2ra-1752/22 — cu privir ela repararea prejudiciului materila si moral cauza în urma atrageri ilegale la răspundere contraventionala

Dosarul nr. 2ra-1752/2022 2-21164650-01-2ra-14122022 Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: L. Turculeț) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco)) D E C I Z I E 04 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Mariana Pitic Oxana Parfeni Ion Malanciuc Aliona Donos examinând recursul declarat de către Inspectoratul Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu și Păduraru Dumitru împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională, împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost respins apelul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, c o n s t a t ă: La 08 noiembrie 2021, Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile,

Petruța Eugeniu și Păduraru Dumitru, reprezentați de avocatul Todorov Maxim, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională. În motivarea cererii de chemare în judecată, s-a indicat că Ciobanu Nicolae a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul 1 constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Ciobanu Nicolae a depus contestație. Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Cebanu Nicolae împotriva procesului-verbal contravențional nr. DCA01045338 din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de sancționare în privința lui Cebanu Nicolae pentru comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, s-a dispus încetarea procesului contravențional pornit în baza at.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției.

Colodeev Ruslan a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Colodeev Ruslan a depus contestație.

Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Colodeev Ruslan împotriva procesului-verbal contravențional nr. DCAOI 045337 din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de sancționare în privința Iui Colodeev Ruslan pentru comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, s-a dispus încetarea procesului contravențional pornit în baza at. 76/1 alin.(l) din Codul contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției. Dermenji Nicolai a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Dermenji Nicolai a depus contestație. Prin hotărârea din 22 aprilie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de către Dermenji Nicolae, s-a anulat procesului-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare nr. MA105084216 din 15 ianuarie 2021, prin care Dermenji Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, s-a încetat procesul contravențional pornit pe baza art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției.

Carp Petru a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art. 76/1 din Codul contravențional, fiindu- i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Carp 2 Petru a depus contestație.

Prin hotărârea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de către Carp Petru, s-a anulat decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator, prin care Carp Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 din Codul contravențional și s-a achitat Carp Petru de comiterea contravenției imputate, din motiv că nu există faptul contravenției. Cazacu Ion a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(1/1) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Cazacu Ion a depus contestație. Prin hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admis recursul declarat de către Cazacu Ion, s-a anulat decizia agentului constatator din cadrul INSP al IGP MAI din 15 ianuarie 2021 privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator, prin care Cazacu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional și sancționat cu amendă în mărime de 150 unități convenționale, s-a achitat Cazacu Ion de la învinuirea în comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l/l ) din Codul contravențional, din motiv că fapta acestuia nu este prevăzută de Codul contravențional.

Ungureanu Vladimir a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 20 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 1 000 de lei. În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Ungureanu Vladimir a depus contestație.

Prin hotărârea din 22 aprilie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admis recursul înaintat de către Ungureanu Vladimir, s-a anulat decizia agentului constatator din cadrul INSP al IGP MAI din 15 ianuarie 2021 privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator, prin care Ungureanu Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, cu achitarea acestuia, din motiv că fapta nu este prevăzută de Codul contravențional. Scutari Vasile a fost sancționat contravențional prin procesul verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021 de către Inspectoratul Național de Securitate Publică, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Scutari Vasile a depus contestație. Prin hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Scutari Vasile împotriva procesului- verbal cu privire la contravenție din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de sancționare, 3 intentat în baza art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional și s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție din 15 ianuarie 2021 și decizia de sancționare, din motivul nulității absolute admise în procesul contravențional, cu dispunerea încetării procesului-verbal contravențional.

Petruță Eugeniu a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 de lei. În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Petruță Eugeniu a depus contestație.

Prin decizia din 03 iunie 2021 Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de către Petruța Eugeniu împotriva deciziei din 15 ianuarie 2021 întocmită în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, s- a anulat decizia din 15 ianuarie 2021 întocmită în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional și s-a dispus încetarea procesului contravențional, pe motivul nulității deciziei din 15 ianuarie 2021. Păduraru Dumitru a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Păduraru Dumitru a depus contestație. Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația înaintată de Păduraru Dumitru împotriva procesului-verbal contravențional din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de sancționare în privința lui Păduraru Dumitru pentru comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, s-a dispus încetarea procesului contravențional pornit în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției. Au mai menționat că, la examinarea cauzei contravenționale, au suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei fiecare, achitate avocatului Todorov Maxim, care i-a reprezentat în instanța de judecată.

Reieșind din faptul că au fost nevoiți să încheie contract de asistență juridică cu un avocat, pentru a-și demonstra nevinovăția în cele ce li se imputau, consideră necesar de a solicita încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei în beneficiul fiecărui reclamant. Au relevat că, potrivit art. 13 alin. (l) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe. Codul civil (în redacția de după 0l martie 2019) reglementează la art. 2036 că, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existenta și întinderea 4 prejudiciului patrimonial. Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului , muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege. Au precizat că, Codul civil (în redacția de după 01 martie 2019) stabilește expres care sunt criteriile de evaluare a prejudiciului moral.

