3ra-596/22 — anularea actului administrativ, obligarea recalcularii vechimii in munca, cu includerea perioadei de aflare la studii in institutia de invatamint in domeniul militar, obligarea recalcularii si achitarii salariului s.a.

Dosarul nr.3ra-596/22 2-20130394-01-3ra-08062022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 05 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Donica Veaceslav, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Donica Veaceslav împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la obligarea recalculării vechimii în muncă în serviciul militar, cu includerea integrală a perioadei de studii în instituția militară, de la înmatriculare până la absolvire, pentru stabilirea și calcularea sporului la salariu, obligarea recalculării și achitării salariului, reieșind din vechimea în muncă deținută, cu includerea suplimentară a perioadei de aflare la studii în instituția de învățământ în domeniul militar, împotriva deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Donica Veaceslav, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu și s- a menținut hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 20 octombrie 2020,

Donica Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la obligarea recalculării vechimii în muncă în serviciul militar, cu includerea integrală a perioadei de studii în instituția militară, de la înmatriculare până la absolvire, pentru stabilirea și calcularea sporului la salariu, obligarea recalculării și achitării salariului, reieșind din vechimea în muncă deținută, cu includerea suplimentară a perioadei de aflare la studii în instituția de învățământ în domeniul militar. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, activează în calitate de ofițer principal al Direcției planificare resurse financiare și tehnico-materiale, codul funcției XXXXX al Ministerului Apărării.

Prin ordinul din 19 iunie 2020 al Ministerului Apărării i-a fost stabilită clasa de salarizare XXXXX, care a fost determinată, reieșind din vechimea stabilită la situația din 19 iunie 2020 și anume de, XXXXX, indicându-se că, la calcularea vechimii în 1 muncă pentru stabilirea treptei de salarizare s-a inclus serviciul militar activ, doar din anul 1998 - până în prezent, fără a ține cont de faptul că în anul 1995 el a fost înmatriculat la studii la Colegiul militar „Alexandru cel Bun” prin ordinul nr.XXXXX din 31 iulie 1995, pe care l-a absolvit în anul 2000, fapt ce se confirmă prin diploma de studii nr.XXXXX din 01 iulie 2000. Reclamantul consideră că, Ministerul Apărării la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare a luat în considerare doar perioada cuprinsă între anii 1998-2000, neglijând perioada de studii inclusă în perioada anilor 1995-1998, perioada de studii în instituție militară.

A precizat că, la 21 februarie 2020, s-a adresat ministrului apărării cu raport, solicitând întrunirea în ședința de lucru a Comisiei protecției sociale a militarilor a Ministerului Apărării, privind examinarea problemei în fond și identificarea soluțiilor privitor la recalcularea vechimii în muncă, cu includerea perioadei totale de 5 ani de studii în Colegiul militar „Alexandru cel Bun”. Prin răspunsul nr.11/356 din 09 martie 2020 al Ministerului Apărării, a primit un refuz evaziv.

Nefiind de acord cu cuantumul vechimii în muncă calculat, la 22 septembrie 2020 s-a adresat Ministerului Apărării cu cerere prealabilă, solicitând recalcularea vechimii în muncă în serviciul militar, cu includerea integrală a perioadei totale de 5 ani de studii în instituția militară, de la înmatriculare – până la absolvire, pentru stabilirea și calcularea sporului la salariu; recalcularea și achitarea lui a salariului, reieșind din vechimea în muncă deținută, cu includerea suplimentară a perioadei de aflare la studii în instituția de învățământ în domeniul militar la Colegiul militar „Alexandru cel Bun” în perioada 1955 – 1998. Prin răspunsul nr.11/1183 din 01 octombrie 2020, pe care l-a recepționat la 08 octombrie 2020, Ministerul Apărării i-a respins cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată, invocând aceleași argumente ca și în răspunsul nr.11/356 din 09 martie 2020. În opinia reclamantului refuzul pârâtului de ai recalcula vechimea în muncă în serviciul militar, cu includerea integrală a perioadei totale de 5 ani de studii în instituția militară, de la înmatriculare – până la absolvire, pentru stabilirea și calcularea sporului la salariu, precum și, recalcularea și achitarea lui a salariului, reieșind din vechimea în muncă deținută,

cu includerea suplimentară a perioadei de aflare la studii în instituția de învățământ în domeniul militar la Colegiul militar „Alexandru cel Bun” în perioada 1955 – 1998, este neîntemeiat și ilegal, din următoarele motive. A indicat că, potrivit art.25 alin.(1) din Legea învățământului nr.547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 23 noiembrie 2014, învățământul mediu de specialitate se realizează în colegii și asigură pregătirea cadrelor de specialitate cu caracter aplicativ pentru economia națională și sfera socială. Consideră că, norma dată de drept este aplicabilă speței, deoarece era în vigoare la data când dânsul și-a efectuat studiile la Colegiul militar „Alexandru cel Bun” și când a fost încadrat în forțele armate ale Republicii Moldova.

