3ra-208/21 — contestarea actelor administrative, obligarea recalcalcularii vechimii in munca

3ra-208/21 — contestarea actelor administrative, obligarea recalcalcularii vechimii in munca (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-208/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de

Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie împotriva Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii

în muncă,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 martie 2019, Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de

avocatul Pîcălău Dorian, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii

în muncă.

În motivarea acțiunii Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie au indicat că, au fost

angajați ai organelor Ministerului Afacerilor Interne cu dreptul de a primi pensia pe linia

MAI, iar în perioada de timp 2004 - 2008, au fost angajați ai Izolatorului de detenției

provizorie al MAI.

Au menționat că până la reforma MAI, din anul 2013, angajatorul nemijlocit era

Ministerul Afacerilor Interne, iar după reforma au devenit angajați ai Inspectoratului

General al Poliției.

Au indicat că activând în funcția nominalizată, anume de paza și escortarea

persoanelor deținute, arestate penal, contravențional, precum și cele condamnate, în

cumul, precum și corelativ cu instituții cu cele de tip penitenciar, nu se iau în considerare

actele normative ce apără drepturile lor în cadrul activității în organele afacerilor interne,

fapt care influențează la eliberarea din serviciul MAI, la recalcularea eficientă a vechimii

în muncă și asupra cuantumului pensiei achitate.

1

Prin urmare, nu s-au luat și nu se iau în considerare dispozițiile Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 și art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar

nr. 1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la 21 martie 2008.

Au indicat că la data de 02 octombrie 2018, s-au adresat cu cerere prealabilă către

Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției, Casa Națională de

Asigurări Sociale, prin care au solicitat să le comunice care este vechimea totală de

muncă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv subdiviziunile acesteia, să le

fie recalculată vechimea în muncă cu avantaje, să li se elibereze copiile materialelor din

dosarul de pensionare, a calculelor vechimii în muncă, la fel au solicitat să li se comunice

care este perioada de muncă în cadrul subdiviziunilor izolatorului de detenție provizorie

din subordinea MAI, la care nu a primit nici un răspuns din partea Ministerului Afacerilor

Interne, Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Având în vedere prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, au remarcat

că colaboratorii care efectuează serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor

reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie),

în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Astfel, au reiterat că Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției

și Casa Națională de Asigurări Sociale, urmau să efectueze recalcularea vechimii în

muncă, cu includerea a avantajelor, două luni vechime pentru o lună în serviciu, pentru

perioada activării lor în cadrul Izolatorului de detenție provizorie.

Au solicitat să fie recunoscut ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne,

Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale, manifestat

prin lipsa răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în muncă cu avantaje a lui

Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie, obligarea Ministerului Afacerilor Interne,

Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze

recalcularea vechimii în muncă a reclamanților Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu

Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor de două luni vechime pentru o lună în serviciu,

pe perioada activității acestora în cadrul Izolatorului de detenție provizorie.

Prin hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea.

S-a recunoscut ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului

General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale, manifestat prin lipsa

răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în muncă a lui Manza Victor, Teleșcu

Ion și Sandu Vitalie.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze vechimea în muncă a reclamanților Manza

Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor de două luni

vechime în muncă pentru o lună în serviciu pentru perioada de activitate a reclamanților

Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie în Izolatorul de detenție provizorie (f.d.118

- 123, vol. I).

2

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că atât Ministerul Afacerilor Interne,

precum și Inspectoratul General de Poliție și Casa Națională de Asigurări nu au efectuat

recalcularea vechimii în muncă cu avantaje pretinsă în cererea prealabilă.

Corespunzător, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a oferit răspuns la cererea

prealabilă înaintată la data de 22 august 2018 și nu a efectuat recalcularea vechimii în

muncă lui Manza Victor Pavel, Sandu Vitalie Grigore și Teleșcu Ion Mihail, ceea ce

lezează dreptul reclamanților garantat conform art. 10 alin. (3) din Legea privind pensiile

de asigurări sociale de stat nr. 156 - XIV din 14 octombrie 1998, potrivit căruia dreptul

la pensie este imprescriptibil.

Prin prisma pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994 și art. 33

alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996,

instanța de fond a stabilit că Manza Victor Pavel, Sandu Vitalie Grigore și Teleșcu Ion

Mihail fac parte din categoria de colaboratorii care au efectuat serviciul de pază, escortare

și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare

de detenție provizorie), drept urmare, aceștia au dreptul la calcularea vechimii în muncă

cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Instanța de fond a concluzionat în privința temeiniciei pretenției privind obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General de Poliție să recalculeze vechimea în muncă a reclamanților Manza Victor,

Teleșcu Ion și Sandu Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor de două luni vechime în

muncă pentru o lună în serviciu pentru perioada activității lor în izolatorul de detenție

provizorie.

