3ra-1002/21 — recunoasterea ilegalitatii deciziei de refuz, obligarea efectuarii recalcularii vechimii în munca si încasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea ilegalitatii deciziei de refuz, obligarea efectuarii recalcularii vechimii în munca si încasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-1002/21 — recunoasterea ilegalitatii deciziei de refuz, obligarea efectuarii recalcularii vechimii în munca si încasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-1002/2021 2-19107556-01-3ra-27092021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 01 iunie 2022 mun.
Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Administrația Națională a Penitenciarelor și a recursului depus de Penitenciarul nr.4 Cricova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Doina împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4 Cricova, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea ilegalității deciziei de refuz nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani c o n s t a t ă : La 02 iulie 2019, Oleg Doina, prin intermediul avocatului Diana Dulghieru, a înaintat acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Penitenciarului nr.4 Cricova, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea ilegalității deciziei de refuz nr.3D–20/19 din 05 iunie 2019, obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că, a activat în cadrul organelor afacerilor interne din anul 1997, până în anul 2015 când s–a concediat. Pe parcursul activității în cadrul MAI și IGP, a deținut diferite funcții a efectivului de trupă și a corpului de comandă. Din 09 ianuarie 2018, prin ordinul P–4 nr.48 ef din 07 aprilie 2017 este numit în funcția de supraveghetor al serviciului regim și supraveghere, funcția o execută în cadrul Penitenciarului 4 Cricova al Departamentului Instituții Penitenciare al Ministerului Justiției, unde activează până în prezent. Consideră reclamantul că, vechimea în muncă pentru perioada efectuării serviciului în cadrul izolatorului de detenție provizorie a CPR Florești a IGP urma să i se calculeze cu 1 avantaje, două luni vechime pentru o lună în serviciu în vederea stabilirii pensiei și a altor avantaje sociale.
În acest sens, a depus o cerere în adresa IGP pentru eliberarea certificatului care să dovedească faptul dat. La 26 martie 2019, a recepționat răspunsul IGP cu certificatul nr.34/38–2282 din 20 martie 2019, cu calculul vechimii în muncă lui Oleg Doina, în perioada de activitate în cadrul IGP. Potrivit certificatului dat, vechimea în muncă în perioada activității sale în cadrul IGP, calculată cu înlesniri a constituit 27 ani 02 luni și 19 zile. La moment, reclamantul, fiind angajat al sistemului penitenciar a solicitat angajatorului eliberarea unui act, prin care să fie recalculată vechimea sa în muncă, cu includerea perioadei de activitate în cadrul IGP al MAI, confirmată prin certificatul nr.34/38–2282 din 20 martie 2019, deoarece reieșind din vechimea în muncă se stabilesc mai multe drepturi, precum dreptul la concediu anual, spor la salariu, acordarea anumitor înlesniri și nu în ultimul rând dreptul la pensie.
Prin urmare, cererea prealabilă a fost expediată în adresa Administrației Naționale a Penitenciarului, care a fost recepționată potrivit avizului la 07 mai 2019. Ulterior, a recepționat un răspuns al Administrației Naționale a Penitenciarului, prin care a fost informat că cererea depusă a fost redirecționată în adresa Penitenciarului nr. 4 Cricova, iar prin răspunsul nr.3/D– 2019 din 05 iunie 2019, recepționat la 27 iunie 2019, potrivit ștampilei de pe plic, întocmit de către Penitenciarului nr.4 Cricova, cererea prealabilă depusă a fost respinsă, din considerentele că ordinul cu privire la recunoașterea unor înlesniri trebuia să rezulte expres dintr–un text al actului normativ superior, fapt care nu a fost stabilit.
Iar prevederile lit.d) a punct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanele din corpul de comanda și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționari publici din sistemul penitenciar, prin care se acordă înlesnire, două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciile penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrările de subteran, se aplică exclusiv pentru activitatea în subdiviziunile sistemului Penitenciar.
Astfel, consideră decizia nr.3/D–20/19 din 05 iunie 2019 emisă de către Administrația Națională a Penitenciarului, Penitenciarul nr.4 Cricova ca fiind ilegală, contrară prevederilor legii materiale și pasibilă de casare.
