3ra-1002/21 — recunoasterea ilegalitatii deciziei de refuz, obligarea efectuarii recalcularii vechimii în munca si încasarea cheltuielilor de judecata

3ra-1002/21 — recunoasterea ilegalitatii deciziei de refuz, obligarea efectuarii recalcularii vechimii în munca si încasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1002/2021

2-19107556-01-3ra-27092021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Administrația Națională a

Penitenciarelor și a recursului depus de Penitenciarul nr.4 Cricova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oleg Doina împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4

Cricova, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea

ilegalității deciziei de refuz nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, obligarea efectuării recalculării

vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată

integral hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

c o n s t a t ă :

La 02 iulie 2019, Oleg Doina, prin intermediul avocatului Diana Dulghieru, a înaintat

acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Administrației Naționale a

Penitenciarelor și Penitenciarului nr.4 Cricova, persoană terță Inspectoratul General al

Poliției cu privire la recunoașterea ilegalității deciziei de refuz nr.3D–20/19 din 05 iunie

2019, obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, a activat în cadrul organelor afacerilor interne din

anul 1997, până în anul 2015 când s–a concediat. Pe parcursul activității în cadrul MAI și

IGP, a deținut diferite funcții a efectivului de trupă și a corpului de comandă. Din 09

ianuarie 2018, prin ordinul P–4 nr.48 ef din 07 aprilie 2017 este numit în funcția de

supraveghetor al serviciului regim și supraveghere, funcția o execută în cadrul

Penitenciarului 4 Cricova al Departamentului Instituții Penitenciare al Ministerului

Justiției, unde activează până în prezent.

Consideră reclamantul că, vechimea în muncă pentru perioada efectuării serviciului

în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CPR Florești a IGP urma să i se calculeze cu

1

avantaje, două luni vechime pentru o lună în serviciu în vederea stabilirii pensiei și a altor

avantaje sociale. În acest sens, a depus o cerere în adresa IGP pentru eliberarea

certificatului care să dovedească faptul dat.

La 26 martie 2019, a recepționat răspunsul IGP cu certificatul nr.34/38–2282 din 20

martie 2019, cu calculul vechimii în muncă lui Oleg Doina, în perioada de activitate în

cadrul IGP. Potrivit certificatului dat, vechimea în muncă în perioada activității sale în

cadrul IGP, calculată cu înlesniri a constituit 27 ani 02 luni și 19 zile.

La moment, reclamantul, fiind angajat al sistemului penitenciar a solicitat

angajatorului eliberarea unui act, prin care să fie recalculată vechimea sa în muncă, cu

includerea perioadei de activitate în cadrul IGP al MAI, confirmată prin certificatul

nr.34/38–2282 din 20 martie 2019, deoarece reieșind din vechimea în muncă se stabilesc

mai multe drepturi, precum dreptul la concediu anual, spor la salariu, acordarea anumitor

înlesniri și nu în ultimul rând dreptul la pensie.

Prin urmare, cererea prealabilă a fost expediată în adresa Administrației Naționale a

Penitenciarului, care a fost recepționată potrivit avizului la 07 mai 2019. Ulterior, a

recepționat un răspuns al Administrației Naționale a Penitenciarului, prin care a fost

informat că cererea depusă a fost redirecționată în adresa Penitenciarului nr. 4 Cricova, iar

prin răspunsul nr.3/D– 2019 din 05 iunie 2019, recepționat la 27 iunie 2019, potrivit

ștampilei de pe plic, întocmit de către Penitenciarului nr.4 Cricova, cererea prealabilă

depusă a fost respinsă, din considerentele că ordinul cu privire la recunoașterea unor

înlesniri trebuia să rezulte expres dintr–un text al actului normativ superior, fapt care nu a

fost stabilit.

Iar prevederile lit.d) a punct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanele din corpul de comanda și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționari publici din

sistemul penitenciar, prin care se acordă înlesnire, două luni vechime în muncă pentru o

lună în serviciile penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală, casele de arest

și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrările de subteran, se aplică exclusiv pentru activitatea în

subdiviziunile sistemului Penitenciar.

