3ra-552/23 — anularea răspunsului, obligarea recalculării impozitului pe bunurile imobiliare și rambursarea taxelor achitate suplimentar

3ra-552/23 — anularea răspunsului, obligarea recalculării impozitului pe bunurile imobiliare și rambursarea taxelor achitate suplimentar (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-552/23

2-20082367-01-3ra-25052023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – Gr. Cazacu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

Î N C H E I E R E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Grigorieva Silvia, reprezentată

de avocatul Bodrug Alexandru,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Grigorieva Silvia împotriva Direcției de Colectare a

Impozitelor și Taxelor Locale, terț I.P. „Agenția Servicii Publice”, Departamentul

Cadastru, privind anularea răspunsului la cererea prealabilă, obligarea recalculării

valorii impozitului pe bunurile imobiliare și rambursarea taxelor achitate

suplimentar pe perioada anilor 2015-2020,

împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 iulie 2020, Grigorieva Silvia a depus a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Direcției de Colectare

a Impozitelor și Taxelor Locale, terț I.P. „Agenția Servicii Publice”,

Departamentul Cadastru, privind anularea răspunsului nr. 01-20/37-07/06-66 din

03 iunie 2020 la cererea prealabilă, obligarea recalculării valorii impozitului pe

bunurile imobiliare și rambursarea taxelor achitate suplimentar pe perioada anilor

2015-2020 (f.d.2-6).

În motivarea acțiunii, reclamanta a relatat că, a devenit proprietara cotei de

3/5 din casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX

XXXXX, în care locuiește până în prezent, în baza contractului de donație nr. 1111

din 17 mai 1999. Potrivit contractului de donație din 17 mai 1999 este stabilit că,

suprafața totală de 3/5 cotă-parte constituie 59,9 m.p. inclusiv locative, cota parte

ce îi aparține în realitate reclamantei, cu drept de proprietate privată din bunul

imobil cu nr. cadastral XXXXX.

A susținut reclamanta că, în acest răstimp nu a efectuat nici o schimbare a

suprafeței ce îi aparține cu drept de proprietate. Deci, conform actului de

1

proprietate și a planului de releveu, trebuie să achite impozitul pe imobil din 96,8

m.p. perimetru exterior, de facto achită pentru 184,5 m.p.

A afirmat că, la data de 17 ianuarie 2020 a expediat o cerere către Direcția de

Colectare a Impozitelor și Taxelor Locale, prin care a solicitat recalcularea

impozitului pe imobil pe care îl achită regulat, dar care nu corespunde datelor reale

și este o încălcare a dreptului constituțional. La data de 28 februarie 2020, din

cauza că nu a primit răspunsul prin poștă, a ridicat personal răspunsul la direcție.

Nefiind de acord cu răspunsul, în conformitate cu prevederile art.162 alin. (2) și

165 din Codul Administrativ, dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova nr. 1 din 18.03.2020, a expediat la data de 22.05.2020 o cerere

prealabilă, răspunsul căreia l-a ridicat personal de la direcție la data de 29 iunie

2020.

A menționat reclamanta că, în chitanța de plată este scris că, bunul imobil cu

nr. cadastral XXXXX are o suprafață exterioară totală de 307,6 m.p., perimetrul

exterior, mult mai mare decât ar fi trebuit să fie cota de 5/5, aceasta se datorează

demolării și reconstrucției samavolnice, în volum de 178,8 m.p., de către

coproprietarul reclamantei Strîmbei Gheorghe a cotei sale de 2/5 din casa de locuit

nr. XXXXX, ap. XXXXX din str. XXXXX în anul 2001 și înregistrat la Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău în data de 25 mai 2004 printr-un proces-verbal de

examinare a construcției samavolnice nr.570i din 31 decembrie 2003. Din anul

2006 proprietar este Eugen Strîmbei conform contractului de donație înregistrat la

cadastru cu nr.23630/06.

A indicat că, în urma reconstrucției de către coproprietarul Strîmbei Gheorghe

a cotei sale părți, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX, de la suprafața de 169,3

m.p., la momentul donației din anul 1999, a ajuns la suprafața de 307,6 m.p., însă

dreptul de proprietate al reclamantei așa și a rămas doar de 96,8 m.p. pe perimetru

extern.