Conform prevederilor pct.7 lit.a), b) și pct.8 din Hotărârea cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plata indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici din sistemul penitenciar nr.78 din 21 februarie 1994, art.33 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17 decembrie 1996, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt entități care cad sub incidența reglementărilor pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. În această ordine de idei, concluzionează că din esența normelor de drept enunțate se înțelege că, pentru calcularea vechimii în muncă cu acordarea înlesnirilor reglementate de 2 lit.d) pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie1994 este necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: să–și execute serviciul într–o instituție subdiviziunea căreia este în pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și să–și exercite serviciul nemijlocit în închisori,
izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavi psihic.
În acest sens, menționează reclamantul că, în perioada 05 ianuarie 2007–05 martie 2013–30 ianuarie 2015 a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie a CPR Florești, reorganizat în IP Florești, instituție specială a subdiviziunilor MAI, respectiv care cade sub incidența prevederilor pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Prin urmare, pornind de la prevederile de drept citate, consideră eronate și ilegale constatările angajatorului Administrația Națională a Penitenciarului, Penitenciarul nr.4 Cricova precum că, Oleg Doina pentru a putea beneficia de calcularea vechimii în muncă cu înlesniri, este necesar ca instituția în care persoana execută serviciul nemijlocit să fie subdiviziune a sistemului penitenciar, deoarece condiția esențială în sensul punct.8 lit.d) din Hotărârea de Guvern nr.78 din 21 februarie 1994 este ca instituția în care persoana își exercită serviciul să asigure paza, escortarea și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (de detenție provizorie) și nu apartenența instituției la sistemul penitenciar.
La fel, atenționează instanța că, escortarea constă în paza reținuților și arestaților, aducerea (însoțirea) lor la locul de destinație. Paza și escortarea reținuților și arestaților se exercită de către poliție, prin intermediul colaboratorilor din subdiviziunile, special create.
Sarcinile acestora sunt: paza persoanelor reținute și arestate pe timpul deținerii lor în camerele comune sau celulele izolatoarelor de detenție provizorie; escortarea din izolatorul de detenție provizoriu, închisori, colonii instituții specializate, pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, la instituțiile medicale ale organelor ocrotirii sănătății, la punctele sanitare de dezinfecție (baie), de uz comun și înapoi în comisariatele de poliție în IDP, escortarea din IDP (Administrația Națională a Penitenciarelor) în închisori, colonii, instituții medicale specializate, la judecătorie, la ședințele de deplasare ale instanței de judecată, paza reținuților și arestaților în timpul ședinței de judecată, escortarea arestaților din IDP în închisori, colonii, instituții medicale specializat și înapoi.
Potrivit datelor făcute publice pe parcursul anilor de către DIP actuala Administrație Națională a Penitenciarelor, la momentul transferării inculpaților/condamnaților în închisori au fost depistate numeroase cazuri de tuberculoză. Aceste persoane deținute până la transferarea în închisorile Administrației Naționale a Penitenciarelor s-au aflat în izolatoarele de detenție provizorie ale comisariatului de poliție. În perioada de anchetă, escortare, transportare, repartizare în cameră ei intrau în contact cu personalul instituțiilor date, care riscau să se molipsească de tuberculoză de la ei. Astfel, reclamantul, care executa nemijlocit activitatea sa în izolatorul de detenție provizorie, activa în aceleași condiții nocive ca și personalul din sistemul penitenciar.
În opinia reclamantului, este o inechitate în faptul de a-l plasa în alte condiții sociale din motivul că ar fi fost angajat al altui minister al Ministerului Afacerilor Interne și nu al Ministerului Justiției, după caz DIP. La moment face referire și la practica judecătorească în domeniu prin care astfel de categorii sunt admise. Respingerea cererii depuse ar duce la 3 încălcarea principiului securității raporturilor juridice, un principiu de drept național și internațional. Totodată, contrar prevederilor art.16 din Constituția Republicii Moldova, s– ar încălca principiul egalității în drepturi și față de Oleg Doina, să fie aplicat un tratament diferențiat, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă.
La caz, invocă și prevederile Legii cu privire la asigurarea egalității nr.121 din 25 mai 2012, precum și art.14 CEDO. Or, potrivit jurisprudenței CEDO ( cauza Aurel Beian împotriva României hotărârea din 06 decembrie 2007) potrivit căreia deosebirile de tratament sunt discriminatorii dacă nu au o justificare obiectivă și rezonabilă, accentuează că existența unei jurisprudențe neunitare, inclusiv la nivelul unei instanțe supreme, creează un tratament inegal unor persoane aflate în situații identice.