Astfel, consideră decizia nr.3/D–20/19 din 05 iunie 2019 emisă de către Administrația

Națională a Penitenciarului, Penitenciarul nr.4 Cricova ca fiind ilegală, contrară

prevederilor legii materiale și pasibilă de casare.

Conform prevederilor pct.7 lit.a), b) și pct.8 din Hotărârea cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plata indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici din sistemul penitenciar nr.78 din 21

februarie 1994, art.33 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din

17 decembrie 1996, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

(izolatoarele de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt entități care cad sub incidența

reglementărilor pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

În această ordine de idei, concluzionează că din esența normelor de drept enunțate se

înțelege că, pentru calcularea vechimii în muncă cu acordarea înlesnirilor reglementate de

2

lit.d) pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie1994 este necesar ca persoana să

întrunească două condiții și anume: să–și execute serviciul într–o instituție subdiviziunea

căreia este în pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și să–și exercite

serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie) și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavi psihic.

În acest sens, menționează reclamantul că, în perioada 05 ianuarie 2007–05 martie

2013–30 ianuarie 2015 a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie a CPR

Florești, reorganizat în IP Florești, instituție specială a subdiviziunilor MAI, respectiv care

cade sub incidența prevederilor pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994.

Prin urmare, pornind de la prevederile de drept citate, consideră eronate și ilegale

constatările angajatorului Administrația Națională a Penitenciarului, Penitenciarul nr.4

Cricova precum că, Oleg Doina pentru a putea beneficia de calcularea vechimii în muncă

cu înlesniri, este necesar ca instituția în care persoana execută serviciul nemijlocit să fie

subdiviziune a sistemului penitenciar, deoarece condiția esențială în sensul punct.8 lit.d)

din Hotărârea de Guvern nr.78 din 21 februarie 1994 este ca instituția în care persoana își

exercită serviciul să asigure paza, escortarea și deținerea persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (de detenție provizorie) și nu apartenența instituției la

sistemul penitenciar.

La fel, atenționează instanța că, escortarea constă în paza reținuților și arestaților,

aducerea (însoțirea) lor la locul de destinație. Paza și escortarea reținuților și arestaților se

exercită de către poliție, prin intermediul colaboratorilor din subdiviziunile, special create.

Sarcinile acestora sunt: paza persoanelor reținute și arestate pe timpul deținerii lor în

camerele comune sau celulele izolatoarelor de detenție provizorie; escortarea din izolatorul

de detenție provizoriu, închisori, colonii instituții specializate, pentru efectuarea acțiunilor

de urmărire penală, la instituțiile medicale ale organelor ocrotirii sănătății, la punctele

sanitare de dezinfecție (baie), de uz comun și înapoi în comisariatele de poliție în IDP,

escortarea din IDP (Administrația Națională a Penitenciarelor) în închisori, colonii,

instituții medicale specializate, la judecătorie, la ședințele de deplasare ale instanței de

judecată, paza reținuților și arestaților în timpul ședinței de judecată, escortarea arestaților

din IDP în închisori, colonii, instituții medicale specializat și înapoi.

Potrivit datelor făcute publice pe parcursul anilor de către DIP actuala Administrație

Națională a Penitenciarelor, la momentul transferării inculpaților/condamnaților în

închisori au fost depistate numeroase cazuri de tuberculoză. Aceste persoane deținute până

la transferarea în închisorile Administrației Naționale a Penitenciarelor s-au aflat în

izolatoarele de detenție provizorie ale comisariatului de poliție. În perioada de anchetă,

escortare, transportare, repartizare în cameră ei intrau în contact cu personalul instituțiilor

date, care riscau să se molipsească de tuberculoză de la ei.

Astfel, reclamantul, care executa nemijlocit activitatea sa în izolatorul de detenție

provizorie, activa în aceleași condiții nocive ca și personalul din sistemul penitenciar.