Astfel, a semnalat că, potrivit prevederilor legislației în vigoare, înscrierile

făcute în registrul bunurilor imobile se prezumă autentice și complete până la

proba contrară. Prin urmare, potrivit art. 40 alin. (3) din Legea cadastrului

bunurilor imobile este stabilit că, în cazul în care bunul imobil proprietate comună

pe cote-părți a fost reconstruit sau supus distrugerii (demolării) parțiale, pentru

efectuarea înregistrării în registrul bunurilor imobile, suplimentar la actele ce

confirmă reconstruirea sau distrugerea parțială a bunului, se prezintă contractul

coproprietarilor privind recalcularea cotelor-părți sau contractul privind încetarea

proprietății comune pe cote-părți, după caz.

Respectiv, aceste acte care sânt evidențiate nu există, ori, coproprietarul

Strîmbei Gheorghe și-a reconstruit cota sa parte samavolnic, fără acte permisive, ca

rezultat au fost păstrate în Registrul bunurilor imobile cotele părți inițiale care se

referă la casa de locuit din str. Alexandru cel Bun 10, având pe atunci o suprafață

totală mult mai mica decât cea existentă.

A susținut că, dreptul de proprietate a bunului imobil se demonstrează în baza

actului juridic înregistrat în Registrul bunurilor imobile, în cazul reclamantei este

contractul de donație menționat mai sus, din care rezultă că Grigorievna Silvia este

proprietară doar la 59,9 m.p. pe perimetrul intern din bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX.

2

A declarat că pe lângă faptul că, Direcția de Colectare a Impozitelor și

Taxelor Locale a Consiliului municipal Chișinău îi calculează reclamantei suma

impozitului pe o suprafață mai mare decât îi aparține, în loc să îi calculeze doar

pentru suprafața de 96,8 m.p., perimetrul extern aceasta îi calculează pentru

suprafața de 184,5 m.p. (60% din 307,6 m.p.), mai suportă suplimentar și

încălcarea altor drepturi ale sale de contribuabil.

A remarcat că, în conformitate cu articolul 2873 din Codul Fiscal este

prevăzut un alt impozit care se numește „impozitul pe avere” și care se calculează

dacă subiectul impunerii deține în proprietate bunuri imobile (inclusiv cote părți)

dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: valoarea estimată totală constituie

1,5 milioane și mai mult, suprafața totală constituie 120 m2 și mai mult. Respectiv,

din cauza că, reclamantei i se calculează impozitul pe suprafața de 184. 5 m.p. (3/5

din 307.6 m.p.) și nu 96.8 m.p. pe perimetrul extern (59.9 m/p pe perimetrul

intern), care este conform documentului reclamantei de proprietate.

Astfel, a menționat că, în conformitate cu pct. 3 din Anexa nr.2 din Legea

nr.1056 din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul Fiscal

este prevăzut: în cazurile în care suprafața totală a locuințelor și a construcțiilor

principale, ale persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător

înregistrate cu drept de proprietate, depășește 100 m2 inclusiv, cotele concrete

stabilite ale impozitului pe bunurile imobiliare se majorează în funcție de suprafața

totală, după cum urmează: a - de la 100 la 150 m2 inclusiv - de 1,5 ori, b- de la 150

la 200 m2 inclusiv - de 2 ori, c - de la 200 la 300 m2 inclusiv - de 10 ori, d- peste

300 m2 - de 15 ori.

A susținut reclamanta că, prin acțiunile Direcției de Colectare a Impozitelor și

Taxelor Locale a Consiliului municipal Chișinău i se încalcă drepturile, dat fiind

faptul că, i se calculează suma impozitului pe o suprafață mai mare decât îi

aparține, ori, în loc să îi calculeze doar pentru suprafața de 96,8 m.p., i se

calculează pentru suprafața de 184,5 m.p. (3/5 din 307,6 m.p.).

Grigorieva Silvia a solicitat anularea răspunsului nr. 01-20/37-07/06-66 din 03

iunie 2020 la cererea prealabilă, obligarea recalculării valorii impozitului pe

bunurile imobiliare și rambursarea taxelor achitate suplimentar pe perioada anilor

2015-2020.

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Grigorieva Silvia împotriva

Direcției de Colectare a Impozitelor și Taxelor Locale, terț I.P. „Agenția Servicii

Publice”, Departamentul Cadastru privind anularea răspunsului nr. 01-20/37-

07/06-66 din 03 iunie 2020 la cererea prealabilă, obligarea recalculării valorii

impozitului pe bunurile imobiliare și rambursarea taxelor achitate suplimentar pe

perioada anilor 2015-2020 (f.d.100, 106-110).

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, 07 decembrie 2021, avocatul

Bodrug Alexandru în interesele Silviei Grigorieva, a depus apel, solicitând casarea

hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii

(f.d.105).

