3ra-319/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-319/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-319/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Lupașcu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Gheorghița,

reprezentată de către avocatul Vasile Albu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Tatiana Gheorghița împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către

avocatul Vasile Albu,

constată:

La 06 august 2018 Tatiana Gheorghița a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ, concretizată ulterior, împotriva Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat repunerea în termenul de

depunere a cererii de chemare în judecată, recunoașterea ca fiind ilegale: refuzul de

soluționare a cererii repetate de înregistrare a actului de recepție finală a

apartamentului nr. xxxxx, din str. xxxxx, mun. Chișinău, cu suprafața de 73,6 m.p.,

inclusiv locativă de 41,7 m.p; avizul cu privire la respingerea executării serviciului

solicitat, care nu este datat, dar fiind eliberat ca răspuns la cererea nr. 0100/18/34747

din 16 martie 2018; răspunsul șefului Departamentului Cadastru nr.

11/G/267/2018/07/15145 din 21 iulie 2018 la contestația nr.G-267/18 din 15 iunie

2018; decizia Serviciului Cadastral Teritorial din 21 iulie 2018 și răspunsul

nr.11/G/344/2018/07/16289 din 07 august 2018 la contestația nr. G-343/18 din 01

august 2018, obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” la înlăturarea

încălcării dreptului Tatianei Gheorghița la proprietate, prin înregistrarea actului de

recepție finală și repararea prejudiciului moral în cuantum de 20 000 lei. ( f.d. 3-4,51)

În motivarea cererii de chemare în judecată Tatiana Gheorghița a menționat că

în baza hotărârii administrației și comitetului sindical al SA „Consam” din 07 iulie

1998, i s-a eliberat bonul de repartiție nr. 3573, pentru domiciliere cu familia în

apartamentul nr.xxxxx, din str. xxxxx, mun. Chișinău. Prin actul de transmitere-

primire a fondului locativ blocul locativ a trecut la balanța APLP nr. 51/273.

Reclamanta a indicat că a avut mai multe încercări de a privatiza apartamentul

menționat, care s-au soldat fără succes. Comisia de privatizare a Primăriei a refuzat

1

primirea actelor de privatizare din motiv că nu a demonstrat legalitatea anexei holului

la apartament. A mei menționat că holul i-a fost repartizat Tatianei Gheorghița în

anul 1998 ca parte integrată a apartamentului. Holul nu se mărginește cu alte spații și

nu servește drept mijloc de trecere din aceste spații și la fel nu este loc de uz comun.

Astfel, în procesul de legalizare a resistematizării apartamentului din contul

holului, la solicitarea Tatianei Gheorghița, antreprenorul SRL „Arhdescon-AN” în

conlucrare cu comisia de experți, au întocmit raportul de expertiză privind starea

tehnică a apartamentului resistematizat și corespunderea documentelor normative a

apartamentului în cauză. În baza raportului de expertiză a fost întocmit actul de

recepție finală, semnat de toți membrii comisiei, inclusiv președintele APLP nr.

51/273, prin care s-a recomandat înregistrarea actului la Serviciul Cadastral

Teritorial.

La 16 martie 2018, prin cererea nr. 0100/18/34747, cu anexarea tuturor actelor

necesare și achitarea serviciului, Tatiana Gheorghița a solicitat IP „Agenția Servicii

Publice” înregistrarea actului de recepție finală, fiind stabilit termenul de executare la

22 martie 2018. La 22 martie 2018, funcționarul de la ghișeul de eliberare a actelor a

comunicat reclamantei că lucrarea nu este executată, iar ulterior, un alt funcționar i-a

comunicat că nu au fost prezentate toate actele necesare pentru executarea serviciului

solicitat.

Tatiana Gheorghița a mai menționat că la adresările repetate către IP „Agenția

Servicii Publice” careva informații asupra cererii depuse, Tatiana Gheorghița nu a

primit, iar la 06 iunie 2018, la ghișeul de eliberare a actelor i-a fost eliberat avizul cu

privire la respingerea executării serviciului.

Nefiind de acord cu avizul privind respingerea executării serviciului solicitat,

reclamanta a depus la 15 iunie 2018 contestație, prin care a solicitat admiterea cererii

de înregistrare a actului de recepție finală, însă nu a primit nici un răspuns.

Prin hotărârea din data de 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către Tatiana

Gheorghița împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind contestarea actului

administrativ, obligarea înlăturării încălcării dreptului de proprietate prin înregistrarea

actului de recepție finală și repararea prejudiciului moral, ca fiind nefondată. (f.d.