În opinia reclamantului, este o inechitate în faptul de a-l plasa în alte condiții sociale

din motivul că ar fi fost angajat al altui minister al Ministerului Afacerilor Interne și nu al

Ministerului Justiției, după caz DIP. La moment face referire și la practica judecătorească

în domeniu prin care astfel de categorii sunt admise. Respingerea cererii depuse ar duce la

3

încălcarea principiului securității raporturilor juridice, un principiu de drept național și

internațional. Totodată, contrar prevederilor art.16 din Constituția Republicii Moldova, s–

ar încălca principiul egalității în drepturi și față de Oleg Doina, să fie aplicat un tratament

diferențiat, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. La caz, invocă și prevederile

Legii cu privire la asigurarea egalității nr.121 din 25 mai 2012, precum și art.14 CEDO.

Or, potrivit jurisprudenței CEDO ( cauza Aurel Beian împotriva României hotărârea din

06 decembrie 2007) potrivit căreia deosebirile de tratament sunt discriminatorii dacă nu au

o justificare obiectivă și rezonabilă, accentuează că existența unei jurisprudențe neunitare,

inclusiv la nivelul unei instanțe supreme, creează un tratament inegal unor persoane aflate

în situații identice.

Mai mult, urmare a practicii judiciare existente la moment de examinare a acestui fel

de acțiuni, MAI a emis ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea

unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul MAI care și a stat la baza eliberării lui Oleg Doina a

certificatului prezentat față de angajatorul Administrația Națională a Penitenciarului pentru

efectuarea calculării vechimii în muncă.

În asemenea circumstanțe, solicită recunoașterea ca fiind ilegală decizia de refuz

nr.3/D– 20/19 din 05 iunie 2019, emisă de către Penitenciarului nr.4 Cricova, prin care s-

a respins cererea, obligarea să efectueze recalcularea vechimii în muncă cu includerea în

ea a avantajelor două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada

efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al CPR Florești al IGP,

perioadă calculată de către IGP și confirmată prin certificatul nr.3438 –2282 din 20 martie

2019, restituirea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice.

Prin hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis

acțiunea înaintată de Oleg Doina împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor,

Penitenciarului nr.4 Cricova, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la

recunoașterea ilegalității deciziei de refuz nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, obligarea

efectuării recalculării vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a a anulat decizia Penitenciarului nr. 4 – Cricova nr. 3D–20/19 din 05 iunie 2019

cu privire la cererea prealabilă.

S-a obligat Administrația Națională a Penitenciarelor să efectueze recalcularea

vechimii în muncă în privința lui Oleg Doina cu includerea în ea a avantajelor două luni

vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie al CPR Florești al IGP, conform certificatului nr.3438–

2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești al IGP, în perioada de

activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015.

S-a încasat din contul Administrației Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui Oleg

Doina suma de 3 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d.90, 112-120 verso,

vol.I).

La 14 august 2020, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus apel

nemotivat, iar la 05 noiembrie 2020, acesta a depus apel motivat împotriva hotărârii din 21

iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani solicitând casarea hotărârii contestate și

emiterea unei decizii noi privind respingerea acțiunii depuse de Oleg Doina (f.d.97-99,

139-145, vol.I).

4

La 21 august 2020, Penitenciarul nr.4 a depus apel nemotivat, iar la 06 noiembrie

2020, acesta a depus apel motivat împotriva hotărârii din 21 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei decizii noi

privind respingerea acțiunii depuse de Oleg Doina (f.d.111, 131-136, vol.I).

Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral hotărârea

din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.182-183, 184-199, vol.I).

S-a emis o nouă decizie cu privire la admiterea parțială a acțiunii înaintate de către

Oleg Doina împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4

Cricova, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea

ilegalității deciziei de refuz nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, obligarea efectuării recalculării

vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a anulat răspunsul Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3/D-20/19 din 05 iunie 2019.

S-a încasat din contul Administrației Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui Oleg

Doina suma de 2000 (două mii) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

S-a respins pretenția formulată de către Oleg Doina împotriva Administrației

Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4 Cricova cu privire la obligarea efectuării

recalculării vechimii în muncă cu includerea avantajelor două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de

Detenție Provizorie al Comisariatului de Poliție r. Florești al Inspectoratului General de

Poliție conform certificatului nr.3438-2282 din 20 martie 2019 eliberat de IP Florești al

IGP în perioada de activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015, ca

neîntemeiată.

