echivalentă cu încasarea sumei din bugetul municipal Chișinău. O astfel de interpretare juridică ar lipsi decizia din 7 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție de efecte juridice și ar conduce la o soluție contradictorie pe aceeași speță (a se vedea Kozma vs România, 11 aprilie 2017, parag. 30 și 34). Pagină 7 din 8 Prin urmare, instanța de revizuire consideră că cererea de revizuire, formulată de I.Î.P.

Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, conține caracteristicile „unui apel camuflat” al cărui scop a fost să obțină mai mult o nouă examinare a cauzei civile decât o veritabilă procedură de revizuire, așa cum este prevăzut la articolele 449 - 453 din Codul de procedură civilă. Cererea de revizuire nu dezvoltă erori judiciare sau omisiuni a justiției evidente, fiind asigurat un echilibru echitabil între interesele părților implicate în litigiul judiciar și nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar. Interesele justiției nu impun redeschiderea procedurilor judiciare. În consecință, instanța de judecată reține că argumentele susținute de revizuent nu întrunesc nicio condiție de la articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, iar, în atare situație, nu există temeiuri legale de a admite cererea de revizuire.

Având în vedere circumstanțele determinate supra, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție decide că revizuirea depusă de I.Î.P. Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim” urmează a fi declarată inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de Instituția Privată de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu - Prim” împotriva deciziei din 7 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Instituția Privată de Învățământ Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu - Prim” împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, cu privire la încasarea alocațiilor pentru desfășurarea procesului de învățământ și compensarea cheltuielilor judiciare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecător Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Nina Vascan Dumitru Mardari Victor Burduh Pagină 8 din 8