În acest sens, potrivit art. 2037, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Au notat că, la întocmirea proceselor-verbale cu privire la contravenție și a deciziilor de examinare în temeiul constatărilor personale ale agentului constatator, agentul constatator a manifestat neglijență și nu a dat dovadă de prudența necesară, nefiind examinate toate circumstanțele cauzei, or, anume de sarcina acestuia ține examinarea minuțioasă și determinarea tuturor circumstanțelor cauzei, înainte de a imputa persoanei comiterea unei contravenții. Au indicat că, caracterul absolut ilegal și neîntemeiat al procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare a fost stabilit de către instanța de judecată, care a stabilit că agentul constatator nu a prezentat probe suficiente pentru a demonstra vinovăția reclamanților.

Au mai susținut că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. Au relatat că, gravitatea suferințelor morale, disconfortul psiho-emoțional, starea de stres, nervozitate cauzate prin acțiunea ilicită de întocmire a procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare, în temeiul art.76/1 alin.(1) din Codul contravențional, le-au cauzat prejudiciu moral și consideră că suma de 10 000 de lei fiecăruia va fi una echitabilă în vederea atenuării suferințelor morale pricinuite.

Drept urmare celor relatate, au solicitat încasarea din contul Inspectoratului Național de Securitate Publică, în beneficiul reclamantului Cebanu Nicolae a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Colodeev Ruslan a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Dermenji Nicolai a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Carp Petru a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Cazacu Ion a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Ungureanu 5 Vladimir a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Scutari Vasile a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 1 000 de lei,

în beneficiul reclamantului Petruță Eugeniu a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Păduraru Dumitru a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 1 000 de lei.

Totodată, au solicitat încasarea din contul Inspectoratului Național de Securitate Publică, în beneficiul reclamantului Cebanu Nicolae a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului Colodeev Ruslan a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului Dermenji Nicolai a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului Carp Petru a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului Cazacu Ion a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului Ungureanu Vladimir a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului Scutari Vasile a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei,

în beneficiul reclamantului Petruță Eugeniu a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului Păduraru Dumitru a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru.

S-a încasat de la Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI, în beneficiul lui Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru, câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.110, 133/147, Vol.I).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 30 mai 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.118, Vol.I), Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI a declarat apel nemotivat (f.d.119/120, Vol.I), iar la 29 iunie 2022 a depus apelul motivat (f.d.171, 172/178, Vol.I), împotriva hotărârii din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul 6 declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI și a fost menținută hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central (f.d.227, 228/247, Vol.I).

La 18 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.12, Vol.II), Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI a declarat recurs împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și neargumentată, instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Cu referire la prevederile art.2036 și art.2037 din Codul civil, prevederile art.118 alin.(1) – (3), art. 119 alin.(1), art. 130 alin.(1) – (3), art.239-240 din Codul de procedură civilă, precum și la prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, a relevat că eronat au fost interpretate prevederile legale, potrivit cărora Bugetul de Stat al RM, prin intermediul Inspectoratului Național de Securitate Publică urmează să suporte cheltuieli iraționale ce țin de repararea unui prejudiciu presupus, or, conform normelor de drept reclamanților nu le-au fost aduse prejudicii ce iar îndreptăți în a solicita repararea lor, totodată, ultimilor fiindu-i posibil de a fi presupus că le-a fost reparat prejudiciu prin anularea sancțiunilor prevăzute de Codul contravențional, aplicate prin procesele-verbale cu privire la contravenție.

În context, a susținut că reclamanții nu pot pretinde de la Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI prejudiciul material în mărime de 1000 de lei per persoană, a cheltuielilor pentru asistență juridică în cauza contravențională și a prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei per persoană, cauzat în rezultatul tragerii ilegale la răspundere contravențională, în condițiile în care acesta nu este pârâtul corespunzător, or, potrivit art.5 alin.(l) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, cauzele cu privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în conformitate cu normele de procedură civilă în vigoare.

Organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției al RM. Astfel, consideră că Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI, împotriva căruia au fost formulate pretenții în prezenta cauză, este pârâtul necorespunzător. La caz, organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției al RM, respectiv Ministerul Justiției al RM în calitate de reprezentant al statului este cel care trebuie să aibă calitatea procedurală de pârât. A mai menționat că, reclamanții nu au demonstrat cumularea tuturor condițiilor generale necesare pentru antrenarea răspunderii Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, în prezenta speță, ceea ce exclude răspunderea acestuia și necesitatea reparării presupusului prejudiciu, care survine doar drept consecința directă a faptei ilicite comisă de autorul acesteia, situație care în speță nu se atestă.