Totodată, potrivit pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.941 din 17 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de îndeplinire a serviciului militar în 2 Forțele Armate, durata serviciului militar se calculează: c) pentru cetățenii înmatriculați în instituțiile de învățământ militar - din data înmatriculării. De asemenea, reieșind din prevederile art.4 alin.(3) din Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei nr.1245 din 18 iulie 2002, sunt considerați în serviciul militar și studenții instituțiilor militare de învățământ. Din dispozițiile art.25 alin.(1) din Legea învățământului nr.547/1995, învățământul mediu de specialitate se realizează în colegii și asigură pregătirea cadrelor de specialitate cu caracter aplicativ pentru economia națională și sfera socială.

A reținut că, începând cu 01 septembrie 1993, Liceul militar „Alexandru cel Bun” a fost reorganizat în Colegiul militar „Alexandru cel Bun” ca instituție medie militară. Conform pct.1 din Hotărârea Guvernului nr.550 din 01 septembrie 1993 „Cu privire la reorganizarea Liceului militar Alexandru cel Bun” s-a stabilit că, se reorganizează, cu începere de la 01 septembrie 1993, Liceul militar „Alexandru cel Bun” în Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, cu durata studiilor de 5 ani, urmând să pregătească ofițeri cu studii medii militare, profil infanterie motorizată și artilerie și specialitatea inginer-mecanic inferior.

Din prevederile legale citate supra rezultă că, dânsul este îndreptățit la includerea perioadei din 1995 – 1998 de aflare la studii în instituția de învățământ în domeniul militar - Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, în vechimea în muncă, cu stabilirea și calcularea sporului la salariu, deoarece în această perioadă a frecventat la zi și a finisat studiile medii de specialitate militară la instituția de învățământ - Colegiu militar.

În contextul enunțat, Donica Veaceslav a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Ministerului Apărării să-i recalculeze vechimea în muncă în serviciul militar, cu includerea integrală a perioadei totale de studii de 5 ani în instituția militară - Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, de la înmatriculare până la absolvire, pentru stabilirea și calcularea sporului la salariu, precum și, obligarea Ministerului Apărării să-i recalculeze și să-i achite salariului, reieșind din vechimea în muncă deținută, cu includerea suplimentară a perioadei de aflare la studii în instituția de învățământ în domeniul militar - Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, din perioada 1995 - 1998. Prin hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Donica Veaceslav ca neîntemeiată.

La 05 octombrie 2021, Donica Veaceslav, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe. La 16 noiembrie 2021, lui Donica Veaceslav și avocatului său Gheorghe Creți le-a fost notificată hotărârea integrală a primei instanțe (f.d.70-71). La 13 decembrie 2021, Donica Veaceslav, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. Prin decizia din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Donica Veaceslav, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu și menținută hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

3 Prima instanță și instanța de apel fiind învestite cu judecarea prezentei cauze, au motivat soluțiile de respingere a acțiunii, reieșind din următoarele aspecte.

Astfel, cu trimitere la prevederile art.35 alin.(5) din Legea nr.968 din 17 martie 1992 despre obligațiunea militară și serviciul militar al cetățenilor Republicii Moldova (în vigoare la data efectuării studiilor de către reclamant), pct.6 alin.(3) din Regulamentul cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către corpul soldaților, sergenților și ofițerilor Forțelor Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.925 din 21 decembrie 1994 (în vigoare la data efectuării studiilor de către reclamant), pct.26 din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.941 din 17 august 2006, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că, atât normele abrogate, dar în vigoare la data desfășurării studiilor de apelant cât și prevederile noi, au instituit drept condiție imperativă încheierea unui contract pentru a considera persoana angajată în serviciul militar.

