3ra-859/23 — Anularea actului administrativ

3ra-859/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-859/23 (2-16185892-01-3ra-15082023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

Î N C H E I E R E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de APC „A0110-0030”

(denumire anterioară A.C.C. 55/610),

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de S.A.

„Semnal” împotriva Primăriei mun. Chișinău, Direcției generale locativ-comunală

și amenajare, persoane terțe Veronica Chilian și A.C.C. 55/610 privind anularea

actelor administrative defavorabile,

împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind

pronunțată o decizie sub formă de încheiere prin care a fost încetat procesul în

legătură cu lichidarea S.A. „Semnal”,

c o n s t a t ă:

La 09 august 2016, S.A. „Semnal” a depus acțiune în contencios administrativ,

concretizată ulterior sub aspectul obiectului material, formulată împotriva Primăriei

mun. Chișinău, Direcției generale locativ-comunală și amenajare, persoane terțe

Veronica Chilian și A.C.C. 55/610, privind anularea dispoziției Primăriei

municipiului Chișinău nr. 612-d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului

de repartiție pentru XXXXX din str. Hristo Botev, 25, dnei Veronica Chilian” și

anularea ordinului de repartiție a spațiului eliberat dnei Veronica Chilian pentru

XXXXX din bunul imobil din str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii depuse, reclamanta a indicat că, este gestionarul bunului

imobil din mun. Chișinău, str. Hristo Botev, 25, în baza adeverinței de privatizare

nr. 572/03 din 10 ianuarie 1998. La 08 iunie 2016, Primăria municipiului Chișinău

a emis dispoziția nr. 612-d „cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru

XXXXX din str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău, dnei Veronica Chilian” și,

considerând că această dispoziție este ilegală, reclamanta a depus cerere prealabilă,

prin care a solicitat anularea acesteia.

1

Ulterior, Direcția Generală Locativ Comunală, a eliberat ordin de repartiție dnei

Veronica Chilian pentru XXXXX din bunul imobil, situat pe str. Hristo Botev, 25,

mun. Chișinău.

Reclamanta a menționat că nu este de acord cu dispoziția emisă de Primăria

municipiului Chișinău, invocând că deține dreptul de gestiune și administrare

economică a bunului imobil din str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău și, prin urmare,

doar S.A. „Semnal” este în drept, conform legii, să elibereze acte cum ar fi ordinul

de repartiție persoanelor fizice-salariați ai S.A. „Semnal”.

Suplimentar s-a indicat că reclamanta a eliberat tuturor salariaților săi actele

necesare privatizării, cum ar fi: ordinul de repartiție a spațiului locativ, fișa de

locuință, tabelul nominal pe încăperile din imobilul din str. Hristo Botev, 25, mun.

Chișinău, precum și a întocmit lista cu numerotația odăilor.

Potrivit reclamantei, Primăria municipiului Chișinău și Direcția generală

locativ-comunală și amenajare, nu dețin niciun drept legal să elibereze acte, pe care

doar S.A. „Semnal” are dreptul să le elibereze salariaților săi.

Reclamanta consideră că actele administrative în baza cărora Primăria mun.

Chișinău invocă că ar deține careva drepturi aspra bunului imobil din str. Hristo

Botev, 25, mun. Chișinău, nu produc efecte juridice, acestea fiind contestate în

instanța de judecată, precum și fiind suspendate efectele lor.

La 11 noiembrie 2002, a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 1440 cu privire

la transmiterea căminului amplasat pe str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău, iar la 04

decembrie 2003, Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie prin care a anulat

Hotărârea Guvernului nr.1440 din 11 noiembrie 2002.

Totodată, există deja o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, având

puterea lucrului judecat, prin care a fost anulată transmiterea gestiunii economice a

căminului nr. 3 din str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău, de la S.A. „Semnal”.

La 19 mai 2015, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr. 3/25-3, prin

care s-a dispus: se acceptă transmiterea în proprietatea municipiului Chișinău și în

gestiunea economică a Direcției generale locative-comunală și amenajare a bunului

imobil cu numărul cadastral 100103.168.01, căminul nr. 3 din str. Hristo Botev, 25,

mun. Chișinău.

