3r-154/22 — anularea actului administrativ

3r-154/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-154/22

2-19104496-01-3r-12052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

06 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Primarul general al mun.Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea pe Acțiuni „Semnal” împotriva Primăriei mun.Chișinău, Direcției Generale

Locativ-Comunale și Amenajare, terți Maria Vartic și Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr.55/610 cu privire la constatarea nulității a actului administrativ și a ordinului

de repartiție a spațiului locativ,

împotriva încheierii din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Primarul general al mun.Chișinău împotriva hotărârii

din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul a

depus apelul după expirarea termenului legal,

c o n s t a t ă:

La 11 august 2016, SA „Semnal” a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Primăriei mun.Chișinău, Direcției Generale Locativ-

Comunale și Amenajare, terț Maria Vartic, solicitând constatarea nulității a dispoziției

nr.621-d din 08 iunie 2016 a Primăriei mun.Chișinău „Cu privire la eliberarea ordinului de

reapariție pentru apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX, d-nei Maria Vartic” și a

ordinului de repartiție seria XXXXX din 15 iunie 2016 a spațiului locativ eliberat pe numele

Mariei Vartic pentru odaia nr.XXXXX, cu suprafața de XXXXX, amplasată în bunul imobil

din str. XXXXX.

Prin încheierea din 18 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

atrasă în proces în calitate de terț Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/610.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de SA „Semnal”. S-a constatat nulitatea dispoziției nr.621-d din 08

iunie 2016 a Primăriei mun.Chișinău „Cu privire la eliberarea ordinului de reapariție pentru

apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX, d-nei Maria Vartic” și a ordinului de repartiție

seria XXXXX din 15 iunie 2016 a spațiului locativ eliberat pe numele Mariei Vartic pentru

odaia nr.XXXXX, cu suprafața de XXXXX, amplasată în bunul imobil din str. XXXXX.

La 13 decembrie 2021, Primarul general al mun.Chișinău a depus apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 20 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a

acțiunii depuse de SA „Semnal” ca neîntemeiată. Concomitent, apelantul a indicat că a luat

1

cunoștință cu dispozitivul hotărârii primei instanțe la 10 decembrie 2021, accesând Portalul

Național al Instanțelor de Judecată.

Ulterior, la 24 martie 2022, Primarul general al mun.Chișinău a prezentat motivarea

apelului.

Prin încheierea din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.236 alin.(2)

lit.d) din Codul administrativ, a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de

Primarul general al mun.Chișinău împotriva hotărârii din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, din motiv că apelantul a depus apelul după expirarea termenului

stabilit la art.232 alin.(1) din Codul administrativ.

La 05 mai 2022, Primarul general al mun.Chișinău a depus recurs, împreună cu

motivarea, împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, anularea

integrală a încheierii din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu adoptarea unei decizii

noi, prin care să fie repus în termen apelul nemotivat, cu soluționarea problemei în fond, prin

care să fie examinată cererea de apel motivată.

În susținerea recursului Primarul general al mun.Chișinău a indicat că, a luat cunoștință

cu dispozitivul hotărârii primei instanțe la 10 decembrie 2021, accesând Portalul Național al

Instanțelor de Judecată, iar la 13 decembrie 2021 a depus apelul nemotivat.

Instanța de apel nu a luat în considerare probele prezentate de către el, și anume extrasul

de pe pagina oficială web a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani: jc.instante.justice.md, din

care rezultă că prima instanță a publicat dispozitivul hotărârii din 20 octombrie 2021, abia la

data de 03 decembrie 2021.

La fel, prima instanță contrar art.223 din Codul administrativ, nu i-a comunicat

rezultatul examinării cauzei din 20 octombrie 2021 și a plasat cu întârziere hotărârea

judecătorească pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, prin ce a fost lipsit de dreptul

la apărare.

De asemenea, recurentul consideră că instanța de apel a omis să aplice la caz prevederile

art.65 și ale art.237 din Codul administrativ în coroborare cu art.116 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, cu invitarea participanților la proces, pentru a constatat și a aprecia corect

starea de fapt și de drept a cauzei, prin ce a fost lipsit de posibilitatea de a înainta demers de

repunere a cererii de apel în termen, cu anexare probelor în acest sens, fiind astfel încălcat

dreptul la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale

instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de

prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se

depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile

de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța

de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva

încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze

recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 06 aprilie 2022 și

notificată Primarului general al mun.Chișinău la 22 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin

avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.68, vol.II).