Referitor la fondul cauzei, instanța de apel a apreciat că, concluziile primei instanțe

expuse în hotărâre, nu corespund circumstanțelor de fapt, motiv din care instanța de apel a

casat hotărârea primei instanțe.

Instanța ierarhic inferioară a reținut că, subdiviziunile în care a activat Oleg Doina

sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor, și care cade sub incidența

reglementărilor din pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și

sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, exercitându-și

serviciu nemijlocit în izolatoarele de urmărire penală (anterior izolatoare de detenție

provizorie), ceia ce și a servit drept temei pentru emiterea ordinului MAI nr.96 din 20

martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne”, luând în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru

stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, în

conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993.

În acest context, instanța de apel a mai reținut că, deși instanța de fond just a reținut

anularea răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3/D-20/19 din 05 iunie 2019, însă

neîntemeiat a obligat Administrația Națională a Penitenciarelor să efectueze recalcularea

vechimii în muncă în privința lui Oleg Doina cu includerea în ea a avantajelor două luni

vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie al CPR Florești al IGP, conform certificatului nr.3438-

5

2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești al IGP, în perioada de

activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015. Or, în perioada 05 ianuarie 2007

– 30 martie 2015, Oleg Doina a activat în cadrul Ministerul Afacerilor Interne, obligațiunea

de calculare a vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada enunțată îi revine în

exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne, acesta fiind angajatorul intimatului/reclamant

în perioada respectivă, care a eliberat în acest sens certificatul nr.3438-2282 din 20 martie

2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești al IGP.

Însă, la caz, reclamantul Oleg Doina a înaintat acțiunea împotriva Administrației

Naționale a Penitenciarelor, care nu poate fi obligată să emită anumite acte individuale în

scopul calculării vechimii în muncă cu avantaje, pentru o perioadă de activitate într-o terță

instituție ce nu aparține sistemului penitenciar, pe când urma să se adreseze în instanța de

judecată împotriva angajatorului respectiv, adică a Ministerului Afacerilor Interne în cazul

refuzului de a-i confirma vechime în muncă pentru perioada respectivă.

Prin urmare, instanța ierarhic inferioară, a conchis că, pretenția reclamantului cu

privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea

vechimii în muncă pentru perioada 05 ianuarie 2007 – 30 martie 2015, cu înlesniri două

luni de vechime în muncă cu avantaje pentru o lună de serviciu, urmează a fi respinsă ca

neîntemeiată.

Referitor la anularea răspunsului Penitenciarului nr. 4 Cricova nr.3D-20/19 din 05

iunie 2019, instanța de apel a punctat că, pretenția dată este una întemeiată, motiv din care

a fost admisă, deoarece prin răspunsul dat Penitenciarul nr.4 Cricova neîntemeiat a conchis

că, nu urmează a fi incluse două zile vechime în muncă pentru o zi de serviciu, la calcularea

vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei, pentru perioada 05 ianuarie 2007 – 30 martie

2015, activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie în care a activat Oleg Doina.

Or, subdiviziunile în care a activat Oleg Doina, sunt entități destinate pentru deținerea

persoanelor, și care cad sub incidența reglementărilor din pct.8 al Hotărârii Guvernului

nr.78 din 21 februarie1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție, ceia ce a servit drept temei pentru emiterea ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și

militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, luând în calculul vechimii în muncă cu

înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă

pentru o lună în serviciu, în conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr.1544 din 23 iunie 1993.

Instanța de apel n-a reținut la caz argumentul apelanților, precum că perioadele de

activitate a reclamantului/intimat în cadrul subdiviziunilor MAI nu pot fi raportate la

prevederile pct.8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie1994. Or,

colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute

și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în

muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Mai mult decât atât, prin certificatul nr.34/38-2282 din 20 martie 2019 eliberat de

Inspectoratul de Poliție Florești al MAI, se denotă întrunirea condițiilor stipulate la pct.8

6

lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.

