3ra-767/23 — contestarea actului administrativ

3ra-767/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-767/23

2-21142657-01-3ra-24072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Russu Egor, reprezentat de

avocatul Terr Valeriu,

în cauza civilă, de contencios administrativ depusă de Russu Egor împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2023, prin care s-

a respins apelul declarat de Russu Egor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 23 iunie 2022

c o n s t a t ă:

La 27 septembrie 2021, Egor Russu a depus cerere de chemare în judecată în

contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

obligarea la recalcularea vechimii în muncă și pensiei.

În motivarea indică, că în perioada 05 mai 1995 până la 29 aprilie 2016 a

efectuat serviciul în organele afacerilor interne.

La 29 aprilie 2016, a fost concediat cu dreptul de a primi pensia pe linia

Ministerului Afacerilor Interne.

Reieșind din vechimea de muncă calendaristică de 22 ani 06 luni 03 zile,

inclusiv serviciul militar din 13 mai 1993 până la 22 noiembrie 1994, începând cu

30 aprilie 2016 i-a fost stabilită pensie în baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993

privind asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne în mărime de 50% din suma soldei.

1

Reclamantul a invocat că, la calcularea vechimii în muncă nu s-a luat în

considerare faptul că în perioada de la 01 septembrie 1996 până la 24 decembrie

1999, adică în termen de 3 ani 3 luni 23 zile a ocupat funcția de polițist al

izolatorului de detenție provizorie al CPR Râșcani.

Conform pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii de muncă, stabilirea

și plata a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție, în calcul vechimii în muncă pentru serviciu în

izolatoarele de urmărire penală se aplică înlesnire – două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu.

Potrivit prevederilor art. 18 lit. c) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, în

vechime de muncă timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite se

include în condițiile avantajoase.

Egor Russu a susținut că, la calcularea vechimii în muncă pentru acordarea

pensiei în cazul lui în mod nejustificat nu au fost incluse în vechimea de muncă 3

ani 3 luni 23 zile, iar mărimea pensiei, ținând cont de adausul de 3% prevăzut de

lit. a) art. 14 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, ar fi trebuit să fie majorată la 59%

din suma soldei.

În vederea corectării încălcărilor în luna martie 2021 s-a adresat către Casa

Națională de Asigurări Sociale în ordinea audienței personale, colaboratorul

responsabil a instituției i-a refuzat în emiterea actului administrativ respectiv și în

formă verbală i-a explicat că recalcularea pensiei în cazul lui este posibilă numai

în baza hotărârii judecătorești.

În baza contractului de asistența juridică și mandatului MA nr. 1003187 din

09 martie 2021 avocatul Terr Valeriu la 30 martie 2021 a expediat cerere prealabilă

către Casa Națională de Asigurări Sociale (oficiul teritorial raionul Râșcani)

privind emiterea unui act administrativ cu privire la includerea în vechimea în

muncă în cazul lui Russu Egor în condițiile avantajoase de 3 ani 3 luni 23 zile și

recalcularea pensiei.

Cererea prealabilă indicată a fost depusă în baza art. 162 alin. (3) lit. b) Cod

administrativ, adică în ordinea de contestare a refuzului în emiterea actului

administrativ.

După primirea cererii prealabile, la 31 martie 2021, Egor Russu a fost invitat

la Casa Națională de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Râșcani), unde personal a

depus cererea privind recalcularea pensiei.

Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial raionul

Râșcani) din 07 aprilie 2021 cererea a fost respinsă din motivul că perioadele de

activitate în cadrul subdiviziunilor de detenție a persoanelor în izolatoarele de

detenție provizorie nu pot fi raportate la prevederile pct. 8 al HG nr. 78 din 21

februarie 1994, în același timp, cererea prealabilă din 30 martie 2021 înaintată de

către avocat nu a fost examinată nici din punct de vedere a admisibilității, nici în

fond.

În asemenea circumstanțe, la 06 mai 2021 Egor Russu s-a adresat în instanța

de judecată competentă cu acțiunea în contencios administrativ.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 21 iulie 2021 acțiunea dată a fost

declarată inadmisibilă, în temeiul art. 207 alin. (1), (2) lit. f) Cod administrativ.

