2ra-1752/22 — cu privir ela repararea prejudiciului materila si moral cauza în urma atrageri ilegale la răspundere contraventionala

2ra-1752/22 — cu privir ela repararea prejudiciului materila si moral cauza în urma atrageri ilegale la răspundere contraventionala (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1752/2022

2-21164650-01-2ra-14122022

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: L. Turculeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco))

D E C I Z I E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Aliona Donos

examinând recursul declarat de către Inspectoratul Național de Securitate Publică

al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Nicolae,

Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir,

Scutari Vasile, Petruța Eugeniu și Păduraru Dumitru împotriva Inspectoratului

Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere

contravențională,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respins apelul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova și a fost menținută hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 08 noiembrie 2021, Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai,

Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu și

Păduraru Dumitru, reprezentați de avocatul Todorov Maxim, au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Securitate Publică al

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională.

În motivarea cererii de chemare în judecată, s-a indicat că Ciobanu Nicolae a fost

sancționat contravențional prin decizia privind examinarea contravenției în temeiul

1

constatării personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie

2021, conform art.76/1 din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării

personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021,

Ciobanu Nicolae a depus contestație. Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Cebanu Nicolae împotriva

procesului-verbal contravențional nr. DCA01045338 din 15 ianuarie 2021 și a deciziei

de sancționare în privința lui Cebanu Nicolae pentru comiterea contravenției prevăzute

de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, s-a dispus încetarea procesului

contravențional pornit în baza at.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, din motiv că

nu există faptul contravenției.

Colodeev Ruslan a fost sancționat contravențional prin decizia privind

examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și

decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul

contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40

u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării

personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021,

Colodeev Ruslan a depus contestație. Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Colodeev Ruslan împotriva

procesului-verbal contravențional nr. DCAOI 045337 din 15 ianuarie 2021 și a

deciziei de sancționare în privința Iui Colodeev Ruslan pentru comiterea contravenției

prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, s-a dispus încetarea procesului

contravențional pornit în baza at. 76/1 alin.(l) din Codul contravențional, din motiv că

nu există faptul contravenției.

Dermenji Nicolai a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal cu privire

la contravenție și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1

alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării

personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021,

Dermenji Nicolai a depus contestație. Prin hotărârea din 22 aprilie 2021 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de către Dermenji Nicolae, s-a

anulat procesului-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare nr.

MA105084216 din 15 ianuarie 2021, prin care Dermenji Nicolae a fost recunoscut

vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul

contravențional, s-a încetat procesul contravențional pornit pe baza art.76/1 alin.(l) din

Codul contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției.

Carp Petru a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea

contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de

sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art. 76/1 din Codul contravențional, fiindu-

i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie

echivalentul a 2 000 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării

personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Carp

2

Petru a depus contestație. Prin hotărârea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, a fost admisă contestația depusă de către Carp Petru, s-a anulat decizia

privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului

constatator, prin care Carp Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art.76/1 din Codul contravențional și s-a achitat Carp Petru de comiterea

contravenției imputate, din motiv că nu există faptul contravenției.

Cazacu Ion a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea

contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și a deciziei de

sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(1/1) din Codul

contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150

u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării

personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021,

Cazacu Ion a depus contestație. Prin hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, a fost admis recursul declarat de către Cazacu Ion, s-a anulat decizia

agentului constatator din cadrul INSP al IGP MAI din 15 ianuarie 2021 privind

examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator, prin

care Cazacu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de

art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional și sancționat cu amendă în mărime de 150

unități convenționale, s-a achitat Cazacu Ion de la învinuirea în comiterea

contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l/l ) din Codul contravențional, din motiv că

fapta acestuia nu este prevăzută de Codul contravențional.

