3ra-319/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-319/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Lupașcu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi ÎNCHEIERE 26 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Gheorghița împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din data de 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, constată: La 06 august 2018 Tatiana Gheorghița a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ, concretizată ulterior, împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii de chemare în judecată, recunoașterea ca fiind ilegale: refuzul de soluționare a cererii repetate de înregistrare a actului de recepție finală a apartamentului nr. xxxxx, din str. xxxxx, mun.

Chișinău, cu suprafața de 73,6 m.p., inclusiv locativă de 41,7 m.p; avizul cu privire la respingerea executării serviciului solicitat, care nu este datat, dar fiind eliberat ca răspuns la cererea nr. 0100/18/34747 din 16 martie 2018; răspunsul șefului Departamentului Cadastru nr. 11/G/267/2018/07/15145 din 21 iulie 2018 la contestația nr.G-267/18 din 15 iunie 2018; decizia Serviciului Cadastral Teritorial din 21 iulie 2018 și răspunsul nr.11/G/344/2018/07/16289 din 07 august 2018 la contestația nr. G-343/18 din 01 august 2018, obligarea Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” la înlăturarea încălcării dreptului Tatianei Gheorghița la proprietate, prin înregistrarea actului de recepție finală și repararea prejudiciului moral în cuantum de 20 000 lei.

( f.d. 3-4,51) În motivarea cererii de chemare în judecată Tatiana Gheorghița a menționat că în baza hotărârii administrației și comitetului sindical al SA „Consam” din 07 iulie 1998, i s-a eliberat bonul de repartiție nr. 3573, pentru domiciliere cu familia în apartamentul nr.xxxxx, din str. xxxxx, mun. Chișinău. Prin actul de transmitere- primire a fondului locativ blocul locativ a trecut la balanța APLP nr. 51/273. Reclamanta a indicat că a avut mai multe încercări de a privatiza apartamentul menționat, care s-au soldat fără succes. Comisia de privatizare a Primăriei a refuzat 1 primirea actelor de privatizare din motiv că nu a demonstrat legalitatea anexei holului la apartament. A mei menționat că holul i-a fost repartizat Tatianei Gheorghița în anul 1998 ca parte integrată a apartamentului.

Holul nu se mărginește cu alte spații și nu servește drept mijloc de trecere din aceste spații și la fel nu este loc de uz comun. Astfel, în procesul de legalizare a resistematizării apartamentului din contul holului, la solicitarea Tatianei Gheorghița, antreprenorul SRL „Arhdescon-AN” în conlucrare cu comisia de experți, au întocmit raportul de expertiză privind starea tehnică a apartamentului resistematizat și corespunderea documentelor normative a apartamentului în cauză. În baza raportului de expertiză a fost întocmit actul de recepție finală, semnat de toți membrii comisiei, inclusiv președintele APLP nr. 51/273, prin care s-a recomandat înregistrarea actului la Serviciul Cadastral Teritorial.

La 16 martie 2018, prin cererea nr. 0100/18/34747, cu anexarea tuturor actelor necesare și achitarea serviciului, Tatiana Gheorghița a solicitat IP „Agenția Servicii Publice” înregistrarea actului de recepție finală, fiind stabilit termenul de executare la 22 martie 2018. La 22 martie 2018, funcționarul de la ghișeul de eliberare a actelor a comunicat reclamantei că lucrarea nu este executată, iar ulterior, un alt funcționar i-a comunicat că nu au fost prezentate toate actele necesare pentru executarea serviciului solicitat. Tatiana Gheorghița a mai menționat că la adresările repetate către IP „Agenția Servicii Publice” careva informații asupra cererii depuse, Tatiana Gheorghița nu a primit, iar la 06 iunie 2018, la ghișeul de eliberare a actelor i-a fost eliberat avizul cu privire la respingerea executării serviciului.

Nefiind de acord cu avizul privind respingerea executării serviciului solicitat, reclamanta a depus la 15 iunie 2018 contestație, prin care a solicitat admiterea cererii de înregistrare a actului de recepție finală, însă nu a primit nici un răspuns. Prin hotărârea din data de 25 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către Tatiana Gheorghița împotriva IP „Agenția Servicii Publice” privind contestarea actului administrativ, obligarea înlăturării încălcării dreptului de proprietate prin înregistrarea actului de recepție finală și repararea prejudiciului moral, ca fiind nefondată. (f.d. 63,67-71) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 noiembrie 2019 a respins apelul declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu.