Prin decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Grigorieva Silvia și s-a menținut hotărârea din 09

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

3

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că soluția emisă pe

marginea prezentei cauze privind netemeinicia pretențiilor reclamantei Grigorieva

Silvia este una justă și întemeiată, adoptată cu aprecierea corectă a probelor

administrate și aplicarea justă a normelor de drept material și procedural, or, acesta

a fost emis de o autoritate competentă și cu exercitarea dreptului discreționar în

conformitate cu scopul acordat prin lege.

Astfel, instanța de apel a reținut că, apelantei anterior pe marginea acestui

subiect i-au fost adresate cererile nr. 01-18/1161-101 din 28 martie 2018, 01-

18/1161 din 01 decembrie 2016 și nr. G/5730 din 29 septembrie 2014, și i-a fost

adus la cunoștință repetat că, evidența subiecților și obiecțiilor impunerii este

ținută, în temeiul art. 287 din Codul Fiscal prin intermediul SIA “Cadastrul Fiscal”

de către Serviciul Fiscal de Stat, iar conform prevederilor art. 285 din Codul Fiscal,

informațiile despre fiecare obiect și subiect al impunerii sunt furnizate în SIA

“Cadastrul Fiscal” de către Departamentul Cadastru al Agenției Servicii Publice.

Cu referire la suportul probator administrat la dosar, Colegiul instanței de apel

a menționat cu referire la argumentele apelantei precum că, datele despre imobil

din Registrul bunurilor imobile nu corespunde realității, iar intimatul a luat în

considerare o informație neveridică, că îl consideră ca fiind neîntemeiat, or în

conformitate cu art. 21 a Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25

februarie 1998, Monitoringul bunului imobil și al părților componente ale acestuia

se efectuează pentru constatarea modificărilor din valoarea lui, a descoperirii de

informații despre titularul de drepturi și în alte scopuri. Coordonarea activităților ce

țin de efectuarea monitoringului este atribuția organului central de specialitate în

domeniul cadastrului. Modul și periodicitatea efectuării monitoringului, precum și

organele responsabile de acesta sânt stabilite de legislația în vigoare.

La 09 februarie 2023, Grigorieva Silvia, reprezentată de avocatul Bodrug

Alexandru, a depus recurs nemotivat, iar la 24 mai 2023 a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că instanța de apel nu a motivat

soluția adoptată prin prisma argumentelor invocate de către apelantă în cererea de

apel, fapt, care a generat încălcarea dreptului reclamantei la un proces echitabil.

A susținut că la soluționarea litigiului dedus judecății instanța de apel a omis

să stabilească de ce în chitanța de plată pe numele reclamantei Grigorieva Silvia

este scris că, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX are suprafața de 307,6 m.p., pe

când potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil cu nr.

cadastral XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, cu modul de

folosință „casă de locuit individuală” are suprafața de 208,9 m.p. Or, în contextul

în care se solicită anularea răspunsului nr. 01-20/37-07/06-66 din 06 iunie 2020 la

cererea prealabilă, obligarea recalculării valorii impozitului pe bunurile imobiliare

și rambursarea taxelor achitate suplimentar pe perioada anilor 2015-2020, instanța

de apel urma să stabilească suprafața cadastrală a bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX din mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, și valoarea cadastrală a

acestuia, pentru a verifica corectitudinea calculării impozitului pe bunul imobil.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

4

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de

apel a normelor legale aplicabile speței.

Curtea Supremă de Justiție, la 29 mai 2023, a expediat în adresa intimaților

copia recursului declarat de Grigorieva Silvia, reprezentată de avocatul Bodrug

Alexandru, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului (f.d. 167).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor admisibilității în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat la data de

01 februarie 2023. Copia dispozitivului deciziei a fost notificată reprezentantului

recurentei prin intermediul poștei electronice la 02 februarie 2023 (f.d. 144).

Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 09 februarie 2023.

Copia deciziei motivate a fost notificată reprezentantului recurentei,

avocatului Bodrug Alexandru, prin intermediul poștei electronice la 25 aprilie 2023

(vol. f.d. 150). Iar cererea de recurs motivată a fost prezentată la 24 mai 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, Grigorieva Silvia, reprezentată de avocatul Bodrug Alexandru, a

respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Grigorieva Silvia,

reprezentată de avocatul Bodrug Alexandru, în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

5

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a) - f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

6

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Grigorieva

Silvia, reprezentată de avocatul Bodrug Alexandru.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Grigorieva Silvia, reprezentată de avocatul Bodrug

Alexandru, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Oxana Parfeni

Diana Stănilă

7