Ungureanu Vladimir a fost sancționat contravențional prin decizia privind

examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și

decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul

contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 20

u.c., ceea ce constituie echivalentul a 1 000 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării

personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021,

Ungureanu Vladimir a depus contestație. Prin hotărârea din 22 aprilie 2021 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admis recursul înaintat de către Ungureanu

Vladimir, s-a anulat decizia agentului constatator din cadrul INSP al IGP MAI din 15

ianuarie 2021 privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a

agentului constatator, prin care Ungureanu Vladimir a fost recunoscut vinovat de

comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, cu

achitarea acestuia, din motiv că fapta nu este prevăzută de Codul contravențional.

Scutari Vasile a fost sancționat contravențional prin procesul verbal cu privire la

contravenție și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021 de către Inspectoratul

Național de Securitate Publică, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional,

fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce

constituie echivalentul a 2 000 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării

personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Scutari

Vasile a depus contestație. Prin hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Scutari Vasile împotriva procesului-

verbal cu privire la contravenție din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de sancționare,

3

intentat în baza art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional și s-a anulat procesul-verbal

cu privire la contravenție din 15 ianuarie 2021 și decizia de sancționare, din motivul

nulității absolute admise în procesul contravențional, cu dispunerea încetării

procesului-verbal contravențional.

Petruță Eugeniu a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea

contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de

sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional,

fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 u.c., ceea ce

constituie echivalentul a 7 500 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării

personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, Petruță

Eugeniu a depus contestație. Prin decizia din 03 iunie 2021 Judecătoriei Cahul, sediul

Central, a fost admisă contestația depusă de către Petruța Eugeniu împotriva deciziei

din 15 ianuarie 2021 întocmită în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, s-

a anulat decizia din 15 ianuarie 2021 întocmită în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul

contravențional și s-a dispus încetarea procesului contravențional, pe motivul nulității

deciziei din 15 ianuarie 2021.

Păduraru Dumitru a fost sancționat contravențional prin decizia privind

examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și

decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l/l) din Codul

contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150

u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 de lei.

În dezacord cu decizia privind examinarea contravenției în temeiul constatării

personale a agentului constatator și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021,

Păduraru Dumitru a depus contestație. Prin hotărârea din 05 august 2021 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația înaintată de Păduraru Dumitru

împotriva procesului-verbal contravențional din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de

sancționare în privința lui Păduraru Dumitru pentru comiterea contravenției prevăzute

de art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, s-a dispus încetarea procesului

contravențional pornit în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, din motiv

că nu există faptul contravenției.

Au mai menționat că, la examinarea cauzei contravenționale, au suportat

cheltuieli de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei fiecare, achitate avocatului

Todorov Maxim, care i-a reprezentat în instanța de judecată. Reieșind din faptul că au

fost nevoiți să încheie contract de asistență juridică cu un avocat, pentru a-și demonstra

nevinovăția în cele ce li se imputau, consideră necesar de a solicita încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1 000 de lei în beneficiul fiecărui

reclamant.

Au relevat că, potrivit art. 13 alin. (l) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998,

prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale

de către alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe. Codul

civil (în redacția de după 0l martie 2019) reglementează la art. 2036 că, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata

de despăgubiri. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenta și întinderea

4

prejudiciului patrimonial. Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției

autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală,

atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a

declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune

administrativă a arestului , muncii neremunerate în folosul comunității și în alte cazuri

prevăzute de lege.

Au precizat că, Codul civil (în redacția de după 01 martie 2019) stabilește expres

care sunt criteriile de evaluare a prejudiciului moral. În acest sens, potrivit art. 2037,

mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție

echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază

instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul

social al persoanei vătămate.

Au notat că, la întocmirea proceselor-verbale cu privire la contravenție și a

deciziilor de examinare în temeiul constatărilor personale ale agentului constatator,

agentul constatator a manifestat neglijență și nu a dat dovadă de prudența necesară,

nefiind examinate toate circumstanțele cauzei, or, anume de sarcina acestuia ține

examinarea minuțioasă și determinarea tuturor circumstanțelor cauzei, înainte de a

imputa persoanei comiterea unei contravenții.

Au indicat că, caracterul absolut ilegal și neîntemeiat al procesului-verbal cu

privire la contravenție și a deciziei de sancționare a fost stabilit de către instanța de

judecată, care a stabilit că agentul constatator nu a prezentat probe suficiente pentru a

demonstra vinovăția reclamanților.

