3ra-722/20 — cu privire la radierea rezultatelor evaluarii masive a bunului imobil

3ra-722/20 — cu privire la radierea rezultatelor evaluarii masive a bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-722/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victoria Caproșu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Victoria Caproșu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și

Serviciul Fiscal de Stat cu privire la radierea rezultatelor evaluării masive a bunului

imobil din Registrul bunurilor imobile, dispunerea reevaluării bunului imobil și

anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins cererea de apel declarată de către Victoria Caproșu împotriva hotărârii din

08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 02 aprilie 2019 Victoria Caproșu a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva IP „Agenția Servicii Publice” și

Serviciul Fiscal de Stat, prin care a solicitat dispunerea radierii din Registrul

bunurilor imobile a rezultatelor evaluării masive a imobilului nr. cadastral

XXXXXX și reevaluării bunului menționat conform caracteristicilor specifice ale

imobilului și erorile de calcul admise, anularea deciziei de stabilire a impozitului pe

avere pentru anul 2018 pentru imobilul cu nr. cadastral XXXXX, fiind greșit

calculul valorii cadastrale a bunului și a lipsei bazei de impozitare.

În motivarea acțiunii Victoria Caproșu a indicat că locuiește și este proprietara

imobilului amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX.

În luna decembrie 2018 a primit avizul de plată la impozitul pe avere pentru

anul 2018 cu nr. 0000170822, prin care a fost înștiințată despre necesitatea achitării

impozitului pe avere pentru imobilul sus-menționat, ca imobil de lux în baza

raportului de evaluare a organului cadastral, care, în urma evaluării masive, a

calificat valoarea bunului imobil în categoria de peste 1 500 000 lei.

Nefiind de acord cu valoarea indicată de organul cadastral și considerând că a

fost considerabil supraevaluată, în baza art. 28 al Legii cu privire la activitatea de

evaluare nr. 989 din 18.04.2002, la data de 07.12.2018 s-a adresat cu cerere către

organul cadastral privind revizuirea valorii bunului, la care a primit răspuns că

1

informația privind valoarea acestuia a fost colectată corect în programul automatizat,

însă neinformând pe ce criterii s-au făcut calculele și ce a justificat aprecierea valorii

indicate.

La data de 30 ianuarie 2019 s-a adresat cu cerere repetată, prin care a solicitat

informația, în baza cărui criteriu a fost efectuată evaluarea și ce justifică această

valoare. De asemenea, a solicitat repetat OCT Chișinău să dispună din oficiu radierea

rezultatelor evaluării bunului menționat, dat fiind faptul că nu corespunde realității.

Prin răspunsul primit la 04 martie 2019 a fost informată că cererea privind

radierea rezultatelor evaluării imobilului a rămas nesatisfăcută.

Consideră că la estimarea valorii bunului au stat la bază careva parametri, care

au fost apreciați incorect. Astfel, anul construcției a fost indicat 2017, construcția

fiind în realitate edificată în 2009, ca dovadă poate servi planul bunului imobil

efectuat încă la 28.02.2012 de ÎS „Cadastru”, unde imobilul este reflectat în

parametrii prezenți.

De asemenea, au fost admise erori de calcul a suprafețelor imobilului, fiind

calculați spre impozitare suprafața imobilului lit. V cu grad de finisare 100%, et.1-

57,2 m.p., în realitate fiind de 52,7 m.p., dovadă fiind planul cadastral + et. 2 – 57,6

m.p..

În total, reclamanta consideră că pot fi supuse impozitării 110,3 m.p. contra

408,2 indicați, or, din planul cadastral se poate deduce că imobilul are partea 04/V

parte principala locuință cu suprafață de 110,3 m.p. și anexă tehnică cu terasă 04/V1

cu suprafața de 33 m.p., care de asemenea eronat este caracterizată ca anexă caldă,

în realitate nefiind conectată la rețelele inginerești și de încălzire, servind ca bază

pentru terasă și spațiu pentru parcarea vehiculului, în total o suprafață de 143,3 m.p.,

cu grad de finalizare de 100 %. De asemenea, lit. 04/V2 a imobilului, are erori de

calcul. În realitate, et. 1 având 100 m.p. contra 117,9 m.p., iar et. 2 - 135 m.p. contra

142,5 m.p. indicați, în total 235 m.p. pe ambele nivele în realitate contra 260,4 m.p.

indicați spre impozitare, or, imobilul 04/V2 nici nu poate fi supus impozitării, acesta

nefiind finisat din lipsă de resurse financiare și nefiind folosit ca locuință.

