3ra-710/20 — cu privire la corectarea erorii, rectificarea si restabilirea inscrierii

3ra-710/20 — cu privire la corectarea erorii, rectificarea si restabilirea inscrierii (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-710/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – C. Valah

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Instituia Publică

„Agenția Servicii Publice”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Maria Marțeva împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”,

intervenienți accesorii Vladimir Negru și Nicolai Negru cu privire la corectarea

erorii, rectificarea și restabilirea înscrierii,

împotriva deciziei din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a casat hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-

a emis o nouă decizie,

constată:

La 19 iunie 2018 Maria Marțeva a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva IP „Agenția Servicii Publice”,

intervenienți accesorii Vladimir Negru și Nicolai Negru, prin care a solicitat

obligarea pârâtei de a corecta eroarea admisă de aceasta la radierea dreptului de

proprietate asupra cotei-părți de 1/6 din casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX (ce

urmează a fi modificat în nr. XXXXX), cu rectificarea înscrierilor din Registrul

bunurilor imobile și restabilirea înscrierii dreptului de proprietate asupra cotei-părți

de 1/6 din casa de locuit cu suprafața de 125,5 m.p., cu nr. cadastral XXXXX din

mun. Chișinău, str. XXXXX, compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că este succesoarea legală a lui Ilia

Negru, conform certificatului de moștenitor legal nr. 1-314 din 23 ianuarie 1998,

aceasta moștenind 1/6 cotă-parte din patrimoniul succesoral al defunctului.

A menționat că certificatul nominalizat a fost prezentat organului cadastral,

care a înregistrat anterior dreptul ei de proprietate asupra 1/6 cotă-parte din

patrimoniul succesoral.

Potrivit certificatului indicat, averea succesorală moștenită (după excluderea

din toate certificatele de moștenitor eliberate pe numele ei, a lui Vladimir Negru și

Nicolai Negru a imobilului ce-i aparține cu drept de proprietate privată exclusivă, pe

motivul edificării din surse proprii a acestuia) constă din casa de locuit situată în

mun. Chișinău, str. Prigorodnaia (actualmente str. XXXXX, cu suprafața totală de

137,0 m.p..

1

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02 februarie 2004, nr.

2-147/04 din certificatele nominalizate au fost excluse ca fiind parte a patrimoniului

succesoral din cadrul casei de locuit indicate, înregistrată anterior cu numărul

cadastral XXXXX, încăperile cu nr. 12, 13, 14, 15, 16, terasa nr. II, subsolul nr. I),

2 șure, 2 garaje, un beci și un șopron, ce au fost construite de către Maria Marțeva

din cont propriu.

Reclamanta a susținut că după realizarea divizării imobilelor și înregistrarea în

Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra casei de locuit

construite de aceasta, cu numărul cadastral actual XXXXX, organul cadastral i-a

radiat ilicit și dreptul de proprietate asupra cotei-părți moștenite din casa de locuit

cu numărul cadastral XXXXX, actualmente XXXXX, or, prin divizarea bunurilor

imobile indicate, dreptul ei asupra imobilului cu numărul cadastral XXXXX nu a

fost înregistrat cu titlu de succesiune, ci cu titlu de proprietate dobândită prin

construire de către reclamantă, fapt confirmat prin hotărârile judecătorești

irevocabile.

Prin hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Maria Marțeva împotriva

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii Vladimir

Negru și Nicolai Negru cu privire la corectarea erorii, rectificarea și restabilirea

înscrierii ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Maria Marțeva în beneficiul lui

Nicolai Negru suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței

juridice, în rest cerința de încasare a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice

în suma solicitată s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 102, 112-114)

Instanța de fond în susținerea poziției sale a reținut că Maria Marțeva nu a

respectat procedura prevăzută de art. 38 alin. (2) al Legii cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25.02.1998, prin care legiuitorul a prevăzut modalitatea de

corectare a greșelilor tehnice abordată de titularul de drepturi, ori o cerere în acest

sens nu a fost prezentată de către reclamantă.

Totodată, instanța de fond a considerat că urmează a fi respinsă și cerința

reclamantei cu privire la restabilirea înscrierii dreptului de proprietate asupra 1/6

cotă-parte din casa de locuit din mun. Chișinău, str. XXXXX cu suprafața de 125,5

m.p., cu nr. cadastral XXXXX, deoarece este o cerință subsecventă în raport cu

cerința principală.

Prin decizia din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a casat hotărârea

din 14 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o nouă

decizie de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de către Maria Marțeva

împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii

Vladimir Negru și Nicolai Negru cu privire la corectarea erorii, rectificarea și

restabilirea înscrierii. S-a obligat IP „Agenția Servicii Publice” de a corecta eroarea

admisă, prin radierea dreptului de proprietate a Mariei Marțeva asupra 1/6 cotă-parte

din casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX, ce urmează a fi modificat cu nr. cadastral

XXXXX, cu rectificarea înscrierilor din registrul bunurilor imobile și restabilirea

dreptului de proprietate al Mariei Marțeva asupra cotei-părți de 1/6 din casa de locuit

cu suprafața de 125,5 m.p., cu nr. cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str.

XXXXX. (f.d. 163, 164-178)

Pentru a ajunge la această soluție instanța de apel a reținut că data de 28

februarie 2018 IP „Agenția Servicii Publice” Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău

2

a întocmit proiectul de formare a bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX

amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, urmare a studiului efectuat fiind emis

avizul în care s-a propus proiectul de formare a bunului, și anume, a forma prin

metoda divizării, bunul imobil construcție cu număr cadastral XXXXX, din mun.