La 18 iunie 2019, Inspectoratul General al Poliției a declarat apel împotriva hotărârii

din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.108, vol. I).

La 03 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva

hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.110-111, vol. I).

La 06 august 2019, Ministerul Afacerilor Interne a declarat apel împotriva hotărârii

din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.112-113, vol. I).

Prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost repusă în

termen cererea de apel depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva hotărârii din 17

iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.151 - 152, vol. I).

Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea

din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii pretenției

cu privire la recunoașterea ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne al RM și

Inspectoratului General de Poliție, manifestat prin lipsa răspunsului la cererea de

recalculare a vechimii în muncă a lui Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie și

obligarea Inspectoratului General de Poliție și Ministerului Afacerilor Interne să

recalculeze vechimea în muncă lui Victor Manza, Ion Teleșcu și Vitalie Sandu, cu

includerea avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu pentru

perioada activității lui Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie în izolatorul de

detenție provizorie, și în această parte a fost emisă o decizie nouă cu privire la respingerea

3

pretențiilor, ca neîntemeiate. În rest, hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani a fost menținută (f.d.170 - 193, vol. I).

La 16 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva

deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.202 - 206, vol. I).

La 21 martie 2020, Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de

avocatul Pîcălău Dorian au depus recurs împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău (f.d.208 - 211, vol. I).

Prin decizia din 05 august 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admise recursurile

depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu

Vitalie, reprezentați de avocatul Pîcălău Dorian, casată integral decizia din 18 decembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, restituind cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.245 - 253, vol. I).

Prin decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral

hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o hotărâre

nouă, prin care a fost admisă parțial acțiunea.

S-a recunoscut ca ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale, manifestat

prin lipsa răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în muncă a lui Manza Victor,

Teleșcu Ion și Sandu Vitalie.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze vechimea în muncă

a reclamanților Manza Victor, conform certificatului eliberat de IP Bender nr. 2/1955 din

25.04.2018, Teleșcu Ion, conform certificatului eliberat de IP Bender nr. 2/1956 din

25.04.2018, și Sandu Vitalie, conform certificatului eliberat de IP Bender nr. 2/1971 din

25.04.2018, cu includerea avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună în

serviciu, pentru perioada activității reclamanților în izolatorul de detenție provizorie.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.15, 16-

29, vol. II).

Rejudecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a conchis că prima instanța just

a ajuns la concluzia că pretențiile lui Manza Victor, Sandu Vitalie și Teleșcu Ion față de

Casa Națională de Asigurări Sociale, sunt întemeiate și urmează a fi admise având în

vedere că Sandu Vitalie, Manza Victor și Teleșcu Ion sunt subiecții ce pot beneficia de

înlesnirile prevăzute în pct. 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, deoarece

au activat în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute

și arestate în izolatoare de detenție provizorie al Comisariatului de Poliție mun. Bender.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inițial Ministerul Afacerilor

Interne eronat a stabilit pensia pentru vechimea în muncă, care conform certificatelor

eliberate de Inspectoratul de Poliție Bender nr. 2/1955 din 25.04.2018, nr. 2/1956 din

25.04.2018 și nr. 2/1971 din 25.04.2018, vechimea în muncă a reclamanților ținând cont

de înlesnirile prevăzute de lege, diferă considerabil de vechimea în muncă stabilită prin

încheierile emise de Ministerul Afacerilor Interne la data pensionării reclamanților având

în vedere că, Ministerul Afacerilor Interne urma să calculeze și să stabilească

reclamanților pensia ținând cont de vechimea în muncă cu înlesniri de două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioadele de activitate: Sandu Vitalie, pentru

4

perioada 01.07.1999 - 06.03.2008 (certificat nr. 2/1971 din 25.04.2018), Manza Victor,

pentru perioada de activitate 08.07.2003 - 01.11.2012 (certificat nr. 2/1955 din

25.04.2018), Teleșcu Ion, pentru perioada de activitate 05.11.2004 - 19.11.2012

(certificat nr. 2/1956 din 25.04.2018).