(f.d. 98, 99-111) În susținerea soluțiilor sale instanțele de judecată au reținut că la 16 martie 2018 Tatiana Gheorghița s-a adresat către IP „Agenția Servicii Publice” cu cerere, prin care a solicitat eliberarea copiei dosarului tehnic/planului bunului imobil/pașaportului tehnic și eliberarea altei informații nesistematizate din cadastru, certificat - caracteristică privind privatizarea locuințelor (încăpere izolată). În cererea de chemare în judecată Tatiana Gheorghița a susținut că s-a adresat la 16 martire 2018 către IP „Agenția Servicii Publice” cu cerere, prin care a solicitat înregistrarea actului de recepție finală, afirmație ce a fost considerată de către instanțele de judecată declarativă, ori la materialele cauzei de contencios administrativ lipsesc careva probe ce ar fortifica acest argument.

Astfel, s-a constatat cu certitudine că prin cererea din 16 martie 2018 Tatiana Gheorghița a solicitat prestarea altor servicii decât cele indicate în cererea de chemare în judecată. 2 La caz, se atestă că abia prin cererea din 21 iulie 2018 Tatiana Gheorghița a solicitat înregistrarea actului de recepție finală, solicitare care prin decizie a fost respinsă. Totodată, Tatiana Gheorghița a fost informată despre necesitatea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil indicat în cerere, ulterior intabularea dreptului de proprietate. Referitor la legalitatea deciziei privind respingerea solicitării de a înregistra actul de recepție finală instanțele de judecată au reținut că pretenția este neîntemeiată, deoarece argumentele invocate nu se încadrează în nici un temei de anulare a actului administrativ.

De asemenea, instanțele de judecată au reținut ca fiind neîntemeiate și pretențile cu privire la obligarea IP „Agenția Servicii Publice” de a înregistra actul de recepție finală și repararea prejudiciului moral. Împotriva deciziei instanței de apel, la 09 ianuarie 2020 a depus recurs Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată.( f.d. 117-120) În motivarea recursului Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, a indicat că instanța de fond și cea de apel au apreciat greșit probele precum și au aplicat legea în mod eronat, interpretând-o în folosul IP „Agenția Servicii Publice”.

Recurenta a susținut că IP „Agenția Servicii Publice” neîntemeiat a respins cererea privind înregistrarea actului de recepție finală, ori aceasta corespunde tuturor exigențelor legale, iar careva temeiuri, prevăzute de alin. (1) art. 31 de Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, de a respinge cererea de executare a lucrărilor cadastrale lipsesc. La 11 februarie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință în întâmpinarea recursului înaintat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, prin care a solicitat respingerea recursului, indicând că prin avizul cu privire la refuzul executării serviciului solicitat în baza cererii nr. 0100/18/34747 din 16 martie 2018 a fost informat solicitantul despre motivul refuzului și anume conform certificatului emis de Comisia de privatizare, suprafața holului cu nr. 64-177 m.p.

nu face parte din suprafața totală a locuințelor anterior privatizate, fiind un spațiu comun reamenajat neautorizat de către Tatiana Gheorghița. IP „Agenția Servicii Publice” a menționat că în final recurentei i-a fost perfectat și eliberat planul geometric al încăperii izolate nr. 0100102.132.01.088, precum și certificat-caracteristică privind privatizarea locuinței, astfel a primit răspuns la toate cererile adresate instituției, precum și executate cerințele acesteia privind eliberarea actelor pentru privatizarea imobilului. În ce privește cerința recurentei de încasare a prejudiciului moral IP „Agenția Servicii Publice” o consideră ilegală și fără careva temei juridic, dat fiind faptul că instituția a examinat corect și în termen toate cererile, explicându-i și eliberându-i recurentei actele necesare pentru privatizarea imobilului.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs și în referință la recurs completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 3 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 20 noiembrie 2019, notificată recurentei la data de 16 decembrie 2019. Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la data de 09 ianuarie 2020. Instanța de recurs consideră că Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat în termenul acordat. Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

4 Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, inadmisibil.

5 În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Tatiana Gheorghița, reprezentată de către avocatul Vasile Albu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6