3ra-870/23 — contestarea actului administrativ

3ra-870/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-870/23

2-21155887-01-3ra-17082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, I. Dutca, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Avădănii Iurie, reprezentat de

avocatul Slisarenco Ion,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Avădănii Iurie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată integral hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-

a emis o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă :

La 21 octombrie 2021, Avădănii Iurie a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil (f. d. 4-6).

În motivarea acțiunii, a indicat că la data de 17 august 2021, Avădănii Iurie s-a

adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Chișinău cu o cerere prin care a solicitat

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă în corespundere cu prevederile art. 61

din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, la care a anexat actele solicitate, inclusiv certificatul privind solda

bănească primită în ultimul an de activitate, cât și alte documente, inclusiv cel care

confirmă vechimea în muncă.

La data de 26 august 2021, reclamantului i-a fost comunicată decizia nr.

91/2021/32071 din 24 august 2021, prin care i s-a refuzat recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă, cu motivația că legea nu stabilește dreptul de stabilire repetată a

dreptului la pensie.

Nefiind de acord cu decizia respectivă, a depus cerere prealabilă prin care a

solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Chișinău nr.

1

91/2021/32071 din 24 august 2021 și emiterea unei noi decizii prin care să fie dispusă

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, având ca bază plățile salariale certificate

prin actele anexate la cerere și oferite de angajator, solicitantului.

Prin decizia din 22 septembrie 2021 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, s-a

respins cererea prealabilă depusă de Iurie Avădănii.

Reclamantul a notat că decizia organului teritorial de asigurări sociale și decizia

emisă în procedură prealabilă, sunt ilegale și neîntemeiate, menționând că, la data de

01 mai 2005, ca urmare a încetării raporturilor de serviciu cu Serviciul de Pază și

Protecție de Stat, i s-a stabilit pensia. După stabilirea pensiei, reclamantul s-a reangajat

în cadrul Serviciului de Pază și Protecție de Stat, iar la data de 11 august 2021, a încetat

raporturile de serviciu, în final, fiindu-i calculată o vechime în muncă de 38 de ani 09

luni și 15 zile.

Astfel, consideră că, motivul invocat în deciziile contestate, este lipsit de

fundament legal, fiind nemotivat și ilegal, iar prin operarea unui refuz în recalcularea

pensiei, acestuia i s-a încălcat dreptul la recalcularea pensiei speciale. Or, a întrunit

condițiile legale necesare recalculării pensiei pentru vechimea în muncă, și anume, a

avut deja acumulată o vechime în muncă de 38 de ani 09 luni și 15 zile.

Reclamantul a comunicat că, ulterior, a depus o cerere la organul de asigurări

sociale, solicitând recalcularea pensiei, fapt confirmat și prin decizia nr. 91/2021/32071

din 24 august 2021, însă, motivul invocat în decizia de refuz, este faptul că pensia i-a

fost stabilită anterior. Or, art. 61 din Legea nr. 1544/1993, indică că, temei pentru

recalcularea pensiei este anume faptul că solicitantului anterior i-a fost stabilită pensia,

iar argumentul invocat nu poate servi drept temei de refuz pentru stabilirea pensiei, ci

pentru recalcularea pensiei.

Totodată, s-a indicat că, în decizia emisă în procedură prealabilă, organul de

asigurări sociale nu s-a axat pe chestiunea invocată în cererea prealabilă, fiind invocat

un alt motiv al refuzului decât cel invocat de reclamat către organul teritorial de

asigurări sociale în decizia din 24 august 2021. Astfel, la emiterea deciziei contestat,

organul teritorial de asigurări sociale a invocat că refuză admiterea cererii din motiv că

anterior deja i s-a stabilit pensia, deși acesta nu a solicitat stabilirea unei pensii, sau

stabilirea unei altei pensii, ci a solicitat recalcularea pensiei deja stabilite.

Casa Națională de Asigurări Sociale nu s-a referit la corectitudinea sau

incorectitudinea unei astfel de motivări, dar a indicat că în situația în care se află

reclamantul, în general nu poate fi recalculată pensia, deoarece, ea se calculează în alte

circumstanțe, sugerând o interpretare care restrânge aplicarea recalculului la pensie.

Prin urmare, reclamantul a considerat că motivele invocate în deciziile din 22

septembrie 2021 și din 24 august 2021, au un caracter nefondat și neîntemeiat, la

emiterea acestor decizii nefiind luate în considerație prevederile legale, și anume, cele

stabilite la art. 61 din Legea nr. 1544/1993.

A solicitat Avădănii Iurie constatarea ilegalității și anularea deciziei Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. 91/2021/32071 din 24 august 2021, anularea deciziei

emisă în procedură prealabilă din 22 septembrie 2021 și obligarea emiterii deciziei

privind recalcularea pensiei, începând cu momentul încetării raporturilor de serviciu –

11 august 2021 și achitarea pensiei pentru vechimea în muncă, având la bază actele

prezentate de solicitant și de instituția angajatoare a acestuia în susținerea cererii sale

și calculul vechimii în muncă de 38 de ani 09 luni și 15 zile.

