3ra-868/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-868/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-868/23

2-21019781-01-3ra-17082023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Dodon

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, D. Băbălău, I. Dutca,

Î N C H E I E R E

26 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Odainic,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Sergiu

Odainic împotriva Ministerului Apărării și Academiei Militare a forțelor Armate privind

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 08 februarie 2021, Sergiu Odainic a depus acțiune împotriva Ministerului

Apărării și Academiei Militare a Forțelor Armate privind obligarea să-i recalculeze

vechimea în muncă în serviciul militar, cu includerea integrală a perioadei totale de 5

ani de studii în instituția militară, de la înmatriculare și până la absolvire, pentru

stabilirea și calcularea sporului la salariu, să-i recalculeze și să achite salariul, reieșind

din vechimea în muncă deținută, cu includerea suplimentară a perioadei de aflare la

studii în instituția de învățământ în domeniul militar la Colegiul Militar „Alexandru cel

Bun” din perioada 1994-1997, din momentul încadrării în forțele armate ale Republicii

Moldova.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, activează în calitate de comandant

la batalionul 23 brigada 2 infanterie motorizată care se află în subordinea Ministerului

Apărării, însă anterior a activat în calitate de formator catedră artă militară facultatea

științe militare din cadrul Academiei Militare a Forțelor Armate care, la fel, se află în

subordinea Ministerului Apărării. Prin confirmarea Rectorului interimar al Academiei

Militare a Forțelor Armate nr. 385 din 23 noiembrie 2020 s-a indicat, că conform datelor

din dosarul personal, vechimea în serviciul militar prin contract în Forțele Armate ale

Republicii Moldova în data de 23 noiembrie 2020 constituie 23 ani 02 luni 23 zile și

dispensat 25 ani 10 luni 25 zile, adică începând cu 30 august 1997 și până în prezent

acesta a activat în cadrul Forțelor Armate ale Republicii Moldova. Or, în 1994, a fost

înmatriculat la Colegiul militar „Alexandru cel Bun” prin ordinul nr. 201 din 30 august

1

1994, a absolvit studiile în anul 1999, despre ce confirmă diploma de studii nr. 028863

din 03 iulie 1999 și ordinul nr. 153 din 05 iulie 1999.

Reclamantul a notat că, Ministerul Apărării și Academia Militară a Forțelor Armate

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare a luat în

considerare doar perioada de studii cuprinsă între anii 1997-1999, neglijând perioada de

studii inclusă în perioada anilor 1994-1997, perioada de studii în instituție militară.

Nefiind de acord cu vechimea în muncă calculată, în decembrie 2020, a înaintat

către Ministerul Apărării și Academia Militară a Forțelor Armate cerere prin care a

solicitat recalcularea vechimii în muncă în serviciul militar, cu includerea integrală a

perioadei totale de 5 ani de studii în instituția militară, pentru stabilirea și calcularea

sporului la salariu și cu recalcularea și achitarea salariului, reieșind din vechimea în

muncă deținută, cu includerea suplimentară a perioadei de aflare la studii în instituția de

învățământ în domeniul militar la Colegiul militar „Alexandru Cel Bun” din perioada

1994-1997.

A relatat reclamantul că, în ianuarie 2021, a recepționat răspunsul Academiei

Militare a Forțelor Armate, prin care a fost informat că ultima nu stabilește și nu

calculează vechimea în muncă, iar pentru a soluționa cererea în cauză, toate materialele

parvenite au fost transmise prin scrisoarea nr. 1095 din 28 decembrie 2020 în adresa

Ministerului Apărării. Prin răspunsul Ministerului Apărării nr. 44/134 din 30 decembrie

2020, cererea înaintată a fost respinsă ca neîntemeiată, cu motivația că nu există temei

legal pentru recalcularea vechimii în muncă. Răspunsul Ministerului Apărării este ilegal

și neîntemeiat, cererea înaintată fiind examinată superficial, fără a da o apreciere justă

circumstanțelor de fapt și de drept invocate.