Colegiul instanței ierarhic inferioare a mai reținut că, prin ordinul nr.96 din 20 martie

2018 emis de IGP s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI, reglementând

raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni de escortă și pază a

persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările aplicate angajaților altor

instituții ce execută atribuții analoage, iar certificatul nr.34/38-2282 din 20 martie 2019,

vine în susținerea aplicabilității ordinului emis în privința lui Oleg Doina, în raport cu

vechimea în muncă deținută de către ultimul, deci la stabilirea cuantumului pensiei

urmează să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute. Prin ordinul dat

s-a specificat că, eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pentru funcționarii publici cu statut special și militarii

care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de către autoritățile administrative și

instituțiile din subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform

competenței, va fi determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării

subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către

subdiviziunile, autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea MAI, care au

devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de

poliție reorganizate sau lichidate.

Totodată, instanța de apel, a respins ca neîntemeiat argumentul apelanților precum că,

prevederile pct.8 lit.d) a Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie1994 nu sunt aplicabile

prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a activat în vreo funcție din cadrul sistemului

penitenciar, fiind cert faptul că perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor MAI, nu

oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje. Or, colaboratorii care efectuează

serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de

urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu

calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, deci argumentul dat se

combate prin prevederile normelor citate.

Totodată de către instanța de apel n-a fost reținut nici argumentul apelanților privind

acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu doar persoanelor care au

activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu. Or, prin izolator de detenție provizorie

urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat de

lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul și statutul legal

atribuit.

Referitor la pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată legate de plata

serviciilor de asistență juridică, instanța de apel a notat că, deși reclamantul a suportat

cheltuieli de judecată legate de plata serviciilor de asistență juridică prestate de avocatul

Diana Dulghieru în baza mandatului seria MA nr.1196919 din 10 ianuarie 2019, ce se

confirmă prin ordinul de plată seria DAA nr.03471186 din 27 noiembrie 2018 în mărime

de 3 000 lei, s-a conchis rezonabil de a admite încasarea doar a sumei în mărime de 2 000

lei, din considerentul admiterii parțiale a acțiunii, încasându-le de la Penitenciarul nr.4

7

Cricova din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, care a pierdut procesul,

apreciindu-le reale, necesare și rezonabile.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia de a casa hotărârea din

21 iulie 2020 a judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi decizii cu privire

la admiterea parțială a acțiunii înaintate de către Oleg Doina împotriva Administrației

Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr. 4 Cricova, persoană terță Inspectoratul

General al Poliției cu privire la recunoașterea ilegalității deciziei de refuz nr.3D-20/19 din

05 iunie 2019, obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor

de judecată, anulând răspunsul Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3/D-20/19 din 05 iunie 2019

și dispunând încasarea din contul Penitenciarului nr.4 Cricova din cadrul Administrației

Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui Oleg Doina suma de 2 000 lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, cu respingerea pretenției formulată de către Oleg Doina

împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4 Cricova privind

obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă cu includerea avantajelor două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului de Poliție r. Florești al Inspectoratului

General de Poliție conform certificatului nr.3438-2282 din 20 martie 2019 eliberat de IP

Florești al IGP în perioada de activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015, ca

neîntemeiată.

La 16 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Administrația Națională a

Penitenciarelor a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de

Apel Chișinău (f.d.201-202, vol.I), ulterior, la 23 septembrie 2021, prin intermediul

Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Administrația

Națională a Penitenciarelor a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel

solicitând casarea parțială a deciziei recurate în partea ce ține de anularea răspunsului

nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019 a Penitenciarului nr.4 Cricova și în partea încasării

cheltuielilor de asistență juridică, cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie respinsă

integral acțiunea reclamantului (f.d.1-6, vol.II).

În motivarea recursului, Administrația Națională a Penitenciarelor și-a manifestat

dezacordul cu decizia instanței de apel, o consideră nefondată și pasibilă casării în partea

anulării răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019 și

încasarea din contul Administrației Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui Oleg Doina

a cheltuielilor de asistență juridică.

Referitor la pretenția cu privire la anularea răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova

nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, pe care instanța de apel a apreciat-o ca fiind întemeiată, o

consideră neîntemeiată admiterea pretenției respective, or conform răspunsului contestat,

Oleg Doina a fost informat despre faptul că, recunoașterea unor înlesniri trebuie să rezulte

expres dintr-un text al actului normativ superior, fapt care la caz nu a fost stabilit.

