3ra-1205/22 — Obligarea recalculării vechimii în muncă

3ra-1205/22 — Obligarea recalculării vechimii în muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-1205/22

2-20130385-01-3ra-18112022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

Î N C H E I E R E

24 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Beicu Mihail, reprezentat de

avocatul Crețu Gheorghe,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Beicu Mihail

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind obligarea

recalculării vechimii în muncă și obligarea recalculării salariului,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admisă cererea de apel depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, casată hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere ca neîntemeiată a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 20 octombrie 2020, Beicu Mihail a înaintat cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova privind obligarea recalculării vechimii în muncă a lui Beicu

Mihail, cu includerea avantajelor – patru luni vechime în muncă pentru trei luni de

serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Centrului de plasament

temporar al minorilor al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pe

perioada 18 septembrie 2006 – 28 octombrie 2008, pentru stabilirea și calcularea

sporului la salariu și obligarea recalculării și achitării salariului, reieșind din

vechimea deținută, cu includerea avantajelor – patru luni vechime în muncă pentru

trei luni de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Centrului de

plasament temporar al minorilor al Ministerului Afacerilor Interne pe perioada 18

septembrie 2006 – 28 octombrie 2008.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat, că activează în funcția de

ofițer principal de investigații al Secției nr. 2 a Direcției informații și securitate

internă a Direcției generale protecție internă a Serviciului protecție internă și

anticorupție, fiind numit în această funcție prin ordinul nr. 173ef. din 23 august 2018,

iar în organele afacerilor interne activează din anul 2000. În perioada 18 septembrie

2006 – 28 octombrie 2008, reclamantul a activat în funcția de ofițer de serviciu al

Unității de Gardă a Centrului de plasament temporar al minorilor al CGP mun.

Chișinău, însă pentru această perioadă vechimea în muncă nu i-a fost calculată cu

înlesniri, așa cum prevede legislația în vigoare, nefiind luat în considerare faptul că,

1

în perioada respectivă, reclamantul a beneficiat de înlesniri și, anume, 4 luni de

muncă pentru 3 luni de serviciu în instituțiile de reeducare și instituțiile de reabilitare

socială.

Reclamantul a menționat, că la 30 octombrie 2019, a înaintat cerere la

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, prin care a solicitat ca perioada

de activitate în cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al MAI,

cuprinsă între 18 septembrie 2006 – 28 octombrie 2008, să fie calculată cu înlesnirea

de 4 luni vechime în muncă pentru 3 luni, însă, prin răspunsul din 06 noiembrie

2019, cererea sa a fost respinsă.

Nefiind de acord cu vechimea în muncă calculată, la 22 iulie 2020, reclamantul

a depus cerere la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova prin care a

solicitat realizarea unei acțiuni, și anume, calcularea vechimii în muncă pentru

perioada 18 septembrie 2006 – 28 octombrie 2008, cu înlesniri, și anume, 4 luni

vechime în muncă pentru 3 luni în serviciu în instituțiile de reeducare și în instituțiile

de reabilitare socială, însă, prin răspunsul din 07 august 2020, a fost informat că

cererea sa a fost lăsată fără examinare.

Reclamantul a invocat că, pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile

solicitate, este necesar ca persoana să întrunească două condiții cumulative, și

anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în

pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite

serviciul nemijlocit în instituții cu atribuții de reeducare și în instituții de reabilitare

socială.

Astfel, a afirmat că, activând în diferite funcții din cadrul Centrului de

plasament temporar al minorilor al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova în perioada 18 septembrie 2006 – 28 octombrie 2008, instituție care era

abilitată cu competența de creare a condițiilor de reabilitare socială, are dreptul de a

beneficia de calcularea vechimii în muncă cu avantaje pentru 4 luni vechime în

muncă pentru 3 luni de serviciu.

Totodată, reclamantul a făcut trimitere la încheierea Curții Supreme de Justiție

din 04 septembrie 2019, în cauza Beicu Pansela către Ministerul Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, care este aplicabilă speței date și este similară, fiind un act

de procedură obligatoriu în sensul art. 16-17 din Codul de procedură civilă, întru

aplicarea uniformă a legislației față de titularii de drepturi.