2

Prin hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis

acțiunea de contencios administrativ inițiată de Avădănii Iurie împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, fiind anulată decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale Centru privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr. 91/2021/32071 din

24 august 2021 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. A-1655/21 din 22

septembrie 2021. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ favorabil, prin care să-i stabilească, să-i recalculeze și să-i achite lui

Avădănii Iurie, începând cu 11 august 2021, pensie pentru vechime în muncă, luând în

considerație adeverința eliberată de Serviciul de Protecție și Pază de Stat la 13 august

2021 (f.d. 68, 92-100).

La 16 iunie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus apel nemotivat,

iar la 06 decembrie 2022 apel motivat, împotriva hotărârii din 02 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei

decizii noi privind respingerea integrală a acțiunii ca neîntemeiate.

Prin decizia din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral

hotărârea din 02 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă

decizie cu privire la respingerea acțiunii ca neîntemeiată (f.d. 97, 98-109, 110-115).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a relevat că prima instanță a interpretat

eronat normele de drept material.

În susținerea concluziei enunțate, instanța de apel a reținut prevederile art. 1, art.

art. 2, art. 13 lit. a), art. 48 și art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544-XII din 23 iunie 1993.

Raportând prevederile normelor citate la circumstanțele cauzei, instanța de apel a

atestat că, din 01 mai 2005, Iurie Avădănii este beneficiar de pensie, în conformitate cu

Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

După stabilirea pensiei, Iurie Avădănii a fost reangajat în cadrul Serviciul de

Protecție și Pază de Stat, unde a activat până la 11 august 2021. Or, adeverința nr.A-

846 din 13 august 2021, eliberată de Serviciul de Protecție și Pază de Stat rezultă, indică

că în data de 09 august 2021, vechimea în muncă a lui Iurie Avădănii constituie 38 ani

09 luni și 15 zile.

Prin urmare, având în vedere cele trei temeiuri/condiții de recalculare a pensiei

menționate supra în coraport cu situația intimatului, instanță de apel a constatat, că

Iurie Avădănii nu se încadrează în niciuna din aceste temeiuri/condiții. Or, art. 61 din

Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede în niciun fel faptul, că militarii,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne au dreptul

la recalcularea pensiei în cazul, în care au fost reîncadrați în funcție și au activat în

continuare în funcția deținută anterior, prin ce li s-a mărit perioada de vechime în

muncă.

Totodată, instanța de apel a reținut că eliberarea lui Iurie Avădănii din serviciu, cu

ulterioara reîncadrare în funcție, nu se încadrează în prevederile art. 61 alin. (1) din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr.1544-XII din 23 iunie 1993, iar, actele prezentate de apelant, nu pot fi echivalate cu

3

ordinul referitor la persoanele din corpul de ofițeri și din corpul de comandă al

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, cărora

li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în

serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne.

La 02 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, Avădănii Iurie, reprezentat

de avocatul Slisarenco Ion, a depus recurs împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții

de Apel Chișinău, iar la 16 august 2023, a prezentat motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei

noi hotărâri de menținere a hotărârii instanței de fond (f.d. 117-119, 120-122, 124-130).

În motivarea recursului, suplimentar celor indicate în cererea de chemare în

judecată a menționat că instanța de apel nu a motivat și nu a ținut cont de faptul că

intimata Casa Națională de Asigurări Sociale, în procedura prealabilă nu a obiectat

referitor la temeiurile de recalculare a pensiei, ci a invocat ca temei de refuz doar faptul

că pensia deja era stabilită chestiune care nu a fost negată de recurent.

Recurentul a notat că instanța de apel nu și-a motivat soluția sa cu referire la

argumentele ce țin de stabilirea pensiei, deși cerințele formulate de recurent au fost în

legătură cu calcularea pensiei.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Avădănii Iurie,

reprezentat de avocatul Slisarenco Ion, a fost depus până la data intrării în vigoare a

Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei

instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 17 mai

2023, dar a fost notificat reprezentantului recurentului la data de 02 iunie 2023, prin

intermediul poștei electronice (f.d. 116).

La 02 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, Avădănii Iurie, reprezentat

de avocatul Slisarenco Ion, a depus recurs împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 117-119, 120-122).

4

Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data

depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată reprezentantului recurentului la data de 26

iulie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 123).

La 16 august 2023, Avădănii Iurie a depus recurs motivat împotriva deciziei din

17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 124-130).

Astfel, recursul depus de Avădănii Iurie, reprezentat de avocatul Slisarenco Ion,

împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Avădănii Iurie, reprezentat de

avocatul Slisarenco Ion, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)

- f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în

vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

5

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Avădănii Iurie,

reprezentat de avocatul Slisarenco Ion.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Avădănii Iurie, reprezentat de avocatul Slisarenco Ion, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6