2ra-916/23 — repararea prejudiciului cauzat in urma tragerii ilegale la raspunderea contraventionala

2ra-916/23 — repararea prejudiciului cauzat in urma tragerii ilegale la raspunderea contraventionala (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra–916/23

2-21018487-01-2ra-03072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Țonov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Pagu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pagu

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Inspectoratul General al

Poliției, cu privire la repararea prejudiciului cauzat în urma tragerii ilegale la

răspunderea contravențională,

împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul depus de Nicolae Pagu, reprezentat de avocatul Valeriu Gandrabur

și s-a menținut hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 4 februarie 2021, Nicolae Pagu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, cu privire la repararea prejudiciului cauzat în urma

tragerii ilegale la răspunderea contravențională.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia din 4 mai 2017 a Curții de Apel

Chișinău, s-a respins ca nefondat recursul declarat de reprezentantul agentului

constatator al BP a INP al Inspectoratului General de Poliție, Trofin Igor și s-a

menținut fără modificări hotărârea din 10 aprilie 2016 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani în privința contravenientului Nicolae Pagu, învinuit de comiterea

contravenției prevăzute de art. ***** din Codul contravențional.

La 25 iulie 2017, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondat recursul

reprezentantului agentului constatator INP IGP MAI, Ecaterina Zemlinschi, declarat

împotriva hotărârii din 2 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, prin care s-a admis

contestația contravenitului Nicolae Pagu, fiind anulat procesul-verbal cu privire la

1

contravenție și decizia agentului constatator, prin care i-a fost aplicată sancțiune sub

formă de amendă în baza art. ***** din Codul contravențional, cu încetarea

procesului.

La fel, la 4 iunie 2019, Curtea de Apel Chișinău a respins ca tardiv recursul

agentului constatator Dorin Răilean, declarat împotriva hotărârii din 8 aprilie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în cauza contravențională de învinuire a lui

Nicolae Pagu în comiterea contravenției prevăzute de art. ***** din Codul

contravențional.

Prin decizia din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

recursul declarat de Nicolae Pagu, s-a casat hotărârea din 15 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația înaintată

de Nicolae Pagu împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție intentat în

privința sa, în baza art. 236 alin.(2) din Codul contravențional, cu remiterea cauzei

la rejudecare în prima instanță la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în alt complet

de judecată.

Totodată, prin decizia din 5 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a

respins ca nefondat recursul declarat de agentul constatator Vasile Danila și s-a

menținut hotărârea din 9 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin

care s-a admis contestația lui Nicolae Pagu, privind anularea deciziei de sancționare

și procesului-verbal nr. ***** din ***** ***** ***** cu încetarea procesului

contravențional în privința lui Nicolae Pagu din lipsa în acțiunile acestuia a faptului

contravenției, cu repunerea în drepturi a ultimului.

A mai indicat că, prin hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, s-a admis contestația depusă de Nicolae Pagu fiind declarată nulitatea

procesului-verbal cu privire la contravenție seria ***** din 14 decembrie 2017

încheiat de agentul constatator al Inspectoratului Național de Patrulare a IGP, Igor

Gheorghișenco, în privința lui Nicolae Pagu, în baza art. ***** din Codul

contravențional și a deciziei de sancționare contravențională sub formă de amendă

în mărime de 12 u. c. și 3 puncte de penalizare, cu încetarea procesului

contravențional.

A punctat că, în aceste circumstanțe există o hotărâre de judecată devenită

definitivă și irevocabilă prin neatacare și patru decizii ale Curții de Apel Chișinău,

care l-au îndreptățit, precum și două acte legislative care-l protejează contra

acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, garantându-i repararea

prejudiciului material și a celui moral.

În temeiul hotărârilor instanțelor de judecată se poate concluziona că agenții

constatatori întocmeau procesele-verbale ilegal, neîntemeiat, din necunoaștere a

legislației ori cu rea-credință, altfel nu se poate explica anularea ulterioară a acestora

de instanța de judecată. S-a referit la prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, care stipulează că „ procedurile contravenționale

cad sub incidența caracterului penal al procedurilor și acestora li se aplică aceleași

principiu precum la examinarea procedurilor penale”. Din aceste considerente, a

2

susținut că atunci când se indică asupra acțiunilor ilicite săvârșite de organele

publice, utilizând metoda de interpretare extensivă, se înglobează inclusiv, instituția

agentului constatator.

A relatat că, procedura de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală și ale instanțelor judecătorești este reglementată de

art. 524 și art. 525 din Codul de procedură penală, cât și de art.45 și art. 383 din

Codul contravențional.