Mai mult, urmare a practicii judiciare existente la moment de examinare a acestui fel de acțiuni, MAI a emis ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI care și a stat la baza eliberării lui Oleg Doina a certificatului prezentat față de angajatorul Administrația Națională a Penitenciarului pentru efectuarea calculării vechimii în muncă.
În asemenea circumstanțe, solicită recunoașterea ca fiind ilegală decizia de refuz nr.3/D– 20/19 din 05 iunie 2019, emisă de către Penitenciarului nr.4 Cricova, prin care s- a respins cererea, obligarea să efectueze recalcularea vechimii în muncă cu includerea în ea a avantajelor două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al CPR Florești al IGP, perioadă calculată de către IGP și confirmată prin certificatul nr.3438 –2282 din 20 martie 2019, restituirea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice.
Prin hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a admis acțiunea înaintată de Oleg Doina împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4 Cricova, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea ilegalității deciziei de refuz nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a a anulat decizia Penitenciarului nr. 4 – Cricova nr. 3D–20/19 din 05 iunie 2019 cu privire la cererea prealabilă.
S-a obligat Administrația Națională a Penitenciarelor să efectueze recalcularea vechimii în muncă în privința lui Oleg Doina cu includerea în ea a avantajelor două luni vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al CPR Florești al IGP, conform certificatului nr.3438– 2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești al IGP, în perioada de activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015. S-a încasat din contul Administrației Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui Oleg Doina suma de 3 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d.90, 112-120 verso, vol.I).
La 14 august 2020, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus apel nemotivat, iar la 05 noiembrie 2020, acesta a depus apel motivat împotriva hotărârii din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei decizii noi privind respingerea acțiunii depuse de Oleg Doina (f.d.97-99, 139-145, vol.I). 4 La 21 august 2020, Penitenciarul nr.4 a depus apel nemotivat, iar la 06 noiembrie 2020, acesta a depus apel motivat împotriva hotărârii din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani solicitând casarea hotărârii contestate și emiterea unei decizii noi privind respingerea acțiunii depuse de Oleg Doina (f.d.111, 131-136, vol.I).
Prin decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral hotărârea din 21 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.182-183, 184-199, vol.I). S-a emis o nouă decizie cu privire la admiterea parțială a acțiunii înaintate de către Oleg Doina împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4 Cricova, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea ilegalității deciziei de refuz nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a anulat răspunsul Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3/D-20/19 din 05 iunie 2019. S-a încasat din contul Administrației Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui Oleg Doina suma de 2000 (două mii) lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
S-a respins pretenția formulată de către Oleg Doina împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4 Cricova cu privire la obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă cu includerea avantajelor două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului de Poliție r. Florești al Inspectoratului General de Poliție conform certificatului nr.3438-2282 din 20 martie 2019 eliberat de IP Florești al IGP în perioada de activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015, ca neîntemeiată. Referitor la fondul cauzei, instanța de apel a apreciat că, concluziile primei instanțe expuse în hotărâre, nu corespund circumstanțelor de fapt, motiv din care instanța de apel a casat hotărârea primei instanțe.
Instanța ierarhic inferioară a reținut că, subdiviziunile în care a activat Oleg Doina sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor, și care cade sub incidența reglementărilor din pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, exercitându-și serviciu nemijlocit în izolatoarele de urmărire penală (anterior izolatoare de detenție provizorie), ceia ce și a servit drept temei pentru emiterea ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, luând în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, în conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993. În acest context, instanța de apel a mai reținut că,
deși instanța de fond just a reținut anularea răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3/D-20/19 din 05 iunie 2019, însă neîntemeiat a obligat Administrația Națională a Penitenciarelor să efectueze recalcularea vechimii în muncă în privința lui Oleg Doina cu includerea în ea a avantajelor două luni vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al CPR Florești al IGP, conform certificatului nr.3438- 5 2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești al IGP, în perioada de activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015. Or, în perioada 05 ianuarie 2007 – 30 martie 2015, Oleg Doina a activat în cadrul Ministerul Afacerilor Interne, obligațiunea de calculare a vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada enunțată îi revine în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne, acesta fiind angajatorul intimatului/reclamant în perioada respectivă, care a eliberat în acest sens certificatul nr.3438-2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești al IGP.