Astfel, la 08 iulie 2015, S.A. „Semnal” aflând despre decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 18 mai 2015, realizând caracterul ilegal al

acesteia, s-a adresat către Consiliul municipal Chișinău cu cerere prealabilă.

Ulterior, la 21 aprilie 2016, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr.1/42

cu privire la primirea în proprietatea Consiliului municipal Chișinău și în gestiune

economică a Direcției generală locativ-comunală și amenajare a bunului imobil din

str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău.

La 15 iunie 2016, Judecătoria sectorului Centru, mun. Chișinău a emis

încheierea nr. 3-896/20 prin care, în scopul asigurării acțiunii depuse de S.A.

„Semnal” către Consiliul municipal Chișinău despre contestarea actului

administrativ, a suspendat executarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, emisă de

Consiliul municipal Chișinău, și a aplicat sechestru asupra bunului imobil din mun.

Chișinău, str. Hristo Botev, 25, nr. cadastral 0100103.168.01.

Reclamanta a menționat că decizia nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 este suspendată,

fapt ce demonstrează că Consiliul municipal Chișinău a emis un act ilegal, contrar

legislației în vigoare, precum și încalcă flagrant actele de dispoziție ale instanței de

judecată.

2

Mai mult, s-a menționat că, la 10 iunie 2016, în adresa S.A. „Semnal” a parvenit

răspunsul nr. 13.05/014-1066, prin care Cancelaria de Stat a informat că a efectuat

controlul legalității deciziei sus menționate și a constatat că decizia nr.1/42 din 21

aprilie 2016, emisă de Consiliul municipal Chișinău, contravine legislației în

vigoare, iar ca rezultat, la 27 mai 2016, a fost emisă notificarea nr. 1304/01-1009 de

către Cancelaria de Stat privind abrogarea deciziei nr.1/42 din 21 aprilie 2016.

Reclamanta a invocat că o altă circumstanță care demonstrează ilegalitatea

actelor administrative, este faptul că în procedura executorului judecătoresc

Marianciuc Evelina se află documentul executoriu nr. 3ca-458/2003 din 29

decembrie 2003, emis de Curtea de Apel Chișinău, prin care s-a obligat

Departamentul Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului locativ

din str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău, cu participarea reprezentanților S.A.

„Semnal”, precum și de a obliga Departamentul Privatizării și Agenția Teritorială de

Privatizare, în colaborare cu S.A. „Semnal”, să efectueze privatizarea fondului

locativ din căminul nr. 3 de pe str. Hristo Botev, 25, conform legislației în vigoare.

Respectiv, autoritatea publică locală, cunoscând despre procedura de executare,

despre obligația acesteia, ca instituție abilitată, să efectueze privatizarea fondului

locativ împreună cu S.A. „Semnal”, care are dreptul de gestiune economică asupra

imobilului individualizat, a ignorat aceste obligații.

Potrivit reclamantei, emiterea actului administrativ vine în contradicție cu

prevederile constituționale și normative care garantează principiile fundamentale de

drept, cum este, principiul legalității și a statului de drept, ocrotirea persoanei și a

drepturilor acesteia ca atribuție primordială a statului, etc.

În aceste condiții, reclamanta S.A. „Semnal” a solicitat anularea dispoziției

Primăriei municipiului Chișinău nr. 612-d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea

ordinului de repartiție pentru XXXXX din str. Hristo Botev, 25, dnei Veronica

Chilian” și anularea ordinului de repartiție a spațiului eliberat dnei Veronica Chilian

pentru XXXXX din bunul imobil din str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis acțiunea depusă de S.A. „Semnal”, s-au anulat Dispoziția Primăriei

municipiului Chișinău nr. 612-d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului

de repartiție pentru XXXXX din str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău, dnei Veronica

Chilian” și ordinul de repartiție a spațiului eliberat dnei Veronica Chilian pentru

XXXXX din bunul imobil din str. Hristo Botev, 25, mun. Chișinău, ca fiind ilegale.

Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 19 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind pronunțată

o decizie sub formă de încheiere prin care a fost încetat procesul în legătură cu

lichidarea S.A. „Semnal”. S-a menționat că nu se admite o nouă adresare în judecată

a aceluiași reclamant, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Central din 29 octombrie 2021, a fost aprobat raportul final al

lichidatorului și bilanțul de lichidare al S.A. „Semnal”; a fost încetat procesul

insolvabilității și procedura falimentului în privința S.A. „Semnal”; au fost

considerate stinse creanțele creditorilor față de debitorul S.A. „Semnal”; a fost

dispusă radierea debitorului S.A. „Semnal”, din Registrul de stat al persoanelor

juridice ținut de Agenția Servicii Publice.

Din conținutul răspunsului Departamentului înregistrare și licențiere a

unităților de drept al Agenției Servicii Publice nr. 05/01-3978 din 24 octombrie

3

2022, derivă că S.A. „Semnal” a fost radiată din Registrul de stat al persoanelor

juridice la 29 iunie 2022, în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din

29 octombrie 2021, menținută prin decizia Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2022.

Totodată, potrivit art. 176 alin. (1) din Codul civil, capacitatea de folosință a

persoanei juridice se dobândește la data înregistrării de stat și încetează la data

radierii ei din registrul de publicitate prevăzut de lege.

Astfel, se deduce, că la caz, persoanei juridice S.A. „Semnal” îi lipsește

capacitatea de folosință, așa cum, aceasta a fost lichidată prin hotărârea instanței de

judecată.

Potrivit dispozițiilor Legii contenciosului administrativ, în vigoare la momentul

intentării procesului, calitatea de reclamant în cadrul procesului de contencios

administrativ putea fi reținută de orice persoanei fizică și/sau juridică, care invocă

încălcarea unui drept al său printr-un act administrativ, drept care este strict legat de

persoana reclamantului și care nu poate fi transmis prin succesiune.

Instanța de apel a reiterat că drepturile strict personale apar în legătură cu

reglementarea de către normele dreptului civil a relațiilor personale nepatrimoniale.

Drepturilor personale nepatrimoniale le sunt specifice o serie de trăsături: în primul

rând, ele sunt lipsite de conținut economic, adică nu pot fi exprimate în bani, în al

doilea rând, ele sunt indisolubil legate de personalitatea titularului, ceea ce însemnă

că nu pot fi înstrăinate sau transmise în alt mod altor persoane.

La 27 martie 2023, A.C.C. 55/610 a depus recurs împotriva deciziei din 22

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

La 15 iunie 2023, APC „A0110-0030” (denumire anterioară A.C.C. 55/610) a

depus recursul motivat.

În motivarea cererii de recurs s-a indicat că instanța de apel nu a dat apreciere

corespunzătoare circumstanțelor pricinii, a interpretat eronat normele aplicabile

speței, precum și nu a cercetat corespunzător toate probele prezentate, ceea ce a dus

la emiterea unei soluții eronate. Potrivit recurentei, instanța de apel în mod eronat a

respins cererea cu privire la înlocuirea reclamantei în proces cu succesorul său în

drepturi și în mod greșit a decis să înceteze procesul.

La 15 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

participanților la proces (f.d. 199, vol. II). Primăria mun. Chișinău a făcut uz de

dreptul său de a se expune asupra recursului printr-o referință, înregistrând-o la 23

august 2023 și solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

La 04 septembrie 2023, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

depus referință asupra recursului, solicitând declararea acestuia ca fiind inadmisibil

sau respingerea lui.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

4

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 22 februarie 2023, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentei prin poșta

electronică la 28 februarie 2023 (f.d. 165, vol. II), iar decizia motivată i-a fost

expediată la 08 iunie 2023 (f.d. 172, vol. II).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 27 martie 2023 (f.d. 168-170, vol. II),

precum și a motivării recursului la 15 iunie 2023 (f.d. 176-186), este în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea temeiurilor admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului

administrativ cu privire la temeiurile recursului în redacția în vigoare la data

declarării recursului.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de APC „A0110-0030”

(denumire anterioară A.C.C. 55/610), completul de judecată îl consideră drept

inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

5

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de APC „A0110-0030” (denumire anterioară

A.C.C. 55/610).

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de APC „A0110-0030” (denumire anterioară A.C.C. 55/610)

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

6