7 De asemenea, a remarcat că sumele solicitate cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în cauza contravențională sunt neîntemeiate și nejustificate, în condițiile în care nu au fost prezentate probe veridice, admisibile, pertinente și concludente, care să confirme faptul vătămării drepturilor personale nepatrimoniale privind integritatea morală, prezumție valabilă până la proba contrară.

Mai mult ca atât, prejudiciul material solicitat de către reclamanți sunt de fapt cheltuielile de asistență juridică pretinse a fi suportate, nefiind indicate acțiunile întreprinse în acest sens de către avocat, iar potrivit prevederilor imperative ale art. 63 alin. (5) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, cheltuielile suportate în legătură cu acordarea de către avocat a asistenței juridice în organele de urmărire penală și instanțele de judecată în cauzele penale, civile și administrative se încasează concomitent cu soluționarea cauzei în fond, fără o procedură litigioasă prealabilă. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc din 17 noiembrie 2022 (f.d.248, Vol.I), Curtea de Apel Cahul a remis, prin intermediul oficiului poștal, la adresa Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, copia deciziei integrale din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, iar la 25 noiembrie 2022, Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI a recepționat decizia integrală a instanței de apel, potrivit avizului poștal de recepție, anexat la actele cauzei (f.d. 7, Vol.II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI, declarând recursul, la 18 noiembrie 2022, s-a conformat prevederilor legale prevăzute de art. 434 din Codul de procedură civilă. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, la 31 iulie 2023 de către Parlamentul Republicii Moldova a fost adoptată Lega nr. 246 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție).

Conform art. XI alin. (1), (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI a fost depus la 18 noiembrie 2022, iar prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții 8 Supreme de Justiție recursul a fost considerat admisibil și numit pentru examinare în fond, până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, respectiv, va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Prin referința depusă la 22 decembrie 2022, avocatul Todorov Maxim, în interesele intimaților Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru, a solicitat respingerea recursului declarat de Inspectoratului National de Securitate Publică al IGP al MAI și menținerea deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul (f.d.60/63, Vol.II).

Potrivit art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond. Art. 442 din Codul de procedură civilă reglementează că, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. În recurs nu pot fi administrate noi dovezi, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată. Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului când se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit. e) sau când Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare, prevederile art.372 alin.(1) se aplică în mod corespunzător. Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale invocate în recurs. Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil. Examinând recursul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și emiterii unei noi decizii, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre. În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care a interpretat în mod eronat legea. Colegiul judiciar menționează că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recursului, ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, 9 parag.26; cauza Moreira Ferreira vs Portugalia (nr.2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag.84, 98). Astfel, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă următoarele.

Ciobanu Nicolae a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Cebanu Nicolae împotriva procesului-verbal contravențional din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de sancționare în privința lui Cebanu Nicolae pentru comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional și s-a încetat procesul contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției (f.d.27/29, Vol.I).

Colodeev Ruslan a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Colodeev Ruslan împotriva procesului-verbal contravențional din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de sancționare în privința Iui Colodeev Ruslan pentru comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional și s-a dispus încetarea procesului contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției (f.d.24/26, Vol.I.).

Dermenji Nicolai a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din 22 aprilie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Dermenji Nicolae și s-a dispus anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, prin care Dermenji Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional și s-a încetat procesul contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției (f.d.21/23, Vol.I).

Carp Petru a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art. 76/1 din Codul contravențional, fiindu- i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Carp Petru, s-a anulat decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator prin care Carp Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 din Codul contravențional și s-a achitat Carp Petru de comiterea contravenției, din motiv că nu există faptul contravenției (f.d.18/20, Vol.I.).

Cazacu Ion a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea 10 contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(1/1) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 de lei.

Prin hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admis recursul declarat de Cazacu Ion, s-a anulat decizia agentului constatator din cadrul INSP al IGP MAI din 15 ianuarie 2021 privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator prin care Cazacu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional și sancționat cu amendă în mărime de 150 unități convenționale, s-a achitat Cazacu Ion de la învinuirea în comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l/l ) din Codul contravențional, din motiv că fapta acestuia nu este prevăzută de Codul contravențional (f.d.1517, Vol.I).

Ungureanu Vladimir a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 20 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 1 000 de lei. Prin hotărârea din 22 aprilie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admis recursul înaintat de Ungureanu Vladimir, s-a anulat decizia agentului constatator din cadrul INSP al IGP MAI din 15 ianuarie 2021 privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator prin care Ungureanu Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, cu achitarea acestuia, din motiv că fapta nu este prevăzută de Codul contravențional (f.d.12/14, Vol.I).