Însă, la caz, reclamantul Oleg Doina a înaintat acțiunea împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, care nu poate fi obligată să emită anumite acte individuale în scopul calculării vechimii în muncă cu avantaje, pentru o perioadă de activitate într-o terță instituție ce nu aparține sistemului penitenciar, pe când urma să se adreseze în instanța de judecată împotriva angajatorului respectiv, adică a Ministerului Afacerilor Interne în cazul refuzului de a-i confirma vechime în muncă pentru perioada respectivă. Prin urmare, instanța ierarhic inferioară, a conchis că, pretenția reclamantului cu privire la obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru perioada 05 ianuarie 2007 – 30 martie 2015, cu înlesniri două luni de vechime în muncă cu avantaje pentru o lună de serviciu, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Referitor la anularea răspunsului Penitenciarului nr. 4 Cricova nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, instanța de apel a punctat că, pretenția dată este una întemeiată, motiv din care a fost admisă, deoarece prin răspunsul dat Penitenciarul nr.4 Cricova neîntemeiat a conchis că, nu urmează a fi incluse două zile vechime în muncă pentru o zi de serviciu, la calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei, pentru perioada 05 ianuarie 2007 – 30 martie 2015, activitate în cadrul izolatorului de detenție provizorie în care a activat Oleg Doina.
Or, subdiviziunile în care a activat Oleg Doina, sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor, și care cad sub incidența reglementărilor din pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, ceia ce a servit drept temei pentru emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, luând în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, în conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993. Instanța de apel n-a reținut la caz argumentul apelanților, precum că perioadele de activitate a reclamantului/intimat în cadrul subdiviziunilor MAI nu pot fi raportate la prevederile pct.8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie1994.
Or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Mai mult decât atât, prin certificatul nr.34/38-2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești al MAI, se denotă întrunirea condițiilor stipulate la pct.8 6 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.
Colegiul instanței ierarhic inferioare a mai reținut că, prin ordinul nr.96 din 20 martie 2018 emis de IGP s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI, reglementând raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar certificatul nr.34/38-2282 din 20 martie 2019, vine în susținerea aplicabilității ordinului emis în privința lui Oleg Doina, în raport cu vechimea în muncă deținută de către ultimul, deci la stabilirea cuantumului pensiei urmează să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute.
Prin ordinul dat s-a specificat că, eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, va fi determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea MAI, care au devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.
Totodată, instanța de apel, a respins ca neîntemeiat argumentul apelanților precum că, prevederile pct.8 lit.d) a Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie1994 nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece reclamantul nu a activat în vreo funcție din cadrul sistemului penitenciar, fiind cert faptul că perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor MAI, nu oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje. Or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, deci argumentul dat se combate prin prevederile normelor citate.
Totodată de către instanța de apel n-a fost reținut nici argumentul apelanților privind acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu doar persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu. Or, prin izolator de detenție provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul și statutul legal atribuit.
Referitor la pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată legate de plata serviciilor de asistență juridică, instanța de apel a notat că, deși reclamantul a suportat cheltuieli de judecată legate de plata serviciilor de asistență juridică prestate de avocatul Diana Dulghieru în baza mandatului seria MA nr.1196919 din 10 ianuarie 2019, ce se confirmă prin ordinul de plată seria DAA nr.03471186 din 27 noiembrie 2018 în mărime de 3 000 lei, s-a conchis rezonabil de a admite încasarea doar a sumei în mărime de 2 000 lei, din considerentul admiterii parțiale a acțiunii, încasându-le de la Penitenciarul nr.4 7 Cricova din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, care a pierdut procesul, apreciindu-le reale, necesare și rezonabile.
În astfel de circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia de a casa hotărârea din 21 iulie 2020 a judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea parțială a acțiunii înaintate de către Oleg Doina împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr. 4 Cricova, persoană terță Inspectoratul General al Poliției cu privire la recunoașterea ilegalității deciziei de refuz nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă și încasarea cheltuielilor de judecată, anulând răspunsul Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3/D-20/19 din 05 iunie 2019 și dispunând încasarea din contul Penitenciarului nr.4 Cricova din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui Oleg Doina suma de 2 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, cu respingerea pretenției formulată de către Oleg Doina împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4 Cricova privind obligarea efectuării recalculării vechimii în muncă cu includerea avantajelor două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,
pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului de Poliție r. Florești al Inspectoratului General de Poliție conform certificatului nr.3438-2282 din 20 martie 2019 eliberat de IP Florești al IGP în perioada de activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015, ca neîntemeiată.