Reclamanta a menționat că imobilul a fost construit personal cu forțe proprii

în perioada 2008-2009, s-a dus evidența cheltuielilor, iar suma aproximativă a

constituit 800 000 lei, metoda cheltuielilor fiind una de bază a aprecierii valorii

bunului. De asemenea, nici caracteristicile specifice ale imobilului, nici materialele

de bază și de decor, nici proiectul imobilului și gradul de finalizare nu pot justifica

valoarea ridicată stabilită de organul cadastral prin procedura evaluării masive ca în

cazul obiectelor-tip, or, valoarea bunurilor imobile estimată în scopul impozitării în

cazul obiectelor specifice urmează a fi evaluată în mod individual.

S-a adresat cu cerere către Serviciul Fiscal de Stat privind anularea din oficiu

a Deciziei de impozitare și a penalităților respective în vederea lipsei bazei

impozabile dat fiind calcularea greșită a valorii bunului impozitat de către Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău și a imposibilității achitării, fiind pensionară, nu are

nicio posibilitate de a achita impozitul de 17 000 lei anual, or acesta este foarte mare,

iar pensia pe care o primește (1800 lei) nu permite de a-l achita, alte surse de venit

reclamanta nu are. Or, impozitul pe avere are drept scop stabilirea echității sociale

prin taxarea persoanelor cu venituri ridicate, fapt ce în cazul dat nu reflectă realitatea.

2

La data de 14 martie 2019 de la Inspectoratului Fiscal de Stat a parvenit

răspuns, prin care i-a fost adus la cunoștință faptul că cererea nu a fost satisfăcută,

iar la data de 19.03.2019 a emis hotărârea nr. 0012016 privind executarea silită, prin

care s-a purces la aplicarea sechestrului pe bunurile personale ale sale.

Prin hotărârea din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Victoria Caproșu

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și Serviciul Fiscal de Stat cu

privire la radierea rezultatelor evaluării masive a bunului imobil din Registrul

bunurilor imobile, dispunerea reevaluării bunului imobil și anularea actului

administrativ ca fiind neîntemeiată. (f.d. 73, 75-79)

În conformitate cu prevederile art. 232, alin.(1) din Codul administrativ

Victoria Caproșu, în termen, la 30 octombrie 2019 a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 81)

Curtea de Apel Chișinău prin notificarea din 03 decembrie 2019 a acordat

apelantei un termen de 7 zile de la recepționarea notificării pentru prezentarea

apelului motivat, fiind recepționată la data de 11 decembrie 2019, fapt confirmat

prin avizul de recepție. (f.d. 85, 86)

La 16 decembrie 2019 Victoria Caproșu, în termen a depus apelul

suplimentar. (f.d. 88)

Prin decizia din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel declarată de către Victoria Caproșu împotriva hotărârii din 08

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Victoria

Caproșu împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” și Serviciul Fiscal

de Stat cu privire la radierea rezultatelor evaluării masive a bunului imobil din

Registrul bunurilor imobile, dispunerea reevaluării bunului imobil și anularea

actului administrativ. ( f.d. 111, 112-122)

Instanțele în motivarea soluției sale au reținut că la obiectul material al

prezentei acțiuni îl constituie radierea din Registrul bunurilor imobile a rezultatelor

evaluării masive a imobilului nr. cadastral XXXXX și dispunerea reevaluării

bunului menționat reieșind din caracteristicile specifice ale imobilului și erorile de

calcul admise, dispunerea anulării Deciziei de impozitare a impozitului pe avere

pentru anul 2018 pentru imobilul nr. cadastral XXXXX dat fiind calculul greșit al

valorii cadastrale a bunului și a lipsei bazei de impozitare.