Astfel, recursul Primarului general al mun.Chișinău din 05 mai 2022 a fost depus în

termenul prevăzut la art.242 din Codul administrativ (f.d.70, vol. II).

2

La 12 mai 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa SA „Semnal”, Direcției Generale Locativ-Comunale

și Amenajare și Mariei Vartic copia recursului depus de Primarul general al mun.Chișinău,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, notificată ultimilor la 18 mai 2022

(f.d. 109-110, vol.II).

La 01 iunie 2022, SA „Semnal”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a depus

referință, solicitând să fie respins recursul depus de Primarul general al mun.Chișinău, cu

menținerea încheierii din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră

legală și întemeiată.

Alte referințe nu au fost depuse.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

În speță, completul a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților

la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind

inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost

formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind actele cauzei, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea instanței de

apel, din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva

încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține

că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii

din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care în temeiul art.236 alin.(2) lit.d) din

Codul administrativ a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Primarul general

al mun.Chișinău împotriva hotărârii din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, din motiv că apelantul a depus apelul după expirarea termenului stabilit la art.232

alin.(1) din Codul administrativ.

Potrivit art.231 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile judecătoriilor adoptate în

contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.

Conform art.232 alin.(1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care

a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după

motivarea hotărârii, instanței de apel.

Din dispozițiile art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca

atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când

apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios

administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

3

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul

de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie

prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei

perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul

de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul

zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau

a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură

încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de

procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale

stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept

de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror

expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Din materialele cauzei rezultă că la 20 octombrie 2021 Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii în ședință publică, prin care a fost admisă acțiunea

depusă de SA „Semnal” (f.d.10, vol.II).

Cele menționate supra denotă faptul că, termenul de 30 de zile prevăzut la art.232 alin.

(1) din Codul administrativ, pentru prezentarea apelului, a început să curgă de la data de 21

octombrie 2021 (joi), ziua imediat următoare de la data pronunțării dispozitivului hotărârii

primei instanțe, care a expirat la data de 19 noiembrie 2021 (vineri) inclusiv.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13 decembrie 2021, Primarul general

al mun.Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 20 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fără a solicita repunerea în termen a apelului (f.d. 18-

19, vol.II).

Drept urmare, prin încheierea din 06 aprilie 2022, Curtea de Apel Chișinău, în temeiul

art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul depus de Primarul

general al mun.Chișinău împotriva hotărârii din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, din motiv că apelantul a depus apelul după expirarea termenului stabilit la

art.232 alin.(1) din Codul administrativ.

Totodată, conform art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de

la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care

aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Din dispozițiile art.237 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că, prevederile art.65

alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul

de prezentare a motivării apelului.

4

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal

aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul art.236 alin.(2)

lit.d) din Codul administrativ a cererii de apel depusă de Primarul general al mun.Chișinău

ca inadmisibilă, deoarece ultimul nu s-a conformat prevederilor legale imperative stabilite la

art.232 alin.(1) din Codul administrativ. Or, după cum s-a menționat supra, dispozitivul

hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la 20 octombrie 2021, însă apelantul până la

expirarea termenului-limită (19 noiembrie 2021 (vineri) inclusiv), nu a depus la Judecătoria

Chișinău, sediul Râșcani apelul inițial, fapt ce a generat în consecință declararea acestuia

inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, fără a solicita

repunerea apelului în termen în conformitate cu art.237 coroborat cu art.65 din Codul

administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege,

or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ, este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca consecință

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Contrar acestor prevederi, recurentul/apelant Primarul general al mun.Chișinău, fiind

cel interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, nu a depus diligența

necesară ca să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, în vederea depunerii apelului

inițial în interiorul termenului legal, care este un termen imperativ, cu solicitarea, după caz,

repunerii în termen a actului de procedură și anexarea probelor în acest sens în conformitate

cu legislația în vigoare.