La 16 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.201-202, vol.I), ulterior, la 23 septembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel solicitând casarea parțială a deciziei recurate în partea ce ține de anularea răspunsului nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019 a Penitenciarului nr.4 Cricova și în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, cu pronunțarea unei decizii noi prin care să fie respinsă integral acțiunea reclamantului (f.d.1-6, vol.II).
În motivarea recursului, Administrația Națională a Penitenciarelor și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, o consideră nefondată și pasibilă casării în partea anulării răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019 și încasarea din contul Administrației Naționale a Penitenciarelor în beneficiul lui Oleg Doina a cheltuielilor de asistență juridică. Referitor la pretenția cu privire la anularea răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, pe care instanța de apel a apreciat-o ca fiind întemeiată, o consideră neîntemeiată admiterea pretenției respective, or conform răspunsului contestat, Oleg Doina a fost informat despre faptul că, recunoașterea unor înlesniri trebuie să rezulte expres dintr-un text al actului normativ superior, fapt care la caz nu a fost stabilit.
Respectiv, certificatul nr.3438 din 20 martie 2019, emis de Inspectoratul de Poliție Florești al Inspectoratului General al Poliției, prin care se confirmă că, Oleg Doina a îndeplinit neîntrerupt serviciul în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne în perioada 15 august 1997- 30 martie 2015, iar perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie) se va calcula în temeiul Ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018, nu este opozabil altor instituții și autorități, 8 inclusiv Administrației Naționale a Penitenciarelor și subdiviziunilor subordonate ale acesteia.
Or, condițiile privind exercitarea unui drept și obligațiile unei autorități/instituției privind modul de satisfacere a dreptului respectiv, trebuie să rezulte expres dintr-un act normativ superior (Lege, Hotărâre). Menționează că, Ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018, statuează anumite dispoziții interne cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Drept urmare, consideră că, acțiunea dispozițiilor Ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018, este una limitată, fiind aplicabile potențialelor situații specifice Ministerului Afacerilor Interne.
Mai mult, instanța a concluzionat că, perioada menționată urmează a fi calculată în conformitate cu prevederile pct.8 lit.d) din Hotărârii Guvernului nr.78/1994, care reglementează modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, în raport de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, ceea ce și a servit drept temei pentru emiterea ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018. Consideră eronată interpretarea instanței care a conchis că, izolatorul de detenție provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specifică a acestuia nu influențează caracterul și statutul legal atribuit.
Acest fapt este inadmisibil, reieșind din statutul și specificul activităților derulate în aceste instituții distincte. Totodată, acestea se află în subordonarea unor instituții diferite ca formă de organizare și funcționare. Astfel, izolatorul de detenție provizorie reprezintă o subdiviziune subordonată Ministerului Afacerilor Interne, în timp ce izolatoarelor de urmărire penală reprezintă instituție penitenciară din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției. În opinia recurentului, dispozițiile la care face trimitere instanța de fond se aplică doar pentru activitatea desfășurată nemijlocit în subdiviziunile sistemului administrației penitenciare și nu au aplicabilitate asupra perioadei de activitate în cadrul organelor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Perioada invocată de către intimat reflectă activitatea exercitată în subdiviziune din cadrul MAI, care nu poate fi asimilată sau confundată cu specificul activității din izolatorul de urmărire penală din cadrul sistemului administrației penitenciare sau spitalul penitenciar, or norma citată face referire la instituții penitenciare de tip închis și izolatoarele de urmărire penală, inclusiv spitalul penitenciar. Totodată, pentru activitatea desfășurată în cadrul unei structuri sunt aplicabile normele speciale care reglementează relațiile de muncă, condițiile privind calcularea stagiului de muncă, avantaje și înlesniri care se acordă la stabilirea vechimii în muncă.