Conform acestor prevederi legale, persoanele cărora, în cursul procesului penal,

sau contravențional, prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală sau ale

instanțelor judecătorești, li s-a cauzat un prejudiciu material sau moral, au dreptul la

despăgubire echitabilă, în conformitate cu Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998, care prevede cuantumurile de cheltuieli ce pot fi reparate sau restituite părții

vătămate, modul de executare a hotărârii (deciziei) instanței judecătorești cu privire

la recuperarea pagubei.

A evidențiat că, în conformitate cu art.1 din Legea nr.1545 din 25 februarie

1998, prezenta lege constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile,

modul și condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat

prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și contravenționale de organele de

urmărire penală, de procuratură și de instanțele judecătorești.

În același mod, prejudiciul moral poate surveni în urma aplicării ilicite a

oricărei dintre pedepsele enumerate la art. 32 din Codul contravențional. Astfel,

nimeni nu poate garanta că persoana „condamnată” ilegal nu va suferi de răni

psihice, sentimente de anxietate, sentimente de neputință, sentimente de frustrare,

sentimente de inegalitate, efectele negative asupra reputației etc.

În privința pagubei morale a susținut că, agentul constatator prin acțiunile sale

a atentat la valorile nepatrimoniale, demnitatea, prestigiul și reputația profesională,

adică îi provoacă suferințe de categorie psihică, cauzate personalității sociale

(cinstea, onoarea, demnitatea, viața privată, numele).

Reclamantul a susținut că, responsabil de recuperarea prejudiciului material și

moral se face atât Ministerul Justiției, organ responsabil prin lege, cât și agenții

constatatori în persoana colaboratorilor de poliție, prin acțiunile ilicite.

Pagu Nicolae a solicitat obligarea pârâtului să reparare prejudiciul care constă

în cheltuielile pentru acordarea serviciilor juridice în sumă de 7 500 de lei, cât și

prejudiciul moral în sumă de 50 000 de lei.

Prin hotărârea din 1 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Pagu.

Pentru a hotărâ astfel, instanța de fond a reținut că pretențiile cu privire la

restituirea pagubei materiale și morale cauzate prin contravențiile săvârșite la *****

*****, la ***** ***** *****, la ***** ***** *****, la ***** ***** ***** și la

***** ***** ***** au fost depuse peste termenul de prescripție extinctivă, a căror

tardivitate a fost invocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare de

parte în proces, persoana în a cărei favoare a curs prescripția.

Ce ține de procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare

din ***** ***** *****, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a stabilit că,

3

reclamantul nu a prezentat actul definitiv cu privire la soluția adoptată pe marginea

contestației, or, la materialele dosarului lipsește dovada că reclamantul a dobândit

dreptul la despăgubire. Trimiterea cauzei la rejudecare de către Curtea de Apel

Chișinău echivalează cu lipsa unei decizii definitive și corespunzător lipsa dreptului

reclamantului la despăgubire.

Cu referire la capetele de cerere privind restituirea pagubei materiale și morale

cauzate prin contravențiile săvârșite la ***** ***** *****, la ***** ***** *****

și la ***** ***** *****, conform Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 și Codului

contravențional instanța de fond a stabilit că, reclamantul nu a solicitat constatarea

caracterului ilicit al acțiunilor ori inacțiunilor autorităților competente să constate

contravenția, așa cum stabilește art. 384 alin. (31) din Codul contravențional, or,

conform art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească

adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Alt temei de respingere a acțiunii este înaintarea pretențiilor către pârâtul

necorespunzător. Prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a

amenzilor contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară

de către aceste organe, în speță, de către Inspectoratul General al Poliției, pe care

instanța de judecată l-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, însă

reprezentantul reclamantului nu a fost de acord cu conținutul art. 13 alin. (1) din

Legea nr.1545/25 februarie 1998, insistând la compensarea prejudiciului de la

Ministerul Justiției prin analogie cu Legea 87/2011.

De asemenea, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a subliniat că, în cerere

reclamantul a susținut că la examinarea cauzelor contravenționale a suportat

cheltuieli de asistență juridică, însă nu a probat pentru fiecare acțiune procesuală în

fiecare cauză contravențională dacă a suportat cheltuieli, conform art.118 alin.(1)

din Codul de procedură civilă.