Respectiv, certificatul nr.3438 din 20 martie 2019, emis de Inspectoratul de Poliție

Florești al Inspectoratului General al Poliției, prin care se confirmă că, Oleg Doina a

îndeplinit neîntrerupt serviciul în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne în

perioada 15 august 1997- 30 martie 2015, iar perioada de activitate în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie) se va calcula în temeiul

Ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018, nu este opozabil altor instituții și autorități,

8

inclusiv Administrației Naționale a Penitenciarelor și subdiviziunilor subordonate ale

acesteia.

Or, condițiile privind exercitarea unui drept și obligațiile unei autorități/instituției

privind modul de satisfacere a dreptului respectiv, trebuie să rezulte expres dintr-un act

normativ superior (Lege, Hotărâre).

Menționează că, Ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018, statuează anumite dispoziții

interne cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii

de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Drept urmare, consideră că, acțiunea dispozițiilor Ordinului MAI nr.96 din 20 martie

2018, este una limitată, fiind aplicabile potențialelor situații specifice Ministerului

Afacerilor Interne. Mai mult, instanța a concluzionat că, perioada menționată urmează a fi

calculată în conformitate cu prevederile pct.8 lit.d) din Hotărârii Guvernului nr.78/1994,

care reglementează modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție, în raport de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, ceea ce și

a servit drept temei pentru emiterea ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018.

Consideră eronată interpretarea instanței care a conchis că, izolatorul de detenție

provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este

acordat de lege, iar denumirea uzuală specifică a acestuia nu influențează caracterul și

statutul legal atribuit. Acest fapt este inadmisibil, reieșind din statutul și specificul

activităților derulate în aceste instituții distincte. Totodată, acestea se află în subordonarea

unor instituții diferite ca formă de organizare și funcționare. Astfel, izolatorul de detenție

provizorie reprezintă o subdiviziune subordonată Ministerului Afacerilor Interne, în timp

ce izolatoarelor de urmărire penală reprezintă instituție penitenciară din cadrul

Administrației Naționale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției.

În opinia recurentului, dispozițiile la care face trimitere instanța de fond se aplică doar

pentru activitatea desfășurată nemijlocit în subdiviziunile sistemului administrației

penitenciare și nu au aplicabilitate asupra perioadei de activitate în cadrul organelor din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Perioada invocată de către intimat reflectă

activitatea exercitată în subdiviziune din cadrul MAI, care nu poate fi asimilată sau

confundată cu specificul activității din izolatorul de urmărire penală din cadrul sistemului

administrației penitenciare sau spitalul penitenciar, or norma citată face referire la instituții

penitenciare de tip închis și izolatoarele de urmărire penală, inclusiv spitalul penitenciar.

Totodată, pentru activitatea desfășurată în cadrul unei structuri sunt aplicabile

normele speciale care reglementează relațiile de muncă, condițiile privind calcularea

stagiului de muncă, avantaje și înlesniri care se acordă la stabilirea vechimii în muncă.

Astfel, conform fișei matricole unde este reflectată perioada de activitate în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne nu sunt incluse date despre serviciul ce dă dreptul de

calculare a vechimii de muncă pentru pensionare cu avantaje sau perioade de activitate

care conform Hotărârii Guvernului sunt incluse în stagiul de vechime în muncă pentru

pensionare în organele de interne. Astfel, sarcina aprecierii posibilității aplicării

avantajelor pentru activitatea desfășurată în cadrul entității îi revenea organelor MAI în

cadrul căruia a activat intimatul, respectiv, urma să efectueze calculul corespunzător până

la angajarea în sistemul administrației penitenciare.

9

Atrage atenția asupra faptului că, Guvernul nu este împuternicit de legiuitor să

stabilească norme de calculare înlesnită a vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei,

acesta poate statua anumite prevederi ce țin de procedura punerii în aplicare a normelor

primare. Astfel, Hotărârea Guvernului nr.78/1994 nu a instituit norme primare în partea ce

ține de calculul vechimii înlesnite.

Mai notează că, prevederile cu privire la aplicarea avantajelor sunt prevăzute de legi

speciale și au fost preluate în textul Hotărârii Guvernului nr.78/1994, doar pentru a efectua

calculul corect la stabilirea pensiei.