Astfel, conform fișei matricole unde este reflectată perioada de activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu sunt incluse date despre serviciul ce dă dreptul de calculare a vechimii de muncă pentru pensionare cu avantaje sau perioade de activitate care conform Hotărârii Guvernului sunt incluse în stagiul de vechime în muncă pentru pensionare în organele de interne. Astfel, sarcina aprecierii posibilității aplicării avantajelor pentru activitatea desfășurată în cadrul entității îi revenea organelor MAI în cadrul căruia a activat intimatul, respectiv, urma să efectueze calculul corespunzător până la angajarea în sistemul administrației penitenciare. 9 Atrage atenția asupra faptului că, Guvernul nu este împuternicit de legiuitor să stabilească norme de calculare înlesnită a vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei, acesta poate statua anumite prevederi ce țin de procedura punerii în aplicare a normelor primare.
Astfel, Hotărârea Guvernului nr.78/1994 nu a instituit norme primare în partea ce ține de calculul vechimii înlesnite. Mai notează că, prevederile cu privire la aplicarea avantajelor sunt prevăzute de legi speciale și au fost preluate în textul Hotărârii Guvernului nr.78/1994, doar pentru a efectua calculul corect la stabilirea pensiei. Astfel, așa cum a fost indicat în răspunsul Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, a accentuat faptul că, norma prevăzută la lit.d) al pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, a fost introdusă prin Hotărârea Guvernului nr.494 din 29 mai 1997, în conformitate cu art.33 din Legea nr.1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (abrogată prin legea 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare), așa cum este specificat în preambulul actului normativ menționat.
În aceste condiții, completarea pct.8 din Hotărâre, cu dispoziții care deja aveau o reglementare legală, a rezultat din necesitatea armonizării cadrului normativ și asigurarea respectării drepturilor angajaților din cadrul instituțiilor specificate în norma în cauză, precum și pentru punerea în executare a prevederilor art.33 din Lege, care de fapt și de drept reglementează activitatea angajaților sistemului penitenciar. Respectiv, consideră că, aplicarea separată a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78/1994 la calcularea vechimii în muncă cu stabilirea avantajelor corespunzătoare, este imposibilă fără referința la norma primară (legea) ce reglementează acest drept. În temeiul argumentelor prezentate, consideră că acest capăt de cerere urmează a fi respins ca neîntemeiat.
Atrage atenția asupra faptului că, instanța de apel a ignorat faptul că, Oleg Doina este angajat al Penitenciarului nr.4 Cricova, fiind angajat prin act administrativ al conducătorului instituției în cauză. Respectiv, raportul de muncă al lui Oleg Doina este stabilit cu Penitenciarului nr.4 Cricova, iar orice modificare intervenită în raportul de muncă este exercitată de către instituția în care activează. În corespundere cu prevederile art.8 alin. (2) din Legea 300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, „Administrația Națională a Penitenciarelor, subdiviziunile acesteia și instituțiile penitenciare sunt persoane juridice și dispun de conturi trezoreriale”. Drept urmare, Penitenciarul nr. 4 Cricova este instituție subordonată Administrației Naționale a Penitenciarelor, însă are personalitate juridică și dispune de independență privind organizarea activității interne inclusiv a aspectelor financiare.
Subsidiar, menționează faptul că, în eventualitatea admiterii contestației cu privire la casarea Deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de anularea răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, la caz pretențiile cu privire încasarea cheltuielilor de asistență juridică, de asemenea urmează a fi respinse.
La 21 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Penitenciarul nr.4 Cricova a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.205, vol.I), iar la 24 septembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Penitenciarul nr.4 Cricova a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel Chișinău, solicitând casarea parțială a deciziei recurate în partea ce ține de anularea răspunsului nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019, cu pronunțarea 10 unei decizii noi prin care să fie respinsă integral acțiunea reclamantului (f.d.9-11, vol.II).
În motivarea recursului a invocat că, hotărârea în cauză este nefondată și pasibilă casării în partea anulării răspunsului Penitenciarului nr.4 Cricova nr.3D -20/19 din 05 iunie 2019. În susținerea poziției a reiterat argumentele invocate în cererea de apel și argumentele invocate de Administrația Națională a Penitenciarelor în cererea de recurs anexată speței. Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 mai 2021 (f.d.182-183, 184-199, vol.I), iar la 31 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, instanța de apel a notificat recurenților copia dispozitivului deciziei recurate (f.d.200, vol.I). La 16 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.201-202, vol.I).
La 21 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Penitenciarul nr.4 Cricova a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.205, vol.I). La 07 septembrie 2021, Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova au recepționat decizia motivată din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr.DS8003376609AS și nr.DS8003376536AS anexate la materialele cauzei (f.d.209, 211, vol.). La 23 septembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus recurs motivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.1-6, vol.II).