Au mai susținut că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a

prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să

prezinte o justă și integrală despăgubire.

Au relatat că, gravitatea suferințelor morale, disconfortul psiho-emoțional, starea

de stres, nervozitate cauzate prin acțiunea ilicită de întocmire a procesului-verbal cu

privire la contravenție și a deciziei de sancționare, în temeiul art.76/1 alin.(1) din

Codul contravențional, le-au cauzat prejudiciu moral și consideră că suma de 10 000

de lei fiecăruia va fi una echitabilă în vederea atenuării suferințelor morale pricinuite.

Drept urmare celor relatate, au solicitat încasarea din contul Inspectoratului

Național de Securitate Publică, în beneficiul reclamantului Cebanu Nicolae a

prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Colodeev

Ruslan a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Dermenji

Nicolai a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Carp Petru a

prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Cazacu Ion a

prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Ungureanu

5

Vladimir a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Scutari Vasile

a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Petruță

Eugeniu a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 1 000 de lei, în beneficiul reclamantului Păduraru

Dumitru a prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 1 000 de lei.

Totodată, au solicitat încasarea din contul Inspectoratului Național de Securitate

Publică, în beneficiul reclamantului Cebanu Nicolae a prejudiciului moral cauzat prin

acțiunea ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei,

în beneficiul reclamantului Colodeev Ruslan a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea

ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în

beneficiul reclamantului Dermenji Nicolai a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea

ilicită de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în

beneficiul reclamantului Carp Petru a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită

de tragere la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul

reclamantului Cazacu Ion a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere

la răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului

Ungureanu Vladimir a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la

răspundere contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului

Scutari Vasile a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului Petruță

Eugeniu a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 10 000 de lei, în beneficiul reclamantului Păduraru

Dumitru a prejudiciului moral cauzat prin acțiunea ilicită de tragere la răspundere

contravențională în cuantum de 10 000 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan,

Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile,

Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru. S-a încasat de la Inspectoratul Național de

Securitate Publică al IGP al MAI, în beneficiul lui Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan,

Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile,

Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru, câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și

câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma tragerii ilegale la

răspundere contravențională. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.110,

133/147, Vol.I).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 30 mai 2022, prin intermediul

poștei electronice (f.d.118, Vol.I), Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP

al MAI a declarat apel nemotivat (f.d.119/120, Vol.I), iar la 29 iunie 2022 a depus

apelul motivat (f.d.171, 172/178, Vol.I), împotriva hotărârii din 13 mai 2022 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul

6

declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI și a fost

menținută hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central (f.d.227,

228/247, Vol.I).

La 18 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.12, Vol.II),

Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI a declarat recurs împotriva

deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea cererii de

recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea

unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și

neargumentată, instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

importante pentru soluționarea cauzei.

Cu referire la prevederile art.2036 și art.2037 din Codul civil, prevederile art.118

alin.(1) – (3), art. 119 alin.(1), art. 130 alin.(1) – (3), art.239-240 din Codul de

procedură civilă, precum și la prevederile Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, a relevat că

eronat au fost interpretate prevederile legale, potrivit cărora Bugetul de Stat al RM,

prin intermediul Inspectoratului Național de Securitate Publică urmează să suporte

cheltuieli iraționale ce țin de repararea unui prejudiciu presupus, or, conform normelor

de drept reclamanților nu le-au fost aduse prejudicii ce iar îndreptăți în a solicita

repararea lor, totodată, ultimilor fiindu-i posibil de a fi presupus că le-a fost reparat

prejudiciu prin anularea sancțiunilor prevăzute de Codul contravențional, aplicate prin

procesele-verbale cu privire la contravenție.