2

La 10 august 2021, avocatul Terr Valeriu a expediat în adresa autorității

publice emitente, Casa Națională de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Râșcani)

cerere prealabilă cu privire la anularea deciziei nr. X-02/963 din 07 aprilie 2021 și

emiterea actului administrativ privind admiterea cerințelor lui Russu Egor.

La cererea prealabilă a fost anexat copia mandatului de avocat nr. MA

1003187 din 09 martie 2021, în care erau indicate împuternicirile, inclusiv și

dreptul de a semna și înainta cereri prealabile, însă a refuzat examinarea cererii

prealabile.

După cum reiese din scrisoarea nr. R-1511/21 din 26 august 2021, semnată de

către directorul general adjunct al Casei Naționale de Asigurări Sociale, Popa

Tatiana, mandatul avocatului anexat la cererea prealabilă este valabil doar pentru

reprezentarea clientului în față instanțelor de judecată.

Din motivul că, la cererea nu a fost anexată procura, pârâta Casa Națională de

Asigurări Sociale a ajuns la concluzie că împuternicirile avocatului în calitate de

reprezentant au fost formulate în mod necorespunzător.

Reclamantul a invocat că, nu este de acord cu o asemenea poziție a Casei

Naționale de Asigurări Sociale, deoarece aceasta contrazice cu art. 5, 8, 53 Legea

nr. 1260 din 19.07.2002 cu privire la avocatură.

Reclamantul consideră că refuzul examinării cererii prealabile de Casa

Națională de Asigurări Sociale este ilegal.

În ceea ce privește refuzul pe marginea cerințelor, relatat în decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale din 07 aprilie 2021, consideră că există motive

suficiente pentru recunoașterea acestuia ca fiind neîntemeiat și ilegal.

Concluzia precum că, activitatea în cadrul subdiviziunilor de detenție a

persoanelor în izolatoarele de detenție provizorie nu pot fi raportate la prevederile

pct. 8 HG nr. 78 din 21 februarie 1994, este eronată.

Careva temei pentru această afirmație decizia nu conține, din care motiv

poartă un caracter declarativ, abstract și formal.

Izolatoarele de detenție provizorie și izolatoarele de urmărire penală sunt

totalmente identice după destinație, funcționare și condiții de serviciu în cadrul lor.

În aspectul respectiv poziția Casa Națională de Asigurări Sociale (oficiul

teritorial Râșcani) referitor la diferența dintre denumire și subordonări este o

insinuație nefiind bazată pe legislație.

În conformitate cu Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, toate întrebările

referitoare la acordarea, recalcularea și achitarea a pensiei colaboratorilor de poliție

ține exclusiv de competența Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM (art. art.

48, 49 și altele).

Egor Russu a indicat că, refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a

înlătura erorile omise la calcularea vechimii în muncă și pensiei, încalcă drepturile

lui la pensie, ceea ce acordă dreptul de a înainta acțiune în contencios administrativ.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 20/2021/16159 din 07 aprilie

2021 privind respingerea cererii de recalculare a pensiei, anularea actului

administrativ emis în procedură prealabilă nr. R-1511/21 din 26 august 2021 cu

obligarea de a include în vechimea în muncă în condiții avantajoase trei ani trei

luni și 23 zile și recalcularea pensiei în baza art. art. 54, 21 a Legii nr.1544 din 23

iunie 1993.

3

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 23 iunie 2022,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Russu Egor împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, s-a

respins ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, reieșind din certificatul nr.

34/463547 din 25 martie 2021 eliberat de Inspectoratul de poliție Râșcani rezultă

că Egor Russu a activat neîntrerupt în funcția de polițist de pază și escortă CPR

Râșcani de la 01 septembrie 1996 (ordinul CPR Râșcani nr. 156 ef. din 10

septembrie 1996), până la 01 iunie 1999 și de la 01 iunie 1999 a activat în funcția

de polițist al izolatorului de detenție provizorie a CPS Râșcani al IPJ Bălți (ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 45 EF din 30 iunie 1999) până la 24 decembrie

1999.

Perioadele indicate cad sub incidența Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilite și

plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20

martie 2018 Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Instanța de judecată a constatat că, potrivit certificatului dat se confirmă

vechimea generală în serviciu, însă nu este recalculată în vechimea în muncă cu

includerea vechimii în muncă în condiții avantajoase 3 ani 3 luni și 23 zile și

recalcularea pensiei în funcția de polițist de pază și escortă CPR Râșcani de la 01

septembrie 1996 (ordinul CPR Râșcani nr. 156 ef. din 10 septembrie 1996), până

la 01 iunie 1999 și de la 01 iunie 1999 în funcția de polițist al izolatorului de

detenție provizorie a CPS Râșcani al IPJ Bălți (ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 45 EF 12 din 30 iunie 1999) până la 24 decembrie 1999, iar recalcularea

vechimii în muncă se efectuează de angajator.