În aceste condiții, reclamantul a considerat necesar de a recalcula vechimea în

muncă a lui Beicu Mihail, cu includerea avantajelor – 4 luni vechime în muncă

pentru 3 luni de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Centrului

de plasament temporar al minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, pe perioada

18 septembrie 2006 – 28 octombrie 2008, pentru stabilirea și calcularea sporului la

salariu și cu recalcularea și achitarea lui Beicu Mihail a salariului, reieșind din

vechimea în muncă deținută, cu includerea avantajelor – patru luni vechime în

muncă pentru trei luni de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul

Centrului de plasament temporar al minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, pe

perioada 18 septembrie 2006 – 28 octombrie 2008.

Prin hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea a fost admisă.

A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova să

recalculeze vechimea în muncă lui Beicu Mihail cu includerea avantajelor – 4 luni

vechime în muncă pentru 3 luni de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în

2

cadrul Centrului de plasament temporar al minorilor al Ministerului Afacerilor

Interne pe perioada 18 septembrie 2006 – 28 octombrie 2008, pentru stabilirea și

calcularea sporului la salariu.

A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova să

recalculeze și să achite lui Beicu Mihail salariul, reieșind din vechimea în muncă

deținută, cu includerea avantajelor – 4 luni vechime în muncă pentru 3 luni de

serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Centrului de plasament

temporar al minorilor al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova pe

perioada 18 septembrie 2006 – 28 octombrie 2008.

Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova,

casată hotărârea din 14 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fiind

pronunțată o nouă hotărâre de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit prevederilor pct. 8

lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă următoarele

înlesniri: patru luni vechime în muncă pentru trei luni de serviciu în instituțiile de

reeducare și în instituțiile de reabilitare socială.

Totodată, conform pct. 1 din Regulamentul Centrului de Plasament Temporar

al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002, Centrul de Plasament Temporar al

Minorilor este un serviciu specializat, independent, din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne destinat îngrijirii temporare a copiilor lipsiți de anturajul familial

și are drept scop asigurarea dezvoltării armonioase a personalității copiilor aflați în

dificultate, conform următoarelor principii: sprijinirea copiilor aflați în situații de

risc; dezinstituționalizarea și promovarea modelului familial de îngrijire a copilului;

asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate; asigurarea protecției

copilului pe o perioadă determinată, până în momentul reintegrării acestuia în

familia biologică, familia extinsă, asistența parentală profesionistă, alte forme

alternative de îngrijire.

Prin pct. 1 și anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 778 din 27 noiembrie

2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea

Ministerului Afacerilor Interne, structurii și efectivului-limită ale aparatului central

al acestuia, a fost aprobată lista autorităților administrative și instituțiilor din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în care sunt incluse următoarele entități:

Inspectoratul General al Poliției; Inspectoratul General al Poliției de Frontieră;

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; Inspectoratul General de

Carabinieri; Biroul migrație și azil; Serviciul tehnologii informaționale; Serviciul

protecție internă și anticorupție; Inspectoratul de Management Operațional;

Academia „Ștefan cel Mare”; Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne;

Clubul sportiv central „Dinamo” și Agenția Rezerve Materiale.

În acest context, instnța de apel a reținut că Centrul de Plasament Temporar al

3

Minorilor a fost creat de către Ministerul Afacerilor Interne ca o instituție abilitată

pentru crearea condițiilor de îngrijire temporară a minorilor, care nu se regăsește în

nici o lista a subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne pentru care s-au stabilit

înlesniri speciale la calcularea vechimii în muncă.

Astfel, activitatea lui Beicu Mihail în cadrul Centrului de Plasament Temporar

al Minorilor nu este reglementată prin lege ca fiind o activitate cu risc sporit ce ar

acorda titularului dreptul la calcularea vechimii în muncă în condiții speciale.

Sub acest aspect, Curtea de Apel Chișinău a menționat că instituțiile de

reeducare reprezintă instituții în care sunt aplicate măsurile educative, ca sancțiuni

de drept penal instituite în mod special pentru minorii infractori și care sunt destinate

să asigure în condițiile unei constrângeri penale reduse și diferențiate educarea și

reeducarea minorilor prin supraveghere, instruire școlară sau profesională și prin

cultivarea în conștiința lor a unor valori și comportamente care să implice respectul

față de ordinea de drept penal. Scopul măsurilor educative, instituite în cadrul unei

instituții de reeducare, este subordonat în mod generic scopului general al tuturor

sancțiunilor de drept penal, este acela de a educa și reeduca minorul delincvent prin

intermediul dobândirii unei pregătiri școlare, profesionale și culturale de natură a-i

permite o integrare socio-profesională pozitivă.