Conform art. 26 al Legii cu privire la activitatea de evaluare nr. 989 din

18.04.2002, evaluarea și reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării se

efectuează în temeiul art. 279 din Titlul VI al Codului fiscal de către organele

cadastrale teritoriale.

Instanțele au stabilit că parametrii tehnici utilizați la determinarea valorii

estimate în scopul impozitării imobilului din litigiu au fost colectați de către

Serviciul Cadastral Teritorial din dosarul tehnic ținut în arhiva serviciului, în

conformitate cu Instrucțiunea cu privire la colectarea informației despre bunurile

imobile (case individuale de locuit) pentru evaluarea masivă, aprobată prin Ordinul

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 41 din 24 martie 2005. Calcularea valorii

estimate în scopul impozitării se efectuează de către Serviciul Cadastral Teritorial în

mod automatizat prin intermediul sistemului informațional de evaluare masivă

3

aplicat pe întreg teritoriul țării, în baza modelului de evaluare, aprobat prin Ordinul

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 220 din 20 decembrie 2005.

Potrivit datelor din registrul bunurilor imobile la 01 noiembrie 2018, Victoria

Caproșu deține în proprietate bunul imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX; cota-

parte de 100 %, cu suprafața de 408,20 m.p., valoarea estimată de 2 137 777 lei, cu

nr. cadastral XXXXX. Astfel, baza impozabilă a bunului imobil deținut de către

Victoria Caproșu la situația din 01 noiembrie 2018, constituie 2 137 777

lei. În conformitate cu art. 2874 din Codul fiscal, cota impozitului reprezintă 0,8%

din baza impozabilă, iar potrivit art.2875 Cod fiscal, perioada fiscală este anul

calendaristic. Respectiv, obligația fiscală constituie 17 102,22 lei (2 137 777 x

0,8%).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 01 iunie 2020 Victoria Caproșu

a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 17 februarie

2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care a dispune

anularea deciziei de impozitare a impozitului de avere pentru anul 2018 pentru bunul

cu nr. cadastral XXXXX, fiind calculat greșit valoarea cadastrală a bunului și a lipsei

bazei de impozitare. (128)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel nu a luat în

considerație toate circumstanțele cauzei, în speță, erorile în calculul suprafeței

imobilului și diferența între suprafața reală și ea calculată spre impozitare, precum

și gradul de finisare a imobilului.

A menționat că în luna iulie 2019 Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a efectuat

un studiu privind posibilitatea formării bunului imobil, prin divizare, în care s-a

menționat că diferența de suprafață se datorează unei erori tehnice la inventarierea

primară a bunului. Ulterior, bunul imobil a fost divizat în trei imobile separate, care

în cumul însumează valoarea de 1 562 406 lei.

La 17 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa IP „Agenția

Servicii Publice” și Serviciului Fiscal de Stat copia recursului declarat de către

Victoria Caproșu împotriva deciziei din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

(f.d. 92)

Completul specializat relevă că IP „Agenția Servicii Publice” și Serviciul Fiscal

de Stat au recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizele de

recepție anexate la materialele dosarului. (f.d. 142-143)

La 29 iunie 2020 Serviciul Fiscal de Stat a depus referință, solicitând a declara

inadmisibil recursul înaintat de către Victoria Caproșu. (f.d. 144-145)

La 22 iulie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință, solicitând a

respinge ca fiind inadmisibilă cererea de recurs înaintată de către Victoria Caproșu.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și în referințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de

19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În

conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

4

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 17 februarie 2020 în prezenta

Victoriei Caproșu.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 10 martie 2020 a fost

recepționată de către Victoria Caproșu. (f.d. 126)

Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de

18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de

urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data

încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului pentru Victoria Caproșu

după întrerupere a început a curge de la data de 16 mai 2020.

Victoria Caproșu a depus recursul la data de 01 iunie 2020. Astfel, obligația

de contestare în termen a fost îndeplinită.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

5

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Victoria Caproșu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

7