63,67-71)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 noiembrie 2019 a respins

apelul declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile

Albu. (f.d. 98, 99-111)

În susținerea soluțiilor sale instanțele de judecată au reținut că la 16 martie 2018

Tatiana Gheorghița s-a adresat către IP „Agenția Servicii Publice” cu cerere, prin care

a solicitat eliberarea copiei dosarului tehnic/planului bunului imobil/pașaportului

tehnic și eliberarea altei informații nesistematizate din cadastru, certificat -

caracteristică privind privatizarea locuințelor (încăpere izolată). În cererea de

chemare în judecată Tatiana Gheorghița a susținut că s-a adresat la 16 martire 2018

către IP „Agenția Servicii Publice” cu cerere, prin care a solicitat înregistrarea actului

de recepție finală, afirmație ce a fost considerată de către instanțele de judecată

declarativă, ori la materialele cauzei de contencios administrativ lipsesc careva probe

ce ar fortifica acest argument. Astfel, s-a constatat cu certitudine că prin cererea din

16 martie 2018 Tatiana Gheorghița a solicitat prestarea altor servicii decât cele

indicate în cererea de chemare în judecată.

2

La caz, se atestă că abia prin cererea din 21 iulie 2018 Tatiana Gheorghița a

solicitat înregistrarea actului de recepție finală, solicitare care prin decizie a fost

respinsă. Totodată, Tatiana Gheorghița a fost informată despre necesitatea

înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil indicat în cerere, ulterior

intabularea dreptului de proprietate.

Referitor la legalitatea deciziei privind respingerea solicitării de a înregistra

actul de recepție finală instanțele de judecată au reținut că pretenția este neîntemeiată,

deoarece argumentele invocate nu se încadrează în nici un temei de anulare a actului

administrativ.

De asemenea, instanțele de judecată au reținut ca fiind neîntemeiate și pretențile

cu privire la obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a înregistra actul de recepție

finală și repararea prejudiciului moral.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 09 ianuarie 2020 a depus recurs Tatiana

Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri

privind admiterea cererii de chemare în judecată.( f.d. 117-120)

În motivarea recursului Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul

Vasile Albu, a indicat că instanța de fond și cea de apel au apreciat greșit probele

precum și au aplicat legea în mod eronat, interpretând-o în folosul IP „Agenția

Servicii Publice”.

Recurenta a susținut că IP „Agenția Servicii Publice” neîntemeiat a respins

cererea privind înregistrarea actului de recepție finală, ori aceasta corespunde tuturor

exigențelor legale, iar careva temeiuri, prevăzute de alin. (1) art. 31 de Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, de a respinge cererea de

executare a lucrărilor cadastrale lipsesc.

La 11 februarie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință în

întâmpinarea recursului înaintat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către

avocatul Vasile Albu, prin care a solicitat respingerea recursului, indicând că prin

avizul cu privire la refuzul executării serviciului solicitat în baza cererii nr.

0100/18/34747 din 16 martie 2018 a fost informat solicitantul despre motivul

refuzului și anume conform certificatului emis de Comisia de privatizare, suprafața

holului cu nr. 64-177 m.p. nu face parte din suprafața totală a locuințelor anterior

privatizate, fiind un spațiu comun reamenajat neautorizat de către Tatiana

Gheorghița.

IP „Agenția Servicii Publice” a menționat că în final recurentei i-a fost perfectat

și eliberat planul geometric al încăperii izolate nr. 0100102.132.01.088, precum și

certificat-caracteristică privind privatizarea locuinței, astfel a primit răspuns la toate

cererile adresate instituției, precum și executate cerințele acesteia privind eliberarea

actelor pentru privatizarea imobilului.

În ce privește cerința recurentei de încasare a prejudiciului moral IP „Agenția

Servicii Publice” o consideră ilegală și fără careva temei juridic, dat fiind faptul că

instituția a examinat corect și în termen toate cererile, explicându-i și eliberându-i

recurentei actele necesare pentru privatizarea imobilului.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și în referință la recurs completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19

3

iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate

cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01

aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici

instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform

art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 20 noiembrie 2019, notificată

recurentei la data de 16 decembrie 2019. Tatiana Gheorghița, reprezentată de către

avocatul Vasile Albu, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ

a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la data de 09 ianuarie 2020.

Instanța de recurs consideră că Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul

Vasile Albu, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat în termenul

acordat.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Tatiana Gheorghița,

reprezentată de către avocatul Vasile Albu, în raport cu materialele cauzei de

contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, a indicat argumente

ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile

probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de

admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

4

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu,

și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu,

inadmisibil.

5

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul

Vasile Albu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6