Chișinău, sect. Buiucani, str. XXXXX, modul de folosință a casei de locuit

individuală cu suprafața de 285,6 m.p.. În rezultatul acțiunii de formare se va forma

bunul imobil: a) Bunul imobil construcție cu număr cadastral XXXXX din mun.

Chișinău, sect. Buiucani, str. XXXXX, mod de folosință casa de locuit individuala

cu suprafața de 163,0 m.p., b) Bunul imobil construcție cu număr cadastral XXXXX

din mun. Chișinău, sect. Buiucani, str. XXXXX, mod de folosință casă de locuit

individuală cu suprafața de 122,6 m.p. (f.d. 19-21).

Totodată, instanța de apel a reținut că Maria Marțeva a obținut dreptul de

proprietate asupra 1/6 cotă-parte din bunurile ce făceau parte din patrimoniul

succesoral al predecesorului ei, iar acest patrimoniu era format din casa de locuit ce

avea numărul cadastral XXXXX, care în prezent reieșind din proiectul de formare a

bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX amplasat în mun. Chișinău, str.

XXXXX, întocmit la data de 28 februarie 2018 de către IP „Agenția Servicii

Publice” Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău, urmează a fi înregistrată cu

numărul cadastral XXXXX, iar casa de locuit cu numărul cadastral actual XXXXX

nu a făcut vreodată parte din patrimoniul succesoral și astfel, la divizarea acestor

imobile în baza hotărârilor judecătorești și actelor aferente organul cadastral eronat

a radiat dreptul de proprietate a Mariei Marțeva asupra 1/6 cotă-parte din casa de

locuit cu numărul cadastral XXXXX.

De asemenea, s-a stabilit că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile,

eliberat la data de 24.11.2010 valabil până la data de 24.01.2011, rezultă că Maria

Marțeva este proprietara cu cota de 1/6 din bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX,

XXXXX, XXXXX (f.d. 11), însă analizând extrasul din Registrul bunurilor imobile

eliberat la data de 02.04.2018, repetat la 06.04.2018 valabil până la data de

02.06.2018, se constată că Maria Marțeva este proprietara cu cota de 1.0 din bunul

imobil cu nr. cadastral XXXXX, cu cota 1/6 din bunurile imobile cu nr. cadastral

XXXXX, XXXXX (f.d. 13). În acest sens, se atestă că organul cadastral eronat a

radiat dreptul de proprietate a Mariei Marțeva asupra 1/6 cotă-parte din casa de locuit

cu numărul cadastral XXXXX.

Instanța de apel a notat că conform înscrierilor făcute în Registrul bunurilor

imobile radierea dreptului apelantei s-a realizat, potrivit afirmației Agenției Servicii

Publice, în baza deciziei Curții de Apel Chișinău nr. 2a-1821/16 din 11 octombrie

2016, însă analizând conținutul deciziei date rezultă că divizarea s-a referit exclusiv

la bunul imobil construit de către Maria Marțeva, ce nu făcea parte din patrimoniul

succesoral. Luând în considerație hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 02 februarie 2004, nr. 2-147/04, cât și decizia Curții de Apel Chișinău nr. 2a-

1821/16 din 11 octombrie 2016, rezultă cert că organul cadastral greșit a radiat

dreptul de proprietate a Mariei Marțeva asupra 1/6 cotă-parte din casa de locuit cu

numărul cadastral XXXXX, deoarece prin decizia judecătorească a fost divizat

bunul imobil construit de Maria Marțeva alăturat casei de locuit ce constituie parte

din patrimoniul succesoral vizat, astfel încât divizarea s-a referit exclusiv la bunul

imobil construit de ultima, ce nu făcea parte din patrimoniul succesoral.

3

În aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat că este greșită concluzia

instanței de fond precum că ar lipsi o cerere a Mariei Marțeva, prin care ar solicita

corectarea erorilor în temeiul art. 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, în

contextul în care din materialele cauzei rezultă cert că o astfel de cerere a fost

adresată IP „Agenția Servicii Publice”. (f.d. 64)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 14 decembrie 2019 IP „Agenția

Servicii Publice” a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din

09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 14 ianuarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 214-214)

În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel a determinat

incorect obiectul probațiunii, stabilind astfel incomplet circumstanțele de fapt ale

cauzei, fapt ce a dus la determinarea greșită a normelor aplicabile raportului juridic

litigios, precum și interpretarea eronată a unor norme aplicate, fiind adoptată o

hotărâre ilegală.

La 10 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Mariei

Marțeva, lui Vladimir Negru și Nicolai Negru copia recursului declarat de către IP

„Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 09 octombrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău. (f.d. 222)

Completul specializat relevă că Maria Marțeva, Vladimir Negru și Nicolai

Negru au recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizele de

recepție anexate la materialele dosarului. (f.d. 223-224)

La data de 01 iulie 2020 Maria Marțeva, reprezentată de avocatul Sorin Corceac

a depus referință, solicitând declararea recursului IP „Agenția Servicii Publice” ca

fiind inadmisibil pe motivul tardivității acestuia, iar în cazul admisibilității,

respingerea recursului. (f.d. 226-228)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de

19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În

conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

4

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 09 octombrie 2019 în lipsa IP

„Agenția Servicii Publice”.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate la data de 14 noiembrie 2019 prin

poșta electronică, care la aceiași dată a fost recepționată de către IP „Agenția Servicii

Publice”. (f.d.179)

Luând în considerare că decizia Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2019

a fost notificată recurentei la 14 noiembrie 2019, iar la 14 decembrie 2019 IP

„Agenția Servicii Publice” a declarat recurs motivat, Completul ajunge la concluzia

că recurenta s-a conformat prevederilor legale prevăzute la art. 245 din Codul

administrativ și a depus recursul în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

5

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6