Astfel, așa cum a fost indicat în răspunsul Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3D-20/19

din 05 iunie 2019, a accentuat faptul că, norma prevăzută la lit.d) al pct.8 din Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, a fost introdusă prin Hotărârea Guvernului nr.494

din 29 mai 1997, în conformitate cu art.33 din Legea nr.1036-XIII din 17 decembrie 1996

cu privire la sistemul penitenciar (abrogată prin legea 300/2017 cu privire la sistemul

administrației penitenciare), așa cum este specificat în preambulul actului normativ

menționat. În aceste condiții, completarea pct.8 din Hotărâre, cu dispoziții care deja aveau

o reglementare legală, a rezultat din necesitatea armonizării cadrului normativ și asigurarea

respectării drepturilor angajaților din cadrul instituțiilor specificate în norma în cauză,

precum și pentru punerea în executare a prevederilor art.33 din Lege, care de fapt și de

drept reglementează activitatea angajaților sistemului penitenciar.

Respectiv, consideră că, aplicarea separată a prevederilor Hotărârii Guvernului

nr.78/1994 la calcularea vechimii în muncă cu stabilirea avantajelor corespunzătoare, este

imposibilă fără referința la norma primară (legea) ce reglementează acest drept.

În temeiul argumentelor prezentate, consideră că acest capăt de cerere urmează a fi

respins ca neîntemeiat.

Atrage atenția asupra faptului că, instanța de apel a ignorat faptul că, Oleg Doina este

angajat al Penitenciarului nr.4 Cricova, fiind angajat prin act administrativ al

conducătorului instituției în cauză. Respectiv, raportul de muncă al lui Oleg Doina este

stabilit cu Penitenciarului nr.4 Cricova, iar orice modificare intervenită în raportul de

muncă este exercitată de către instituția în care activează. În corespundere cu prevederile

art.8 alin. (2) din Legea 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare,

„Administrația Națională a Penitenciarelor, subdiviziunile acesteia și instituțiile

penitenciare sunt persoane juridice și dispun de conturi trezoreriale”.

Drept urmare, Penitenciarul nr. 4 Cricova este instituție subordonată Administrației

Naționale a Penitenciarelor, însă are personalitate juridică și dispune de independență

privind organizarea activității interne inclusiv a aspectelor financiare.

Subsidiar, menționează faptul că, în eventualitatea admiterii contestației cu privire la

casarea Deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de anularea

răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, la caz pretențiile

cu privire încasarea cheltuielilor de asistență juridică, de asemenea urmează a fi respinse.

La 21 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Penitenciarul nr.4 Cricova a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.205,

vol.I), iar la 24 septembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții Supreme de Justiție, Penitenciarul nr.4 Cricova a depus recurs motivat

împotriva deciziei instanței de apel Chișinău, solicitând casarea parțială a deciziei recurate

în partea ce ține de anularea răspunsului nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, cu pronunțarea

10

unei decizii noi prin care să fie respinsă integral acțiunea reclamantului (f.d.9-11, vol.II).

În motivarea recursului a invocat că, hotărârea în cauză este nefondată și pasibilă

casării în partea anulării răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3D -20/19 din 05 iunie

argumentele invocate de Administrația Națională a Penitenciarelor în cererea de recurs

anexată speței.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2021 (f.d.182-183,

184-199, vol.I), iar la 31 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, instanța de apel a

notificat recurenților copia dispozitivului deciziei recurate (f.d.200, vol.I).

La 16 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Administrația Națională a

Penitenciarelor a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de

Apel Chișinău (f.d.201-202, vol.I).

La 21 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Penitenciarul nr.4 Cricova a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.205,

vol.I).

La 07 septembrie 2021, Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul

nr.4 Cricova au recepționat decizia motivată din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău,

fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr.DS8003376609AS și nr.DS8003376536AS

anexate la materialele cauzei (f.d.209, 211, vol.).

La 23 septembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții Supreme de Justiție, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus

recurs motivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.1-6,

vol.II).

La 24 septembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții Supreme de Justiție, Penitenciarul nr.4 Cricova a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.9-11, vol.II).

