3r-174/24 — contestarea actelor administrative

La 09 mai 2024, ora 20:36, prin intermediul poștei electronice, Gorizdra Valentin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale și Președintelui Republicii Moldova privind contestarea actelor administrative.

Mesajul electronic la care Gorizdra Valentin a atașat fișierul întitulat „JALOBA.Valentin_Gorizdra-09.05.2024.pdf”, care s-a adeverit a fi cererea de chemare în judecată în format electronic, nu conținea semnătură electronică.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, la 10 mai 2024, ora 14:01, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cauza de contencios administrativ a fost repartizată spre examinare în mod automat- aleatoriu judecătorului raportor Ghenadie Mîra.

La 10 mai 2024, ora 15:13, prin intermediul poștei electronice, Gorizdra Valentin a remis în adresa instanței cererea de chemare în judecată semnată cu semnătură electronică după cum prevede legea.

Prin încheierea din 14 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, judecătorul raportor a stabilit reclamantului Gorizdra Valentin, un termen de 7 (șapte) zile calendaristice de la data notificării încheierii, pentru a prezenta cererea de chemare în judecată și anexele la aceasta traduse în limba de stat, cu indicarea pretențiilor înaintate față de pârâți, precum și pentru a prezenta copia actului administrativ contestat și dovada achitării taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) lei.

Prin încheierea din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gorizdra Valentin împotriva Comisiei Electorale Centrale și Președintelui Republicii Moldova privind contestarea actelor administrative, din motiv că cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1), art. 212 alin. (1) din Codul administrativ, iar reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

La 10 iulie 2024, Gorizdra Valentin, a declarat recurs împotriva încheierii din 14 mai 2024 și încheierii din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierilor instanței de apel.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierile instanței de apel. Consideră că a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea din 14 1 mai 2024, ceea ce justifică faptul că obligația procesuală a fost executată integral și în termenul stabilit.

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) al Codului administrativ relevă că: „(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul; (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. h) din Codul administrativ reglementează că: „(1) Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. (2) Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.”

Art. 211 alin.(1) și (2) din Codul administrativ prevede că: „(1) În cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege. (2) Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.”

Art. 212 alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „ (1) La cererea de chemare în judecată se anexează: a) copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură; 2 b ) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică; c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit; d ) copii de pe cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal cu numărul de participanți la proces; e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023. ”

Art. 213 din Codul administrativ reglementează că: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art.211 alin.(1) și (2) și ale art.212 alin.(1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.„

Modalitatea de comunicare al actului de procedură, noțiunea termenului procesual precum și efectul expirării acestui termen sunt reglementate de prevederile art. 223, art. 96 alin. (1), art. 33, art. 97 alin. (3), art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ și sună în modul următor: „Hotărîrile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

În asemenea circumstanțe Completul de judecată constată că recursul declarat la 10 iulie 2024, este considerat în termen.

Din materialele cauzei reiese cu certitudine că prin încheierea din 14 mai 2024, judecătorul raportor a stabilit reclamantului Gorizdra Valentin, un termen de 7 (șapte) zile calendaristice de la data notificării încheierii, pentru 3 a prezenta cererea de chemare în judecată și anexele la aceasta traduse în limba de stat, cu indicarea pretențiilor înaintate față de pârâți, precum și pentru a prezenta copia actului administrativ contestat și dovada achitării taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) de lei.

Copia încheierii din 14 mai 2024 a fost recepționată de către reclamantul Gorizdra Valentin, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică „XXXXX”, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică cu adresa „XXXXX”, anexat la lucrările cauzei (f.d. 168).

Astfel, Completul de judecată constată că, încheierea din 14 mai 2024, prin care a fost stabilit reclamantului Gorizdra Valentin, un termen de 7 (șapte) zile calendaristice de la data notificării încheierii, pentru a prezenta cererea de chemare în judecată și anexele la aceasta traduse în limba de stat, cu indicarea pretențiilor înaintate față de pârâți, precum și pentru a prezenta copia actului administrativ contestat și dovada achitării taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) lei, a fost notificată reclamantului la 31 mai 2024.

Prin urmare, cele menționate supra denotă faptul că termenul de 7 de zile stabilit de instanța de judecată, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite de instanța de judecată a început să curgă de la 1 iunie 2024, ziua imediat următoare de la data notificării reclamantului a încheierii și respectiv, a expirat la 7 iunie 2024, inclusiv.

Cu referire la argumentele recurentului în privința ilegalității încheierilor contestate, Completul de judecată evidențiază faptul că, în susținerea acestor declarații nu au fost prezentate probe pertinente, iar din materialele cauzei rezultă că Gorizdra Valentin până la data și ora stabilită de către Curtea de Apel Chișinău (7 iunie 2024) nu a prezentat cererea de chemare în judecată și anexele la aceasta traduse în limba de stat, cu indicarea pretențiilor înaintate față de pârâți, precum și copia actului administrativ contestat și dovada achitării taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) lei.

În așa mod, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării încheierii din 14 mai 2024, reclamantul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a înlătura neajunsurilor stabilite de instanța de judecată, în interiorul termenului stabilit, și este interpretată de către Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție drept un comportament de rea-voință din partea recurentului, dat fiind faptul că Gorizdra Valentin urma să întocmească cererea în corespundere cu exigențele legii.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012). 4

Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6 § 1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and Others și McElduff and Others vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie 1998).

În baza celor constatate, Completul de judecată notează că există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit în situația în care nu a fost efectuată înlăturarea neajunsurilor stabilite în termenul acordat, iar soluția instanței de declararea inadmisibilă a acțiunii nu poate fi privită, în principiu, ca o restricție asupra dreptului de acces la un tribunal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursului declarat de către Gorizdra Valentin, împotriva încheierilor din 14 mai 2024 și încheierii din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5