Reclamantul a menționat că, speței îi sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. (1)

Legea învățământului, nr. 547 din 21 iulie 1995, deoarece norma dată era în vigoare la

data când și-a efectuat studiile la Colegiul militar „Alexandru cel Bun” și când a fost

încadrat în forțele armate ale Republicii Moldova. Or, începând cu 01 septembrie 1993,

Liceul Militar „Alexandru cel Bun” a fost reorganizat în Colegiul militar „Alexandru cel

Bun” ca instituție medie militară, iar conform dispoziției art. 25 alin. 1 din Legea

învățământului nr. 547/1995, învățământul mediu de specialitate se realizează în colegii

și asigură pregătirea cadrelor de specialitate cu caracter aplicativ pentru economia

națională și sfera socială. Conform prevederilor pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 941

din 01 septembrie 1993 Cu privire la reorganizarea Liceului Militar Alexandru cel Bun,

s-a stabilit că se reorganizează, cu începere de la 01 septembrie 1993, Liceul Militar

„Alexandru cel Bun” în Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, cu durata studiilor de 5

ani, urmând să pregătească ofițeri cu studii medii militare, profil infanterie motorizată

și artilerie.

Prin urmare, reclamantul a susținut că are dreptul la includerea perioadei de aflare

la studii în instituția de învățământ în domeniul militar Colegiul militar „Alexandru cel

Bun” în vechimea în muncă, cu stabilirea și calcularea sporului la salariu, așa cum, în

această perioadă a frecventat la zi și finisat studii medii de specialitate militară la

instituția de învățământ Colegiul militar.

Astfel, în dependență de vechimea în muncă stabilită, urma a fi calculat și sporul

la salariu, însă, reieșind din faptul că vechimea în muncă a fost stabilită incorect de către

angajator autoritate publică în sensul diminuării, în rezultat sporul la salariu care era

calculat și achitat a fost diminuat considerabil de-a lungul anilor, din momentul

2

încadrării în forțele armate ale R. Moldova. Astfel, în urma recalculării vechimii în

muncă, urmează de obligat pârâții la recalcularea salariului începând cu încadrarea în

forțele armate ale Republicii Moldova.

Cu privire la răspunsul nr. 1096 din 28 decembrie 2020 al Academiei Militare a

Forțelor Armate a invocat că este neîntemeiat, deoarece, prin acesta autoritatea se

eschivează de la răspundere, ori, aceasta în calitate de angajator și care a eliberat

confirmarea nr. 385 din 23 noiembrie 2020, este în drept să stabilească și să calculeze

vechimea în muncă. Privitor la răspunsul nr. 44/134 emis de către Ministerul Apărării la

30 decembrie 2020, la fel, îl apreciază critic, ori, pârâtul indică clar că nu se ia în

considerare perioada de studii în instituțiile care cuprind învățământul secundar, care

reprezintă gimnaziul și liceul, însă la caz reclamantul a frecventat o instituție catalogată

de primul ca Colegiu.

A mai indicat recurentul că Ministerul Apărării a interpretat eronat prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 550 din 01 septembrie 1993 Cu privire la reorganizarea Liceului

Militar „Alexandru cel Bun” și ordinul Ministrului apărării nr. 208 din 06 noiembrie

1993 Cu privire la aprobarea Regulamentului Colegiului militar „Alexandru cel Bun” și

astfel încearcă să inducă în eroare prin interpretările defavorabile. Studenții (elevii)

Colegiului militar executau pe baza obligațiunilor militare, servicii de zi pe unitate (pe

subunitate, pe punctul de control și trecere, pe parcul auto și în cantină), îndeplineau

instrucțiuni și activități cotidiene stabilite de programul zilnic elaborat în baza

regulamentelor militare și obligațiunilor militare al unității militare de învățământ în

domeniul milităriei, totodată respectând și un regim de cazarmă la fel, bazat și în

conformitate cu regulamentele militare și obligațiunile militare. Programul de studii al

Colegiului militar în perioada menționată era combinat și includea discipline (lecții,

ședințe) atât teoretice cât și practice în domeniul milităriei.

Consideră reclamantul că este necesară recalcularea vechimii în muncă în serviciul

militar, cu includerea integrală a perioadei totale de 5 ani de studii în instituția militară,

de la înmatriculare și până la absolvire, pentru stabilirea și calcularea sporului la salariu

și cu recalcularea și achitarea lui Sergiu Odainic a salariului, reieșind din vechimea în

muncă deținută, cu includerea suplimentară a perioadei de aflare la studii în instituția de

învățământ în domeniul militar la Colegiul militar „Alexandru cel Bun” din perioada

1994-1997.