În context, a susținut că reclamanții nu pot pretinde de la Inspectoratul Național

de Securitate Publică al IGP al MAI prejudiciul material în mărime de 1000 de lei per

persoană, a cheltuielilor pentru asistență juridică în cauza contravențională și a

prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei per persoană, cauzat în rezultatul

tragerii ilegale la răspundere contravențională, în condițiile în care acesta nu este

pârâtul corespunzător, or, potrivit art.5 alin.(l) al Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, cauzele cu privire la repararea prejudiciului

material și moral se examinează în conformitate cu normele de procedură civilă în

vigoare. Organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe această categorie de

cauze este Ministerul Justiției al RM.

Astfel, consideră că Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI,

împotriva căruia au fost formulate pretenții în prezenta cauză, este pârâtul

necorespunzător. La caz, organul care reprezintă statul în instanța de judecată pe

această categorie de cauze este Ministerul Justiției al RM, respectiv Ministerul Justiției

al RM în calitate de reprezentant al statului este cel care trebuie să aibă calitatea

procedurală de pârât.

A mai menționat că, reclamanții nu au demonstrat cumularea tuturor condițiilor

generale necesare pentru antrenarea răspunderii Inspectoratului Național de Securitate

Publică al IGP al MAI, în prezenta speță, ceea ce exclude răspunderea acestuia și

necesitatea reparării presupusului prejudiciu, care survine doar drept consecința

directă a faptei ilicite comisă de autorul acesteia, situație care în speță nu se atestă.

7

De asemenea, a remarcat că sumele solicitate cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică suportate în cauza contravențională sunt neîntemeiate și nejustificate, în

condițiile în care nu au fost prezentate probe veridice, admisibile, pertinente și

concludente, care să confirme faptul vătămării drepturilor personale nepatrimoniale

privind integritatea morală, prezumție valabilă până la proba contrară.

Mai mult ca atât, prejudiciul material solicitat de către reclamanți sunt de fapt

cheltuielile de asistență juridică pretinse a fi suportate, nefiind indicate acțiunile

întreprinse în acest sens de către avocat, iar potrivit prevederilor imperative ale art. 63

alin. (5) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, cheltuielile

suportate în legătură cu acordarea de către avocat a asistenței juridice în organele de

urmărire penală și instanțele de judecată în cauzele penale, civile și administrative se

încasează concomitent cu soluționarea cauzei în fond, fără o procedură litigioasă

prealabilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține că, conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc din

17 noiembrie 2022 (f.d.248, Vol.I), Curtea de Apel Cahul a remis, prin intermediul

oficiului poștal, la adresa Inspectoratului Național de Securitate Publică al IGP al MAI,

copia deciziei integrale din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, iar la 25

noiembrie 2022, Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI a

recepționat decizia integrală a instanței de apel, potrivit avizului poștal de recepție,

anexat la actele cauzei (f.d. 7, Vol.II).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că,

Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI, declarând recursul, la 18

noiembrie 2022, s-a conformat prevederilor legale prevăzute de art. 434 din Codul de

procedură civilă.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

că, la 31 iulie 2023 de către Parlamentul Republicii Moldova a fost adoptată Lega nr.

246 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție).

Conform art. XI alin. (1), (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra

în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI

a fost depus la 18 noiembrie 2022, iar prin încheierea din 21 decembrie 2022 a Curții

8

Supreme de Justiție recursul a fost considerat admisibil și numit pentru examinare în

fond, până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, respectiv, va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Prin referința depusă la 22 decembrie 2022, avocatul Todorov Maxim, în

interesele intimaților Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp

Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu, Păduraru

Dumitru, a solicitat respingerea recursului declarat de Inspectoratului National de

Securitate Publică al IGP al MAI și menținerea deciziei din 20 octombrie 2022 a Curții

de Apel Cahul (f.d.60/63, Vol.II).

Potrivit art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă este considerat

admisibil, completul examinează recursul în fond.

Art. 442 din Codul de procedură civilă reglementează că, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs,

legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432. Instanța

invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate

prin hotărâre.

În recurs nu pot fi administrate noi dovezi, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată. Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de

apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului când se invocă

temeinic art.432 alin.(1) lit. e) sau când Curtea Supremă de Justiție examinează cauza

după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare, prevederile art.372 alin.(1) se aplică în mod corespunzător.

Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului

în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte

cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul

considerat admisibil.

Examinând recursul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al

IGP al MAI, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

și emiterii unei noi decizii, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care a interpretat în mod eronat legea.

Colegiul judiciar menționează că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare

argument al recursului, ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea

prezentei cauze (cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999,

9

parag.26; cauza Moreira Ferreira vs Portugalia (nr.2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017,

parag.84, 98).

Astfel, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de

judecată în fazele procesuale anterioare denotă următoarele.

Ciobanu Nicolae a fost sancționat contravențional prin decizia privind

examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și

decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 din Codul

contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40

u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din 05 august 2021 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Cebanu Nicolae

împotriva procesului-verbal contravențional din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de

sancționare în privința lui Cebanu Nicolae pentru comiterea contravenției prevăzute

de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional și s-a încetat procesul contravențional,

din motiv că nu există faptul contravenției (f.d.27/29, Vol.I).

Colodeev Ruslan a fost sancționat contravențional prin decizia privind

examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și

decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul

contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40

u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din 05 august 2021

a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Colodeev

Ruslan împotriva procesului-verbal contravențional din 15 ianuarie 2021 și a deciziei

de sancționare în privința Iui Colodeev Ruslan pentru comiterea contravenției

prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional și s-a dispus încetarea

procesului contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției (f.d.24/26,

Vol.I.).

Dermenji Nicolai a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal cu privire

la contravenție și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1

alin.(l) din Codul contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din

22 aprilie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă

de Dermenji Nicolae și s-a dispus anularea procesului-verbal cu privire la contravenție

și decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, prin care Dermenji Nicolae a fost

recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul

contravențional și s-a încetat procesul contravențional, din motiv că nu există faptul

contravenției (f.d.21/23, Vol.I).

Carp Petru a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea

contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de

sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art. 76/1 din Codul contravențional, fiindu-

i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce constituie

echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din 17 februarie 2021 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Carp Petru, s-a anulat decizia

privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului

constatator prin care Carp Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art.76/1 din Codul contravențional și s-a achitat Carp Petru de comiterea

contravenției, din motiv că nu există faptul contravenției (f.d.18/20, Vol.I.).

Cazacu Ion a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea

10

contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și a deciziei de

sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(1/1) din Codul

contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150

u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 de lei. Prin hotărârea din 21 mai 2021 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admis recursul declarat de Cazacu Ion, s-a

anulat decizia agentului constatator din cadrul INSP al IGP MAI din 15 ianuarie 2021

privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului

constatator prin care Cazacu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional și sancționat cu amendă în

mărime de 150 unități convenționale, s-a achitat Cazacu Ion de la învinuirea în

comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l/l ) din Codul contravențional, din

motiv că fapta acestuia nu este prevăzută de Codul contravențional (f.d.1517, Vol.I).

Ungureanu Vladimir a fost sancționat contravențional prin decizia privind

examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și

decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l) din Codul

contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 20

u.c., ceea ce constituie echivalentul a 1 000 de lei. Prin hotărârea din 22 aprilie 2021 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admis recursul înaintat de Ungureanu

Vladimir, s-a anulat decizia agentului constatator din cadrul INSP al IGP MAI din 15

ianuarie 2021 privind examinarea contravenției în temeiul constatării personale a

agentului constatator prin care Ungureanu Vladimir a fost recunoscut vinovat de

comiterea contravenției prevăzute de art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, cu

achitarea acestuia, din motiv că fapta nu este prevăzută de Codul contravențional

(f.d.12/14, Vol.I).

Scutari Vasile a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal cu privire la

contravenție și a deciziei de sancționare din 15 ianuarie 2021 de către Inspectoratul

Național de Securitate Publică, conform art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional,

fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 40 u.c., ceea ce

constituie echivalentul a 2 000 de lei. Prin hotărârea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Scutari Vasile împotriva

procesului-verbal cu privire la contravenție din 15 ianuarie 2021 și a deciziei de

sancționare, intentat în baza art.76/1 alin.(l) din Codul contravențional, s-a anulat

procesul-verbal cu privire la contravenție din 15 ianuarie 2021 și decizia de

sancționare, din motivul nulității absolute admise în procesul contravențional, cu

dispunerea încetării procesului contravențional (f.d.37/38, Vol.I).