Instanța de fond a reținut că, Egor Russu la cererea de recalculare a pensiei

nu a prezentat acte doveditoare a stagiului de cotizare și a venitului asigurat pentru

perioada de activitate de până la realizarea dreptului la pensie și care nu a fost luată

în considerare la stabilirea pensiei care să servească drept temei pentru

reexaminarea pensiei în baza art. 33 alin. (1) lit. a) Legea privind sistemul public

de pensii, nr. 156 din 14 octombrie 1998.

În asemenea circumstanțe, instanța a conchis că, Casa Națională de Asigurări

Sociale legal și întemeiat a refuzat recalcularea pensiei reclamantului.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 06 iulie 2022, Russu Egor

prin intermediul avocatului Terr Valeriu a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 23 iunie 2022, prin care a solicitat casarea

hotărârii cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a cererii de chemare în

judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2023, s-a respins apelul

declarat de Russu Egor și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 23 iunie 2022.

4

La 10 iulie 2023, Russu Egor, reprezentat de avocatul Terr Valeriu a depus

de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2023,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel hotărârii primei

instanței, cu emiterea unei decizii noi de admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, a susținut că, calcularea vechimii în munca pentru

acordarea pensiei, în cazul lui Russu Egor în mod nejustificat nu au fost incluse în

vechimea de muncă trei ani, trei luni si 23 zile. Respectiv, mărimea pensiei, ținând

cont de adausul de 3% prevăzut de lit. a) art. 14 al Legii nr. 1544 din 23.06.1993,

ar fi trebuit să fie majorat la 59% din suma soldei.

Concluzia instanței de apel precum că Russu Egor nu ar fi prezentat

documentele necesare pentru calcularea corectă a vechimii în muncă și a

cuantumului pensiei, nu corespunde adevărului.

Dosarul personal a lui Russu Egor conține informații absolut complete cu

privire la istoricul său profesional, inclusiv că în perioada 01 septembrie 1996-24

decembrie 1999, adică 3 ani, 3 luni și 23 zile, el a ocupat funcția de polițist al

izolatorului de detenție preventivă al CPR Rîșcani.

Recurentul a susținut că, este competența MAI și CNAS să calculeze

vechimea în muncă și să stabilească cuantumul pensiei în mod corect și în

conformitate cu legislația în vigoare, anume aici s-au făcut greșeli, iar acest fapt

au încălcat drepturile la pensiei ale reclamantului.

Ministerul Afacerilor Interne a corectat eroarea de calcul, în timp ce litigiul

era în curs de desfășurare, instanței fiindu-i pus la dispoziție certificatul conform

căruia perioada de serviciu 01 mai 1996-24 decembrie 1999, ar trebui să fie

contabilizată de două ori, în baza pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994 și ordinul MAI din 20 martie 2018, însă la examinarea cauzei

instanței investite cu judecarea fondului, nu au luat în considerare acest document.

Instanțele ierarhic inferioare, au interpretat în mod eronat legislația aplicabilă

speței, arbitrar au apreciat probele și ca urmare, au emis o soluție neîntemeiată.

În opinia recurentului, decizia instanței de apel este emisă cu aplicarea eronată

normele de drept material, nefiind constatate și elucidate deplin circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea litigiului în fond.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea

nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea

cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării

acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

5

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii

în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul decizia contestată la 07

februarie 2023 în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel a notificat recurentului

dispozitivul deciziei la 23 februarie 2023, iar decizia motivat[ la 18 iunie 2023, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin comunicările anexate la

dosar (f.d.62-64).

Astfel, recursul este depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea

nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

La 24 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia recursului, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței.

La 04 august 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință,

solicitând respingerea recursului, cu menținerea deciziei instanței de apel, pe care

o consideră legală și întemeiată.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

6

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul

administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de

seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări

de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Russu Egor,

reprezentat de avocatul Terr Valeriu.

7

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Russu Egor, reprezentat de avocatul Terr Valeriu, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8