A solicitat reclamantul obligarea Ministerului Apărării și Academiei Militare a

Forțelor Armate să-i recalculeze vechimea în muncă în serviciul militar cu includerea

integrală a perioadei totale de 5 ani de studii în instituția militară, de la înmatriculare și

până la absolvire, pentru stabilirea și calcularea sporului la salariu, recalcularea și

achitarea salariului reieșind din vechimea în muncă deținută cu includerea suplimentară

a perioadei de aflare la studii în instituția de învățământ în domeniul militar Colegiul

militar „Alexandru cel Bun”, anii 1994-1997.

Prin hotărârea din 29 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins

ca neîntemeiată acțiunea depusă de Sergiu Odainic împotriva Ministerului Apărării al

R.M. și Academiei Militare a Forțelor Armate privind recalcularea vechimii în muncă în

serviciul militar cu includerea integrală a perioadei totale de 5 ani de studii în instituția

militară, de la înmatriculare și până la absolvire, pentru stabilirea și calcularea sporului

la salariu, recalcularea și achitarea salariului reieșind din vechimea în muncă deținută cu

3

includerea suplimentară a perioadei de aflare la studii în instituția de învățământ în

domeniul militar Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, anii 1994-1997.

La 26 august 2022, Sergiu Odainic a declarat apel nemotivat, iar în data de 19

ianuarie 2023, cerere de apel motivată împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) din 29 iulie 2022, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea depusă de Sergiu Odainic.

Prin decizia din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel declarată de Sergiu Odainic împotriva hotărârii din 29 iulie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond just a conchis

cu privire la respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În ședințele de judecată s-a constatat

cert, că la momentul înmatriculării și pe parcursul studiilor în cadrul Colegiului militar

„Alexandru cel Bun”, Sergiu Odainic nu a încheiat un contract de îndeplinire a

serviciului militar, respectiv, nu putea fi considerat ca fiind încadrat în serviciul militar

prin contract, cu atât mai mult că la momentul înmatriculării acesta avea vârsta de doar

15 ani. Or, apelantul a obținut în cadrul Colegiului militar „Alexandru cel Bun” studii

de nivelul învățământului secundar general cu profilul fizică-matematică, susținând

examene la disciplinele: fizica, matematica, literatura și limba română, istoria și limba

modernă, fapt ce rezultă din diploma de bacalaureat al învățământului secundar general

atașată la dosarul cauzei.

Prin urmare, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului

privind includerea perioadei de studii de 5 ani în serviciul militar, deoarece ultimul n-a

prezentat careva probe, ce ar confirmă că în perioada 1994-1997, ar fi avut încheiat un

contract de satisfacere a serviciului militar cu Colegiul Militar „Alexandru cel Bun”. Or,

pct. 3 din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 pentru

punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar, indică că, la determinarea perioadei de vechime în muncă

pentru stabilirea treptei de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcțiile

cu statut special, inclusiv funcționarii publici cu statut special din cadrul apărării

naționale, ordinii publice și securității statului, se iau în considerare mai multe perioade.

A evidențiat instanța de apel că, reieșind din conținutul normei legale enunțate

rezultă că, nu există temei de recalculare a vechimii în muncă în serviciul militar cu

includerea integrală a perioadei totale de 5 ani de studii în instituția militară, de la

înmatriculare și până la absolvire, pentru stabilirea și calcularea sporului la salariu,

recalcularea și achitarea salariului reieșind din vechimea în muncă deținută cu

includerea suplimentară a perioadei de aflare la studii în instituția de învățământ în

domeniul militar Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, anii 1994-1997, iar apelantului

de către autoritățile publice Ministerul Apărării al R.M. și Academiei Militare a Forțelor

Armate nu-i sunt lezate nici un drept prevăzut de lege. Or, apelantul nu a invocat temei

de drept de recalculare a vechimii în muncă.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentele apelantului care a susținut că

în cauze similare, instanțele de judecată au obligat angajatorii să includă în vechimea în

muncă a reclamantului perioadele de aflare la studii în liceele cu profil militar, or,

circumstanțele litigiului deferit judecății în prezenta speță și circumstanțele litigiilor

soluționate anterior, sunt diferite, având în vedere instituția de învățământ în care

persoanele au efectuat studiile.

