3r-188/24 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-188/24 (2-22168833-01-3r-05082024)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

D E C I Z I E

21 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Rotaru Ion,

în cauza de contencios administrativ înaintată de Rotaru Ion către Primarul

General al mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, terț Rotaru Nadejda, privind

anularea actului administrativ de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil,

împotriva încheierii din 11 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul înaintat de Rotaru Ion și Rotaru Nadejda împotriva

hotărârii din 13 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 17 noiembrie 2022, Rotaru Ion a înaintat o cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului General al mun. Chișinău și Consiliului Municipal Chișinău,

solicitând anularea răspunsului nr. 8464/22 din 15 septembrie 2022 precum și a

răspunsului 10184/22 din 26 octombrie 2022 adresat familiei nou-formate Rotaru

Ion - Rotaru Nadejda, prin care Primăria municipiului Chișinău a respins cererea;

obligarea Primăriei municipiului Chișinău de a-i include în rândul pentru atribuirea

unui teren de pământ pentru construcția casei de locuit, ca familie nou-formată care

are nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai.

Prin hotărârea din 13 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Rotaru Ion a fost respinsă.

La 11 martie 2024, Rotaru Ion și Rotaru Nadejda au depus apel nemotivat

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 13 februarie 2024,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie admisă.

Prin încheierea din 11 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul înaintat de Rotaru Ion și Rotaru Nadejda împotriva hotărârii din

13 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

1

La 23 iulie 2024, Rotaru Ion a declarat recurs împotriva încheierii din 11 iulie

2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 68-70).

În motivarea recursului s-a indicat că încheierea recurată este ilegală,

neîntemeiată, fiind adoptată cu încălcarea normelor procedurale și aprecierea

eronată a probelor. În opinia recurentului, acesta nu a avut posibilitatea să depună

apelul motivat, deoarece nu a recepționat hotărârea motivată. Rotaru Ion a negat

constatările instanței de apel, potrivit cărora la 20 mai 2024, prima instanță a

expediat participanților la proces copia hotărârii motivate din 13 februarie 2024,

indicând că, de fapt, a recepționat o hotărâre din 13 februarie 2023.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs și casarea încheierii

instanței de apel, cu examinarea litigiului în fond.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Rotaru Ion este neîntemeiat și necesită a fi respins

din următoarele considerente.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 11 iulie 2024,

aceasta fiind notificată participanților la proces prin poșta electronică la 17 iulie 2024

(f.d. 66). Respectiv, recursul declarat de Rotaru Ion, expediat prin poșta electronică

la 23 iulie 2024, este în termen (f.d. 68-70).

La 05 august 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului (f.d. 81, 82).

La 08 august 2024, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, prin

intermediul reprezentantului Arbuz Oleg, au depus referință asupra cererii de recurs,

solicitând respingerea acesteia.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în

ordine de recurs vizează legalitatea și temeinicia încheierii din 11 iulie 2024 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul înaintat de Rotaru Ion

și Rotaru Nadejda împotriva hotărârii din 13 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, deoarece apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul

stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

2

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Actele cauzei denotă că, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost pronunțat la 13 februarie 2024 în ședința publică (f.d. 41), copia

dispozitivului fiind expediată participanților la proces prin poșta electronică la 19

februarie 2024 (f.d. 42).

La 11 martie 2024, cu respectarea art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

Rotaru Ion și Rotaru Nadejda au expediat prin poșta electronică apelul nemotivat

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitre a acțiunii, rezervându-și dreptul de a

prezenta apelul motivat după ce îi va fi comunicată hotărârea motivată (f.d. 45-46).

La 20 mai 2024, hotărârea motivată a instanței de fond i-a fost notificată lui

Rotaru Ion prin poșta electronică, faptul recepționării acesteia fiind confirmat de

recurent printr-un mesaj cu textul „Recepționat” (f.d. 57, 58).

Potrivit cererii de recurs, recurentul nu este de acord cu cele stabilite de către

instanța de apel în încheierea contestată, și anume cu faptul că instanța a indicat

asupra recepționării hotărârii motivate la 20 mai 2024 în lipsa cărorva probe în acest

sens. Astfel, recurentul susține că prin mesajul din 20 mai 2024 a primit de fapt o

hotărâre din 13 februarie 2023.

Instanța de recurs nu poate reține acest argument, or din materialele cauzei

rezultă cu certitudine comiterea de către prima instanță a unei erori mecanice la

redactarea textului hotărârii din 13 februarie 2024, indicând anul „2023” în loc de

anul „2024”. Respectiv, procedura corectării erorilor strecurate în actele

judecătorești este reglementată de Codul de procedură civilă.

Astfel, existența unei erori în textul hotărârii nu poate fi echivalată cu

necomunicarea actului judecătoresc participanților la proces și, drept rezultat,

utilizată cu rea-credință de către recurent întru argumentarea neprezentării motivării

apelului în termenul stabilit de lege. Or, din textul hotărârii primei instanțe rezultă

cu suficientă claritate ce litigiu a examinat instanța, cine sunt părțile litigiului, care

sunt circumstanțele de fapt și de drept, precum și soluția adoptată pe caz.

Mai mult, este de menționat faptul că și dispozitivul hotărârii din 13 februarie

2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani conține aceeași eroare mecanică prin

indicarea eronată a anului pronunțării acestuia, însă acest fapt nu l-a împiedicat pe

recurent să depună în termenul stabilit de lege apelul nemotivat.

De asemenea, Completul de judecată atrage atenția asupra faptului că

recurentul a avut posibilitatea reală de a verifica și de a lua cunoștință de hotărârea

primei instanțe, inclusiv de pe portalul național al instanțelor de judecată

www.instante.justice.md.

3

În astfel de circumstanțe, termenul limită de prezentare a motivării apelului a

început să curgă la data de 21 mai 2024, ziua imediat următoare a notificării

hotărârii, și a expirat la data de 19 iunie 2024. Totuși, recurentul nu și-a îndeplinit

obligația pozitivă prevăzută de lege de a prezenta instanței cererea de apel motivată

în termenul de 30 de zile și nu a făcut-o nici până în prezent.

Instanța de recurs remarcă că art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede

termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului, în texul legii fiind

specificat locul concret unde urmează a fi depusă motivarea – la instanța de apel.

Reieșind din materialele cauzei, apelantul a omis termenul de înaintare a

apelului motivat.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.

236 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ de declarare a apelului inadmisibil.

Completul de judecată menționează că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel

sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, recurentul/apelantul avea

obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă la îndeplinirea

obligațiilor sale procesuale.

Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor

de protejare a dreptului de acces la instanță și depunerea în modul și termenul

prevăzut de lege a motivării apelului, în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea apelului inadmisibil.

În atare circumstanțe, declararea apelului depus de Rotaru Ion și Rotaru

Nadejda împotriva hotărârii din 13 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În

susținerea opiniei enunțate, completul de judecată amintește că art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale

Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice

contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în

multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a

justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza

Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a 12 Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz

4

Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul depus de Rotaru Ion.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Rotaru Ion.

Se menține încheierea din 11 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza la

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Rotaru Ion către Primarul General

al mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, terț Rotaru Nadejda, privind anularea

actului administrativ de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

5