Referitor la instituțiile de reabilitare socială, instanța de apel a precizat că,

reabilitarea sau reintegrarea în societate poate începe la momentul pornirii unui

proces penal și continue în cadrul ispășirii sancțiunii și după aceasta. La fel, activități

de prevenire pot avea loc atât până la comiterea unei fapte condamnabile, cât și după

aceasta. Sarcinile de bază ale instituțiilor de reabilitare socială sunt prevenirea și

protecția. Prevenirea constă în asigurarea faptului ca copiii să nu intre în conflict cu

legea și, respectiv, să nu intre în contact cu sistemul formal de justiție penală.

Protecția vizează instituirea de măsuri care sunt necesare pentru a proteja copiii care

deja sunt în conflict cu legea pentru a preîntâmpina recidiva și pentru a promova

reabilitarea și reintegrarea lină a acestora în societate. Elementele de protecție sunt

prezentate în cadrul tuturor componentelor justiției juvenile și vor fi examinate pe

parcursul disciplinei.

Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile pct. 9 din Regulamentul Centrului

de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002, potrivit căruia în

Centrul de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne sunt

primiți copii în vârsta de la 3 la 18 ani: abandonați; ai căror părinți sunt decedați,

necunoscuți, puși sub interdicție, declarați dispăruți fără veste prin hotărârea

instanței judecătorești, decăzuți din drepturile părintești asupra cărora nu a fost

instituită tutela, aflați în situații excepționale, dacă părinții sau unul dintre aceștia

pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morală a copilului prin

exercitarea în mod abuziv a drepturilor părintești sau prin neglijare gravă în

îndeplinirea obligațiunilor de părinte; care au părăsit familia și au nevoie de ajutor

și protecție din partea statului; care au părăsit școlile speciale, alte instituții pentru

copii; în vârstă de până la 14 ani, care au comis acțiuni social periculoase și necesită

izolare urgentă, până la executarea hotărârilor judecătorești; care s-au prezentat

personal solicitând ajutor. Iar, potrivit pct. 10 din Regulamentul Centrului de

Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002, în Centrul de

Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne nu pot fi primiți

4

copii, subiecți ai raporturilor juridice de drept penal care au săvârșit infracțiuni, copii

cu maladii psihice sau fizice evidente.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că Centrul de Plasament Temporar al

Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne nu corespunde criteriilor unei instituții

de reeducare sau de reabilitare socială, or, acesta nu are atribuții de corectare a

comportamentului copiilor minori aflați în conflict cu legea.

Apreciind întrunirea condițiilor nominalizate de către Beicu Mihail, instanța de

apel a constatat că reclamantul nu întrunește condițiile obligatorii pentru calcularea

vechimii în muncă cu înlesnirea de calculare patru luni vechime în muncă pentru trei

luni de serviciu. Or, Centrul de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului

Afacerilor Interne din momentul înființării a avut drept scop doar îngrijirea

temporară a copiilor minori, dar nu de reeducare sau reabilitare socială.

La 20 octombrie 2022, Beicu Mihail, reprezentat de avocatul Crețu Gheorghe,

a depus recurs împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 12 decembrie 2022, a depus recurs motivat, solicitând admiterea acesteia,

casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs s-au invocat argumente similare celor din acțiune.

Totodată, recurentul a invocat faptul că instanța de apel a neglijat

circumstanțele invocate de el și nu le-a dat apreciere, pronunțând o soluție eronată

pe marginea prezentului litigiu. Mai mult, instanța de apel a interpretat eronat

normele materiale și de procedură.

La 12 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de

recurs Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (f.d. 149).

La 22 decembrie 2022, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

depus referință asupra cererii de recurs, solicitând respingerea acesteia (f.d. 152-

157).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

5

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 12 octombrie 2022, dispozitivul fiind notificat avocatului recurentului prin poșta

electronică la 20 octombrie 2022 (f.d. 137), iar decizia motivată – la 11 noiembrie

2022 (f.d. 140).

Astfel, depunerea recursului la 20 octombrie 2022 (f.d.138), cât și a recursului

motivat la 12 decembrie 2022 (f.d. 143), sunt în termen, or termenul de depunere a

recursului motivat a expirat la 11 decembrie 2022, zi de duminică, respectiv, ultima

zi de depunere a recursului a fost data de 12 decembrie 2022, zi de luni.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Beicu Mihail, reprezentat de

avocatul Crețu Gheorghe, completul de judecată îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

6

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de Beicu Mihail, reprezentat de avocatul Crețu

Gheorghe.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Beicu Mihail, reprezentat de avocatul Crețu Gheorghe, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7