Petruță Eugeniu a fost sancționat contravențional prin decizia privind examinarea

contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și decizia de

sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional,

fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 u.c., ceea ce

constituie echivalentul a 7 500 lei. Prin hotărârea din 03 iunie 2021 Judecătoriei Cahul,

sediul Central, a fost admisă contestația depusă de Petruța Eugeniu împotriva deciziei

din 15 ianuarie 2021 întocmită în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, s-

a anulat decizia din 15 ianuarie 2021 întocmită în baza art.76/1 alin.(l/l) din Codul

contravențional și s-a dispus încetarea procesului contravențional, pe motivul nulității

deciziei din 15 ianuarie 2021 (f.d.34/36, Vol.I).

Păduraru Dumitru a fost sancționat contravențional prin decizia privind

11

examinarea contravenției în temeiul constatării personale a agentului constatator și

decizia de sancționare din 15 ianuarie 2021, conform art.76/1 alin.(l/l) din Codul

contravențional, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150

u.c., ceea ce constituie echivalentul a 7 500 de lei. Prin hotărârea din 05 august 2021

a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă contestația înaintată de Păduraru

Dumitru împotriva procesului-verbal contravențional din 15 ianuarie 2021 și a deciziei

de sancționare în privința lui Păduraru Dumitru pentru comiterea contravenției

prevăzute de art.76/1 alin.(l/l) din Codul contravențional, s-a dispus încetarea

procesului contravențional, din motiv că nu există faptul contravenției (f.d.30/33,

Vol.I.).

Ulterior, la data de 08 noiembrie 2021, Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan,

Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile,

Petruța Eugeniu și Păduraru Dumitru, reprezentați de avocatul Todorov Maxim, au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Național de Securitate

Publică al IGP al MAI, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al RM, Ministerul

Finanțelor al RM, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma

tragerii ilegale la răspundere contravențională.

Judecătoria Cahul, sediul Central, prin hotărârea din 13 mai 2022, a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan,

Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile,

Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru împotriva Inspectoratului Național de Securitate

Publică al IGP al MAI, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al RM, Ministerul

Finanțelor al RM, cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în urma

tragerii ilegale la răspundere contravențională. S-a încasat de la Inspectoratul Național

de Securitate Publică al IGP al MAI, în beneficiul lui Ciobanu Nicolae, Colodeev

Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari

Vasile, Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru, câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral și câte 1000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma tragerii ilegale

la răspundere contravențională. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Curtea de Apel Cahul, prin decizia din 20 octombrie 2022, a respins apelul

declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al MAI și a menținut

hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 18 noiembrie 2022, Inspectoratul

Național de Securitate Publică al IGP al MAI a declarat recurs împotriva deciziei din

20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală

a acțiunii (f.d.13/26, Vol.II).

Conform art. 1 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, prezenta lege constituie actul legislativ

de bază care reglementează cazurile, modul și condițiile de răspundere patrimonială a

statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și

contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele

judecătorești.

În temeiul art. 2 din aceiași Lege, prin acțiuni ilicite se înțelege acțiuni sau

inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenții,

12

ale organului de urmărire penală sau ale instanței de judecată, care exclud vinovăția

acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general,

potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere și nu poate fi

judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcție de răspundere din organul de

urmărire penală sau din instanța de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată

a normelor procedurale și materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale

(infracțiuni).

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea menționată, în conformitate cu prevederile

prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau

juridice în urma: a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă

de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere

penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă

neremunerată în folosul comunității; c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori

judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii,

eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de

procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; d) supunerii ilegale

la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a

amenzii contravenționale de către instanța de judecată; e) efectuării măsurilor speciale

de investigații cu încălcarea prevederilor legislației; f) ridicării ilegale a documentelor

contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării

conturilor bancare.