La 24 septembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Penitenciarul nr.4 Cricova a depus recurs motivat împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.9-11, vol.II). Astfel, instanța de recurs consideră că cererile de recurs au fost depuse cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.
La 27 septembrie 2021, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, în adresa lui Oleg Doina și Inspectoratului General al Poliției, prin intermediul oficiului poștal, a fost expediată copia recursului nemotivat și a celui motivat depus de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței (f.d.15, vol.II), fiind recepționate de aceștia, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție 11 anexate la materialele cauzei (f.d.17-18, vol.II).
La 13 octombrie 2021, Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Ala Ursu, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, a înregistrat referința la cererea de recurs depusă de recurentul Penitenciarul nr.4 Cricova (f.d.19-21, vol.II). În susținerea referinței Inspectoratul General al Poliției a indicat că, lui Oleg Doina i- a fost eliberat certificatul nr.34/38-2282 din 20 martie 2019 prin care se indică că vechimea în muncă a fost calculată cu înlesniri, 1 zi și jumătate de serviciu (1:1,5) zile pentru 1 zi de serviciu.
Consideră că, instanța de apel just a concluzionat că, deși instanța de fond a reținut anularea răspunsului nr.3D-20/19 din 05 iunie 2019 a Penitenciarului nr. 4 Cricova, însă, neîntemeiat a obligat Administrația Națională a Penitenciarelor să efectueze recalcularea vechimii în muncă în privința lui Oleg Doina cu includerea în ea a avantajelor două luni vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al CPR Florești al IGP, conform certificatului nr.3438- 2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești al IGP, în perioada de activitate de la 05 ianuarie 2007 până la 30 martie 2015. Or, în perioada 05 ianuarie 2007 – 30 martie 2015, Oleg Doina a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, obligațiunea de calculare a vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada enunțată îi revine în exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne, acesta fiind angajatorul intimatului/reclamantului în perioada respectivă, care a eliberat în acest sens certificatul nr.3438-2282 din 20 martie 2019 eliberat de Inspectorul de Poliție Florești al IGP.
Însă, la caz, reclamantul Oleg Doina a înaintat acțiunea împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, care nu poate fi obligată să emită anumite acte individuale în scopul calculării vechimii în muncă cu avantaje, pentru o perioadă de activitate într-o terță instituție ce nu aparține sistemului penitenciar, pe când urma să se adreseze în instanța de judecată împotriva angajatorului respectiv, adică a Ministerului Afacerilor Interne în cazul refuzului de a-i confirma vechime în muncă pentru perioada respectivă.
Mai comunică instanței că, responsabil de calcularea cuantumului pensiei este Casa Națională de Asigurări Sociale, începând cu 02 mai 2018 în temeiul Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993. La 03 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr.4 Cricova, lui Oleg Doina copia referinței depuse de Inspectoratul General al Poliției, reprezentat de Ala Ursu, pentru informare (f.d.23, vol.II). Prin încheierea din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost dispusă ridicarea cauzei de contencios administrativ dedusă judecății de la examinarea admisibilității recursurilor depuse de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova și transmisă Curții de Apel Chișinău, pentru corectarea erorii din decizia recurată (f.d.27-30, vol.II).
Prin încheierea din 12 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost înlăturată omisiunea admisă în dispozitivul deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu indicarea corectă a instituției din contul căreia se încasează în beneficiul lui Oleg Doina suma de 2 000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, și anume „Penitenciarul nr.4 din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor” în loc de „Administrația Națională 12 a Penitenciarelor” (f.d.34-35, vol.II).
Materialele cauzei atestă că, Oleg Doina, Penitenciarul nr.4 Cricova precum și Administrația Națională a Penitenciarelor au recepționat copia încheierii din 12 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d.37-39, vol.II), însă, până la data examinării admisibilității recursurilor depuse de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova împotriva deciziei instanței de apel, n-a fost contestată cu recurs. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de recurs depuse de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova inadmisibile, din următoarele motive.
Prin prisma art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece 13 filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererile de recurs depuse de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova sunt inadmisibile. În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursurile depuse de Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr.4 Cricova, se declară inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca – Doneva judecători Iurie Bejenaru Aliona Miron 14
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.