4

Mai mult, instanța de apel nu poate reține argumentele apelantului Sergiu Odainic,

deoarece acesta interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, iar concluzia

primei instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material cu

aprecierea juridică cuvenită a probelor. Or, este respinsă ca fiind neîntemeiată și critica

apelantului precum că, instanța de fond nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor

cauzei, ori, rolul activ exercitat de instanță, în deslușirea corectă a raportului dintre părți,

este evident manifestat, în condițiile analizei apărărilor reclamantului exprimate pe cale

incidentală, dar, în cadrul fixat de reclamantă și în limitele obiectului dedus judecății.

A concluzionat că prima instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu

certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului

juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la

proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor

procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil,

garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor

Omului.

La 12 iunie 2023, Sergiu Odainic a depus recurs nemotivat, iar la data de 22 august

2023 a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea

unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele inferioare au interpretat în mod

eronat legea, astfel, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept material, iar erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentului. Se

atestă că hotărârile instanțelor contravin, normelor de drept sub imperiul cărora s-a

născut dreptul recurentului la includerea neîntreruptă a anilor 1994-1999 de studii în

Colegiul Militar în vechimea totală și specială neîntreruptă în muncă, adică în vechimea

în muncă și vechimea în serviciul militar, și normelor de drept care produceau efecte

juridice la momentul cînd recurentul a fost înmatriculat și ar urma studiile, la fel și după

absolvire cînd acesta activa ca ofițer.

Consideră că argumentul instanței în fond și de apel, potrivit căruia la momentul

efectuării studiilor, recurentul nu avea vârsta de 18 ani și din acest motiv recurentul nu

avea dreptul la includerea a anilor de studii 1994-1997 în vechimea în muncă, este unul

neîntemeiat și declarativ.

A mai indicat recurentul că în speță, nu se dispută momentul angajării acestuia în

Forțele Armate, ci aplicarea unei excepții legislative prin care legiuitorul a dispus

includerea în vechimea în muncă a perioadei de studii în instituțiile de învățământ mediu

de specialitate, pentru elevii instituțiilor militare de învățământ.

Cu referire la neîncheierea contractului pe perioada studiilor în domeniul milităriei,

potrivit normelor legale și actelor normative prezentate în pct. l) al prezentei cereri,

elevii instituțiilor militare de învățământ până la încheierea contractelor, satisfac

serviciul militar pe baza obligațiunii militare, astfel, nu necesita angajarea benevolă prin

contract cu încheierea vre-unui contract de îndeplinire a serviciului militar.

A menționat recurentul că, instanțele inferioare, urmau conform art. 241 alin.(4)

din Codul de procedură civilă, să indice în partea descriptivă a hotărârii, explicațiile

apelantului - reclamant, iar conform art. 130 alin (4) și art.241 alin.(5) din același Cod,

să indice în motivarea hotărârii argumentele invocate la respingerea probelor și

argumentelor pe care se întemeiază acțiunea, adică a normelor legale și actelor

5

normative enumerate în pct. l) al prezentei cereri prin care s-a motivat dreptul

recurentului la recalcularea vechimii în muncă. Prin urmare, instanțele inferioare au

neglijat să se expună asupra probelor prezentate și argumentelor stipulate de legislație și

de actele normative, potrivit cărora s-a întemeiat acțiunea.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Sergiu Odainic, a

fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 24 mai

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 26 iulie 2023 (f.d.

194).

La data de 22 august 2023, Sergiu Odainic, a depus recursul motivat împotriva

deciziei din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 196).

Astfel, recursul depus de Sergiu Odainic, împotriva deciziei din 24 mai 2023 a

Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La 06 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs depusă de Sergiu Odainic.

La data de 03 octombrie 2023 Ministerul Apărării, a depus referință la cererea de

recurs declarată de Sergiu Odainic, prin care a solicitat respingerea recursului ca

neîntemeiat.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Sergiu Odainic, în raport cu

materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

6

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)

- f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și

cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus

de Sergiu Odainic, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul

examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și

Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează,

precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor

pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

7

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a

avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Sergiu Odainic.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus Sergiu Odainic, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8