Nefiind de acord cu hotărârea menționată, la 12 iulie 2022, Nicolae Pagu,

reprezentat de avocatul Valeriu Gandrabur, a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 1 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

depus de Nicolae Pagu, reprezentat de avocatul Valeriu Gandrabur, și s-a menținut

hotărârea din 1 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a menționat că potrivit acțiunii

depuse, reclamantul/apelantul Nicolae Pagu a pretins repararea prejudiciului moral

și material cauzat ca urmare a faptului că, mai multe procese contravenționale

pornite în privința dânsului au fost încetate prin acte judecătorești definitive și

irevocabile, în special procesele contravenționale pornite la ***** ***** *****,

***** ***** ***** și ***** ***** *****, încetate respectiv prin, hotărârea din 22

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, definitivă și irevocabilă prin

neatacare, prin hotărârea din 9 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

menținută prin decizia din 5 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și prin

4

hotărârea din 8 aprilie 2019 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, menținută prin

decizia 4 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că Nicolae Pagu dispune, de

principiu, de dreptul de a solicita repararea prejudiciului suportat în cadrul

proceselor contravenționale menționate, or, acesta, prin actele judecătorești indicate

supra, a fost repus în drepturi.

Totodată, instanța de apel a subliniat că, deși legislația în vigoare acordă dreptul

persoanei sancționate contravențional contrar prevederilor legale de a pretinde

repararea prejudiciului cauzat, propoziția a doua din alin. (1) al art. 13 din Legea nr.

1545-XIII din 25 februarie 1998 concretizează că prejudiciul material și moral

cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât

instanța de judecată se repară de către aceste organe. La caz, contravențiile au fost

constatate de către agenții constatatori al Inspectoratului Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției.

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că instanța de fond a concluzionat

just că Nicolae Pagu a formulat pretențiile sale privind repararea prejudiciului

material și moral față de Ministerul Justiției, adică acțiunea a fost îndreptată către

pârâtul necorespunzător.

Curtea de Apel Chișinău a respins ca neîntemeiată poziția apelantului cu

privire la calitatea de pârât atât a Ministerul Justiției, cât și a Inspectoratului General

al Poliției, or, din lucrările dosarului rezultă că ultimul a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului în baza cererii reprezentantului

Ministerului Justiției din 8 aprilie 2021, fiind susținută de reprezentantul

reclamantului/apelantului. Mai mult, potrivit cererii de chemare în judecată, calitatea

de pârât o are numai Ministerul Justiției, iar în temeiul art. 62 din Codul de procedură

civilă, instanța poate dispune intervenirea în proces în calitate de pârât numai la

cererea persoanei interesate de a interveni în proces în calitatea respectivă, situație

ce la fel, nu se atestă la caz.

La 19 iunie 2023, Nicolae Pagu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din

07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea

de chemare în judecată să fie admisă integral sau să trimită cauza spre rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior

expuse, recurentul a invocat că nu este de acord cu actele judecătorești contestate,

deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public 07

februarie 2023. La 03 mai 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat, prin

5

intermediul oficiului poștal, părților copia deciziei (vol. I, f.d. 227), însă la

materialele cauzei lipsesc date privind recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că recursul

depus de Nicolae Pagu, la 19 iunie 2023, este depus în termen.

La 03 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (vol. I, f.d.

240).

La 07 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Justiției a

depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs cu menținerea

hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel.

Până la examinarea admisibilității recursului, Inspectoratul General al Poliției

nu și-a valorificat dreptul său procedural și nu a depus referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

Nicolae Pagu împotriva deciziei din 07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va

fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură

civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând temeiurile recursului depus de Nicolae Pagu, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele

ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 19 iunie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

6

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererile de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data declarării recursului.

În continuare din conținutul recursului rezultă că Nicolae Pagu a invocat temei

de admisibilitate normele art. 432 alin. (1), (2) lit. c) și (4) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data de 19 iunie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data declarării recursului.

Așadar, reținând că recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de

art.432 alin.(1) și (2) lit. c) în vigoare la data depunerii recursului, precum că, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, sau în cazul în care instanța judecătorească a

interpretat eronat legea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a

stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică

dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că

recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(4) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a

stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău în măsura în care ar

fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor

de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Așadar, din recursul

declarat de către Nicolae Pagu nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar

probele.

Subsecvent, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432

alin. (3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, și

anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe

la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia

nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție nu le-a stabilit.

În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

7

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursul declarat de Nicolae Pagu nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul depus de Nicolae Pagu împotriva deciziei din

07 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Nicolae Pagu împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției, cu privire la repararea

prejudiciului cauzat în urma tragerii ilegale la răspunderea contravențională.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

8