Instanțele au reținut că, Liceul militar „Alexandru cel Bun” a fost instituit prin Hotărârea Guvernului nr.495 din 23 iulie 1992. Din preambulul Hotărârii menționate, Liceul militar „Alexandru cel Bun” a fost fondat în scopul instruirii elevilor în domeniul științelor fixe, umanistice și artei militare, pregătirii viitorilor conducători pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. La 01 septembrie 1993, prin Hotărârea Guvernului nr.550, Liceul militar „Alexandru cel Bun” a fost reorganizat în Colegiul militar „Alexandru cel Bun” (f.d.16). Instanțele de judecată au notat că statutul de elev al lui Donica Veaceslav derivă din prevederile pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.550 din 01 septembrie 1993, care stipulează că, persoanele încadrate la studii în Colegiul militar „Alexandru cel Bun” aveau statut de elevi (f.d.

16). Totodată, reieșind din pct.3 din Anexa „Activitatea cursanților din colegiul militar” la ordinul Ministerului Apărării nr.208/1993 „Cu privire la aprobarea Regulamentului Colegiului militar „Alexandru cel Bun”, cursanții înmatriculați în anul 4 de studii se consideră încorporați în serviciul militar de la data prezentării pentru începerea studiilor în Colegiul militar. De asemenea, din pct.28 din Regulamentul cu privire la instituțiile de învățământ militar ale Ministerului Apărării al Republicii Moldova, aprobat prin Ordinul Ministerului Apărării nr.158/1994, rezultă că, absolvenții liceelor militare, admiși în instituțiile militare de învățământ, sunt încadrați în serviciul militar activ din ziua înmatriculării lor, prin ordinul comandantului instituției.

Cu trimitere la art.15 din Legea nr.968/1992 despre obligațiunea militară și serviciul militar al cetățenilor Republicii Moldova (în vigoare până la 10 octombrie 2002), art.28 din Legea nr.1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei și art.12 din Legea nr.162/2005 cu privire la statutul militarilor, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că, la momentul înmatriculării și pe parcursul studiilor în cadrul Colegiului militar „Alexandru cel Bun”, Donica Veaceslav nu a încheiat un contract de îndeplinire a serviciului militar, respectiv nu putea fi considerat 4 ca fiind încadrat în serviciul militar prin contract, cu atât mai mult, la momentul înmatriculării acesta avea vârsta doar de 16 ani, ceea ce denotă că, reclamantul nu întrunește condițiile legale pentru a considera că a fost încadrat în serviciul organelor afacerilor interne sau militare și nicidecum nu putea fi încadrat în serviciul militar și nici nu putea fi subiect al raportului de drept, deoarece acest fapt contravine legislației naționale, cât și internaționale (Protocolul facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate la Convenția privind drepturile copilului), care imperativ prevăd că, vârsta minima pentru încadrare în serviciul militar prin contract este de 18 ani.

Cu trimitere la art.27 alin.(3) din Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei nr.1245/2002, instanțele de judecată au menționat că, tinerii înmatriculați în instituțiile de învățământ militar, cu excepția celor din liceele militare, se consideră încadrați și încheie contractul de îndeplinire a serviciului militar din momentul înmatriculării, pe un termen care cuprinde durata studiilor în această instituție și 5 ani de serviciu militar după absolvirea ei. Totodată, cu trimitere la art.30 din Codul educației nr.152/2014, instanțele au notat că, învățământul liceal asigură dezvoltarea la elevi a competențelor definite prin Curriculumul național și consilierea lor în alegerea traseului educațional sau profesional individual către învățământul superior sau învățământul profesional tehnic postsecundar non terțiar, în funcție de potențial, vocație și performanțe.

Iar, art.31 din același cod prevede că, învățământul liceal se organizează în licee ca învățământ cu frecvență (clasele X-XII) sau cu frecvență redusă (clasele X-XIII). Învățământul liceal se încheie cu examenul național de bacalaureat, care se organizează în modul stabilit de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat că, Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, potrivit art.12 din Legea învățământului nr.547 din 21 iulie 1995 (în vigoare la data desfășurării studiilor de către reclamant/apelant), reprezintă o instituție de învățământ secundar cu profil militar, care nu se deosebește de alte licee cu profil distinct, având ca scop asigurarea unei pregătiri teoretice fundamentale și formarea unei ample culturi generale.

Faptul înmatriculării la această instituție, a permis lui Donica Veaceslav să-și continue studiile în învățământul profesional tehnic, la caz, în Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, începând cu anul 1998. Instanțele de judecată au remarcat că, disciplinele studiate în clasele gimnaziale și liceale sunt comune tuturor liceelor, doar cu studierea unor discipline pe profil, iar examenele de bacalaureat sunt comune tuturor liceenilor. Iar, în acest sens, conform diplomei de bacalaureat al învățământului secundar general nr.XXXXX din 18 iunie 1998 (f.d.42) rezultă că, Donica Veaceslav a obținut în cadrul Colegiului militar „Alexandru cel Bun”, studii de nivelul învățământului secundar general cu profilul fizică-matematică, susținând examene la discipline: fizica, matematica, limba română, geografia și limba franceză.