Scutari Vasile a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021 de către Inspectoratul Național de Securitate Publică, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Scutari Vasile împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de sancționare, intentat în baza art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție din 15 ianuarie 2021 și decizia de sancționare, din motivul nulității absolute admise în procesul contravențional, cu dispunerea încetării procesului contravențional (f.d.37/38, Vol.I).

Petruță Eugeniu a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 lei. Prin hotărârea din 03 iunie 2021 Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Petruța Eugeniu împotriva deciziei din 15 ianuarie 2021 întocmită în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, s- a anulat decizia din 15 ianuarie 2021 întocmită în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional și s-a dispus încetarea procesului contravențional, pe motivul nulității deciziei din 15 ianuarie 2021 (f.d.34/36, Vol.I).

Păduraru Dumitru a fost sancționat contravențional prin decizia privind 11 examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 de lei. Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația înaintată de Păduraru Dumitru împotriva procesului-verbal contravențional din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de sancționare în privința lui Păduraru Dumitru pentru comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, s-a dispus încetarea procesului contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției (f.d.30/33, Vol.I.).

Ulterior, la data de 08 noiembrie 2021, Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu și Păduraru Dumitru, reprezentați de avocatul Todorov Maxim, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al RM, Ministerul Finanțelor al RM, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională.

Judecătoria Cahul, sediul Central, prin hotărârea din 13 mai 2022, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al RM, Ministerul Finanțelor al RM, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională. S-a încasat de la Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI, în beneficiul lui Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru, câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Curtea de Apel Cahul, prin decizia din 20 octombrie 2022, a respins apelul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI și a menținut hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 18 noiembrie 2022, Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI a declarat recurs împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii (f.d.13/26, Vol.II).

Conform art. 1 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, prezenta lege constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul și condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele judecătorești.

În temeiul art. 2 din aceiași Lege, prin acțiuni ilicite se înțelege acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții, 12 ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale (infracțiuni).

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea menționată, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității; c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată; e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației; f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

În conformitate cu art. 13 alin. (1), (2) din Legea nominalizată, repararea prejudiciului specificat la art. 7 lit. a), c) - g) și în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire penală întreținut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe. Amenzile se restituie de la buget, din fondul în care acestea au fost virate sau de către organul care a beneficiat de aceste sume. În conformitate cu art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Din sensul normelor de drept citate mai sus rezultă că, persoana în privința căreia a fost pornit procesul contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă, din contul bugetului instituției care are personalitate juridică și poate fi subiect al raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul cauzat, în condițiile enunțate supra. Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, Inspectoratul General al Poliției reprezintă unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 14 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului 13 Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate. Subdiviziunile specializate sunt unități ale Poliției de competență teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de activitate. Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înființează subdiviziunea specializată a Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire penală.

Structura și regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se aprobă de către ministrul afacerilor interne. Art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, stabilește că, Inspectoratul General al Poliției reprezintă unitatea centrală de administrare și control al Poliției, cu statut de persoană juridică de drept public, având competentă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, are sediul în municipiul Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit.

Conform art. 15-17 din Regulamentul indicat, Inspectoratul are în subordinea sa: 1) subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni teritoriale. În vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al ministrului afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv subdiviziunea care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Subdiviziunile specializate reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului.

În corespundere cu art. 7 din Regulamentul cu privire la supravegherea tehnică exercitată de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al RM, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 415 din 08 aprilie 2003, Inspectoratul Național de Securitate Publică îndeplinește funcțiile de control de stat, dirijare, alte obligațiuni de serviciu ce țin de supravegherea tehnică prevăzute în actele normative în vigoare. Astfel, Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al RM, fiind o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi desinestătător subiect în raportul obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că acțiunea a fost înaintată nu către pârâtul corespunzător. Prin urmare, Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru incorect au depus acțiunea față de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al RM, care, prin efectul legii, nu poate fi subiect desinestătător în raportul obligațional de răspundere civilă. În conformitate cu prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi aparține reclamantului. Astfel, dreptul de a alege pârâtul aparține reclamantului, iar instanțele de judecată sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor formulate față de pârâții atrași.

14 În contextul celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge acțiunea depusă de Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu și Păduraru Dumitru împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională.

Din considerentele redate și având în vedere că prima instanță și instanța de apel, deși au stabilit corect circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea suplimentară și administrarea unor noi dovezi, însă au încălcat normele de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI, de a casa integral decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și de a emite o hotărâre nouă de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 444 și 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și se emite o hotărâre nouă, prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu și Păduraru Dumitru împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Mariana Pitic Oxana Parfeni Ion Malanciuc Aliona Donos 15