Respectiv, s-a constatat că eroarea autorității cu atribuții de stabilire și calculare a

pensiei la momentul respectiv, a generat situația achitării începând cu data pensionării

reclamanților Sandu Vitalie, Manza Victor și Teleșcu Ion a unei pensii mai mici. Astfel,

s-a constatat ilegalitatea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale, luând în

considerație că Casa Națională de Asigurări Sociale urma să efectueze recalcularea

pensiei acordate reclamanților Sandu Vitalie, Manza Victor și Teleșcu Ion, ținând cont

de vechimea în muncă calculată cu înlesniri în baza certificatelor eliberate de IP Bender

la 24.05.2018, cu nr. 2/1655, 2/1956 și 2/1971.

Deoarece pretenția privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a

efectua recalcularea vechimii în muncă în vederea recalculării pensiei reclamanților,

reprezintă o pretenție subsecventă pretenției privind ilegalitatea refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale, instanța de apel a conchis în privința temeiniciei acestei

pretenții fiind dispusă recalcularea vechimii în muncă în vederea recalculării pensiei

după cum urmează: lui Manza Victor, conform certificatului eliberat de IP Bender nr.

2/1955 din 25.04.2018, Teleșcu Ion, conform certificatului eliberat de IP Bender nr.

2/1956 din 25.04.2018, și Sandu Vitalie, conform certificatului eliberat de IP Bender nr.

2/1971 din 25.04.2018, cu includerea avantajelor de două luni vechime în muncă pentru

o lună în serviciu, pentru perioada activității reclamanților în izolatorul de detenție

provizorie.

Cu referire la pretențiile formulate împotriva Inspectoratului General de Poliție și

Ministerul Afacerilor Interne, instanța de apel le-a respins ca fiind neîntemeiate deoarece

nu s-a constatat existența vreunui temei legal pentru a formula pretenții față de Ministerul

Afacerilor Interne și Inspectoratul General de Poliție, astfel greșit au fost admise de către

instanța de fond.

La 18 decembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat (f.d.32 – 33, vol. II), ulterior la 29 ianuarie 2021, a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii

integral (f.d.43 – 49, vol. II).

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale, și-a manifestat

dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare

pe motiv că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și

elucidate pe deplin, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural.

A invocat că instanțele ierarhic inferioare eronat au interpretat prevederile pct. 8 lit.

d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, cât și

prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

5

Recurentul consideră eronată constatarea instanțe de judecată precum că intimații

au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu.

Recurentul a mai indicat că nu există temei de recalcularea a vechimii în muncă din

izolatorul de detenție provizorie ca perioadă calculată cu avantaje de 2:1 având în vedere

că nu există la moment o lege care să prevadă dreptul colaboratorilor care au activat sau

activează în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, Batalionul special de escortă și

pază la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri. Prin urmare, vechimea în muncă în

cadrul altor instituții decât cele menționate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție

și sistemului penitenciar, nu poate fi calculată cu înlesniri de 2:1, respectiv și perioada

de activitate a intimaților în cadrul izolatorului de detenție provizorie nicidecum nu poate

fi atribuită ca vechime în muncă cu înlesniri.

Totodată, a remarcat recurentul că modificările operate în Hotărârea Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție

și sistemului penitenciar, au fost efectuate în conformitate cu prevederile art. 33 din

Legea nr. 1036 - XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată

la data 16 mai 2018, nicidecum în temeiul unui alt act normativ care stabilește astfel de

garanții și pentru colaboratorii MAI sau IGP. Or, temeiul legal de emitere a actelor

normative este expres stabilit în art. 44 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative.

Recurentul a solicitat admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 18 noiembrie 2020.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

atestă că la materialele cauzei lipsește notificarea dispozitivului deciziei din 18 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău participanților la proces.

Din actele cauzei rezultă că la 06 ianuarie 2021, ora 10:34, prin intermediul poștei

electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților decizia motivată din 18

noiembrie 2020 (f.d.36, vol. II).

La 06 ianuarie 2021, reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale, Glinjin

Vadim a confirmat recepționarea deciziei motivate din 18 noiembrie 2020 a Curții de

6

Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail

vadim.glinjin@cnas.gov.md, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică,

anexat la materialele dosarului (f.d.36, vol. II).

La 18 decembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat (f.d.32 – 33, vol. II), ulterior la 29 ianuarie 2021, a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii

integral (f.d.43 – 49, vol. II).

La 16 martie 2021, în adresa intimaților Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie,

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției, a

fost expediată copia cererii de recurs, a fost expediată copia cererii de recurs motivată

depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d.50, vol. II).

La 02 aprilie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus referință prin care a

comunicat că își menține poziția expusă în referințele depuse anterior în instanțele

ierarhic inferioare (f.d.63, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

7

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1

(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, este

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

8