Respectiv, reclamantul nu poate invoca faptul că pe parcursul anilor 1995-1998 a obținut studii superioare de profil militar. 5 Prin urmare, la momentul înmatriculării și pe parcursul studiilor la liceul militar „Alexandru cel Bun”, Donica Veaceslav nu a încheiat un contract de îndeplinire a serviciului militar în conformitate cu art.2 din Legea despre obligațiunea militară și serviciul militar al cetățenilor Republicii Moldova, respectiv, nici nu putea fi încadrat în serviciul militar prin contract, cu atât că, la momentul înmatriculării acesta avea vârsta de 16 ani, or, vârsta minimă de la care cetățenii Republicii Moldova pot fi încorporați în serviciul militar în termen sau pentru pregătire militară obligatorie este de 18 ani.

Cu trimitere la pct.3 subpct.2) lit.j) din Regulamentul cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, instanțele de judecată au subliniat că, în perioada 1995-1998 Donica Veaceslav a obținut studii de nivelul învățământului secundar general și nicidecum a celor superioare și profesional tehnice în domeniul milităriei.

Or, din actul de studii, se deduce că reclamantul în perioada anilor 1998-2000 a obținut studii militare, pe când între anii 1995 și 1998 a învățat în clase liceale, fiind minor la acel moment, în final susținând examenul de bacalaureat, întrucât elevii din clasele gimnaziale și liceale nu se consideră că îndeplinesc serviciul militar, astfel nu există temei legal de a include în vechimea serviciului militar perioada (anii 1995-1998) de studii liceale în cadrul Colegiului militar „Alexandru cel Bun”. Instanțele de judecată nu au reținut argumentul reclamantului precum că există practică judiciară similară care în viziunea ultimului este aplicabilă prezentului litigiu și anume, în cauza de contencios administrativ la acțiunea lui Dumitru Procop împotriva Inspectoratului General al Poliției și a Direcției de Poliție mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și recalcularea vechimii în muncă, unde instanța de judecată a admis acțiunea, or, în cauza nominalizată supra părțile, obiectul și circumstanțele acțiunii diferă semnificativ, nefiind astfel aplicabil raportului juridic dedus judecății. La 18 martie 2022, Donica Veaceslav, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 20 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului Donica Veaceslav a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au ținut cont de prevederile art.25 alin.(1) din Legea învățământului nr.547 din 21 iulie 1995, (în vigoare până la 23 noiembrie 2014), pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.941 din 17 august 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de îndeplinire a serviciului militar 6 în Forțele Armate, art.4 alin.(3) din Legea nr.1245 din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, pct.1 din Hotărârea Guvernului nr.550 din 01 septembrie 1993 cu privire la reorganizarea Liceului militar „Alexandru cel Bun”, din care rezultă că dânsul este îndreptățit la includerea perioadei de aflare la studii în instituția de învățământ în domeniul militar – Colegiul militar „Alexandru cel Bun”, în vechimea în muncă, cu stabilirea și calcularea sporului la salariu, deoarece în perioada de referință 1995-1998 a frecventat la zi și a finisat studiile medii de specialitate militare la instituția de învățământ militară nominalizată.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 martie 2022, în ședință publică.

Actele cauzei atestă că copia dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2022 a fost notificată lui Donica Veaceslav la 15 martie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție a corespondenței anexat la actele cauzei (f.d.113). Totodată, materialele dosarului indică că la 25 mai 2022 lui Veaceslav Donica i-a fost notificată copia deciziei integrale a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție anexat la actele cauzei (f.d.120). În condițiile enunțate, recursul inițial din 18 martie 2022 și cel motivat din 20 iunie 2022, au fost depuse de Donica Veaceslav cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ.

La 08 iunie 2022 și la 20 iunie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Apărării al Republicii Moldova copia recursului depus de Donica Veaceslav, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, notificată intimatului la 15 iunie 2022 și la 27 iunie 2022, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.123, 132, 134-135). La 01 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul depus de Donica Veaceslav, cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei și obiecțiile din referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. 7 În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă 8 de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Donica Veaceslav, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Donica Veaceslav, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 9