Astfel, instanța de recurs consideră că cererile de recurs au fost depuse cu respectarea

termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 27 septembrie 2021, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,

într-un termen rezonabil, în adresa lui Oleg Doina și Inspectoratului General al Poliției,

prin intermediul oficiului poștal, a fost expediată copia recursului nemotivat și a celui

motivat depus de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței

(f.d.15, vol.II), fiind recepționate de aceștia, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție

11

anexate la materialele cauzei (f.d.17-18, vol.II).

La 13 octombrie 2021, Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Ala Ursu, prin

intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție,

a înregistrat referința la cererea de recurs depusă de recurentul Penitenciarul nr.4 Cricova

(f.d.19-21, vol.II).

În susținerea referinței Inspectoratul General al Poliției a indicat că, lui Oleg Doina i-

a fost eliberat certificatul nr.34/38-2282 din 20 martie 2019 prin care se indică că vechimea

în muncă a fost calculată cu înlesniri, 1 zi și jumătate de serviciu (1:1,5) zile pentru 1 zi de

serviciu.

Consideră că, instanța de apel just a concluzionat că, deși instanța de fond a reținut

anularea răspunsului nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019 a Penitenciarului nr. 4 Cricova, însă,

neîntemeiat a obligat Administrația Națională a Penitenciarelor să efectueze recalcularea

vechimii în muncă în privința lui Oleg Doina cu includerea în ea a avantajelor două luni

vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie al CPR Florești al IGP, conform certificatului nr.3438-

2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești al IGP, în perioada de

activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015.

Or, în perioada 05 ianuarie 2007 – 30 martie 2015, Oleg Doina a activat în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, obligațiunea de calculare a vechimii în muncă cu avantaje

pentru perioada enunțată îi revine în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne, acesta

fiind angajatorul intimatului/reclamantului în perioada respectivă, care a eliberat în acest

sens certificatul nr.3438-2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectorul de Poliție Florești

al IGP. Însă, la caz, reclamantul Oleg Doina a înaintat acțiunea împotriva Administrației

Naționale a Penitenciarelor, care nu poate fi obligată să emită anumite acte individuale în

scopul calculării vechimii în muncă cu avantaje, pentru o perioadă de activitate într-o terță

instituție ce nu aparține sistemului penitenciar, pe când urma să se adreseze în instanța de

judecată împotriva angajatorului respectiv, adică a Ministerului Afacerilor Interne în cazul

refuzului de a-i confirma vechime în muncă pentru perioada respectivă.

Mai comunică instanței că, responsabil de calcularea cuantumului pensiei este Casa

Națională de Asigurări Sociale, începând cu 02 mai 2018 în temeiul Legii nr.1544-XII din

23 iunie 1993.

La 03 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Administrației

Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4 Cricova, lui Oleg Doina copia referinței

depuse de Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Ala Ursu, pentru informare

(f.d.23, vol.II).

Prin încheierea din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost dispusă

ridicarea cauzei de contencios administrativ dedusă judecății de la examinarea

admisibilității recursurilor depuse de Administrația Națională a Penitenciarelor și

Penitenciarul nr.4 Cricova și transmisă Curții de Apel Chișinău, pentru corectarea erorii

din decizia recurată (f.d.27-30, vol.II).

Prin încheierea din 12 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost înlăturată

omisiunea admisă în dispozitivul deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu

indicarea corectă a instituției din contul căreia se încasează în beneficiul lui Oleg Doina

suma de 2 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, și anume „Penitenciarul nr.4

din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor” în loc de „Administrația Națională

12

a Penitenciarelor” (f.d.34-35, vol.II).

Materialele cauzei atestă că, Oleg Doina, Penitenciarul nr.4 Cricova precum și

Administrația Națională a Penitenciarelor au recepționat copia încheierii din 12 ianuarie

2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la

materialele cauzei (f.d.37-39, vol.II), însă, până la data examinării admisibilității

recursurilor depuse de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4

Cricova împotriva deciziei instanței de apel, n-a fost contestată cu recurs.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de

recurs depuse de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova

inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

13

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că, cererile de recurs depuse de Administrația

Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova sunt inadmisibile.

În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4

Cricova, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

14