În conformitate cu art. 13 alin. (1), (2) din Legea nominalizată, repararea

prejudiciului specificat la art. 7 lit. a), c) - g) și în capitolul III se efectuează din contul

bugetului de stat, iar în cazul când prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire

penală întreținut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material și

moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe

decât instanța de judecată se repară de către aceste organe. Amenzile se restituie de la

buget, din fondul în care acestea au fost virate sau de către organul care a beneficiat

de aceste sume.

În conformitate cu art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana în

a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească

despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității

competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Din sensul normelor de drept citate mai sus rezultă că, persoana în privința căreia

a fost pornit procesul contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de

agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare prin sancționarea

ilicită cu amendă contravențională, însă, din contul bugetului instituției care are

personalitate juridică și poate fi subiect al raportului obligațional de răspundere pentru

prejudiciul cauzat, în condițiile enunțate supra.

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, Inspectoratul General al Poliției reprezintă

unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și

cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 14 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice

Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului

13

Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

Subdiviziunile specializate sunt unități ale Poliției de competență teritorială generală,

subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice

desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de

activitate.

Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înființează subdiviziunea

specializată a Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Structura și

regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se aprobă de către ministrul

afacerilor interne.

Art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, stabilește că, Inspectoratul General al

Poliției reprezintă unitatea centrală de administrare și control al Poliției, cu statut de

persoană juridică de drept public, având competentă pe întreg teritoriul Republicii

Moldova, are sediul în municipiul Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei

de Stat și denumirea în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute

specifice, în modul stabilit.

Conform art. 15-17 din Regulamentul indicat, Inspectoratul are în subordinea sa:

1) subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni teritoriale. În vederea îndeplinirii

atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al

ministrului afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv

subdiviziunea care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Subdiviziunile

specializate reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau

fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului.

În corespundere cu art. 7 din Regulamentul cu privire la supravegherea tehnică

exercitată de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al RM, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 415 din 08 aprilie 2003, Inspectoratul Național de Securitate

Publică îndeplinește funcțiile de control de stat, dirijare, alte obligațiuni de serviciu ce

țin de supravegherea tehnică prevăzute în actele normative în vigoare.

Astfel, Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP al RM, fiind o

subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi desinestătător subiect în

raportul obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege

unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și

cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că acțiunea a fost

înaintată nu către pârâtul corespunzător.

Prin urmare, Ciobanu Nicolae, Colodeev Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru,

Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari Vasile, Petruța Eugeniu, Păduraru Dumitru

incorect au depus acțiunea față de Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP

al RM, care, prin efectul legii, nu poate fi subiect desinestătător în raportul obligațional

de răspundere civilă.

În conformitate cu prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă,

disponibilitatea în drepturi aparține reclamantului.

Astfel, dreptul de a alege pârâtul aparține reclamantului, iar instanțele de judecată

sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor formulate față de

pârâții atrași.

14

În contextul celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a respinge acțiunea depusă de Ciobanu Nicolae, Colodeev

Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari

Vasile, Petruța Eugeniu și Păduraru Dumitru împotriva Inspectoratului Național de

Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere

contravențională.

Din considerentele redate și având în vedere că prima instanță și instanța de apel,

deși au stabilit corect circumstanțele cauzei și nu este necesară verificarea

suplimentară și administrarea unor noi dovezi, însă au încălcat normele de drept

material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de către Inspectoratul Național de Securitate Publică al IGP

al MAI, de a casa integral decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul și

hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și de a emite o hotărâre

nouă de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 444 și 445 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică al

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova.

Se casează integral decizia din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul și

hotărârea din 13 mai 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și se emite o hotărâre

nouă, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Ciobanu Nicolae, Colodeev

Ruslan, Dermenji Nicolai, Carp Petru, Cazacu Ion, Ungureanu Vladimir, Scutari

Vasile, Petruța Eugeniu și Păduraru Dumitru împotriva Inspectoratului Național de

Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat în urma tragerii ilegale la răspundere

contravențională.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Aliona Donos

15