Astfel, sunt irelevante argumentele Primarului general al mun.Chișinău expuse în

cererea de recurs precum că, a luat cunoștință cu dispozitivul hotărârii primei instanțe la 10

decembrie 2021, accesând Portalul Național al Instanțelor de Judecată, iar la 13 decembrie

2021 a depus apelul nemotivat, de asemenea, instanța de apel nu a luat în considerare probele

prezentate de către el, și anume extrasul de pe pagina oficială web a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani: jc.instante.justice.md, din care rezultă că prima instanță a publicat

dispozitivul hotărârii din 20 octombrie 2021, abia la data de 03 decembrie 2021, precum și

că, prima instanță contrar art.223 din Codul administrativ, nu i-a comunicat rezultatul

examinării cauzei din 20 octombrie 2021 și a plasat cu întârziere hotărârea judecătorească

pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, prin ce a fost lipsit de dreptul la apărare.

Or, termenul de 30 de zile pentru efectuarea actului de procedură prevăzut la art.232

alin.(1) din Codul administrativ, curge nu de la data notificării (comunicării) actului

judecătoresc sau încetării circumstanțelor care au dus la omiterea termenului de procedură,

dar de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, indiferent de faptul dacă partea a fost sau

nu prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, Primarul general al mun.Chișinău urma să-și valorifice dreptul de atac

împotriva hotărârii primei instanțe, începând cu 21 octombrie 2021 - până la 19 noiembrie

2021 inclusiv.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că, instanța de apel a omis să

aplice la caz prevederile art.65 și ale art.237 din Codul administrativ în coroborare cu art.116

alin.(1) din Codul de procedură civilă, cu invitarea participanților la proces, pentru a

5

constatat și a aprecia corect starea de fapt și de drept a cauzei, prin ce a fost lipsit de

posibilitatea de a înainta demers de repunere a cererii de apel în termen, cu anexare probelor

în acest sens, fiind astfel încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO.

Or, repunerea în termenul de atac se face de către instanța de judecată doar în cazurile și în

ordinea strict reglementată la art.237 coroborat cu art.65 din Codul administrativ, care cert,

expres și imperativ stipulează că repunerea în termen a actului de procedură poate fi efectuată

doar la cererea persoanei care o solicită și cu anexarea probelor ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului, pe când la cazul speței astfel de solicitate nu se atestă.

Potrivit art.47 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunile procedurale întreprinse

de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. Culpa reprezentantului

împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Din cele menționate rezultă că, culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul

legal prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul administrativ, îi revine nemijlocit Primarului

general al mun.Chișinău și reprezentantului său, care nu au efectuat nicio acțiune procesuală,

după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja dreptul de acces la instanță și de

a îndeplini actul de procedură în termenul legal, manifestând în acest sens un comportament

de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale, în situația în care știau cu certitudine

că pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani se află spre examinare prezenta cauză, în

care primul are calitatea de pârât, fiind prezent reprezentantul acestuia și în cadrul ședinței

de judecată a primei instanțe din 23 iunie 2021 (f.d.7, vol.II), cu atât mai mult că,

reprezentatul său Daniela Levco a depus cereri de examinare a cauzei în absența sa (f.d. 182,

200, 234, vol.I).

Prin urmare, Primarului general al mun.Chișinău, prin reprezentantul său, trebuia să se

intereseze de soarta procesului în situația în care a fost înștiințat despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță în interiorul

termenului legal.

Respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să

asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile

expres prevăzute de lege și doar în situația în care partea când înaintează o cerință de

repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și admisibile în temeiul art.65 și art.237

din Codul administrativ, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din

motive întemeiate.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea principiului

securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Cele menționate, denotă ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

declararea apelului depus de Primarul general al mun.Chișinău ca inadmisibil în temeiul

art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din acest

drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată

printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie

temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui

proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul

de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter

6

civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de

acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze

similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a

reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Primarul General al mun.Chișinău.

Se menține încheierea din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

„Semnal” împotriva Primăriei mun.Chișinău, Direcției Generale Locativ-Comunale și

Amenajare, terți Maria Vartic și Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/610 cu

privire la constatarea nulității a actului administrativ și a ordinului de repartiție a spațiului

locativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7