3ra-208/21 — contestarea actelor administrative, obligarea recalcalcularii vechimii in munca

Dosarul nr.3ra-208/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, A. Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 14 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă, împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 18 martie 2019, Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de avocatul Pîcălău Dorian, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea recalculării vechimii în muncă.

În motivarea acțiunii Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie au indicat că, au fost angajați ai organelor Ministerului Afacerilor Interne cu dreptul de a primi pensia pe linia MAI, iar în perioada de timp 2004 - 2008, au fost angajați ai Izolatorului de detenției provizorie al MAI. Au menționat că până la reforma MAI, din anul 2013, angajatorul nemijlocit era Ministerul Afacerilor Interne, iar după reforma au devenit angajați ai Inspectoratului General al Poliției. Au indicat că activând în funcția nominalizată, anume de paza și escortarea persoanelor deținute, arestate penal, contravențional, precum și cele condamnate, în cumul, precum și corelativ cu instituții cu cele de tip penitenciar, nu se iau în considerare actele normative ce apără drepturile lor în cadrul activității în organele afacerilor interne, fapt care influențează la eliberarea din serviciul MAI, la recalcularea eficientă a vechimii în muncă și asupra cuantumului pensiei achitate.

1 Prin urmare, nu s-au luat și nu se iau în considerare dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la 21 martie 2008. Au indicat că la data de 02 octombrie 2018, s-au adresat cu cerere prealabilă către Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care au solicitat să le comunice care este vechimea totală de muncă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv subdiviziunile acesteia, să le fie recalculată vechimea în muncă cu avantaje, să li se elibereze copiile materialelor din dosarul de pensionare, a calculelor vechimii în muncă, la fel au solicitat să li se comunice care este perioada de muncă în cadrul subdiviziunilor izolatorului de detenție provizorie din subordinea MAI, la care nu a primit nici un răspuns din partea Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Având în vedere prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, au remarcat că colaboratorii care efectuează serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Astfel, au reiterat că Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale, urmau să efectueze recalcularea vechimii în muncă, cu includerea a avantajelor, două luni vechime pentru o lună în serviciu, pentru perioada activării lor în cadrul Izolatorului de detenție provizorie.

Au solicitat să fie recunoscut ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale, manifestat prin lipsa răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în muncă cu avantaje a lui Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie, obligarea Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea vechimii în muncă a reclamanților Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor de două luni vechime pentru o lună în serviciu, pe perioada activității acestora în cadrul Izolatorului de detenție provizorie. Prin hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea.

S-a recunoscut ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Casei Naționale de Asigurări Sociale, manifestat prin lipsa răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în muncă a lui Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie. S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției și Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze vechimea în muncă a reclamanților Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu pentru perioada de activitate a reclamanților Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie în Izolatorul de detenție provizorie (f.d.118 - 123, vol. I). 2 Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că atât Ministerul Afacerilor Interne, precum și Inspectoratul General de Poliție și Casa Națională de Asigurări nu au efectuat recalcularea vechimii în muncă cu avantaje pretinsă în cererea prealabilă.

Corespunzător, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a oferit răspuns la cererea prealabilă înaintată la data de 22 august 2018 și nu a efectuat recalcularea vechimii în muncă lui Manza Victor Pavel, Sandu Vitalie Grigore și Teleșcu Ion Mihail, ceea ce lezează dreptul reclamanților garantat conform art. 10 alin. (3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 - XIV din 14 octombrie 1998, potrivit căruia dreptul la pensie este imprescriptibil.

Prin prisma pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994 și art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, instanța de fond a stabilit că Manza Victor Pavel, Sandu Vitalie Grigore și Teleșcu Ion Mihail fac parte din categoria de colaboratorii care au efectuat serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), drept urmare, aceștia au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Instanța de fond a concluzionat în privința temeiniciei pretenției privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General de Poliție să recalculeze vechimea în muncă a reclamanților Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie, cu includerea în ea a avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu pentru perioada activității lor în izolatorul de detenție provizorie.

La 18 iunie 2019, Inspectoratul General al Poliției a declarat apel împotriva hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.108, vol. I). La 03 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.110-111, vol. I). La 06 august 2019, Ministerul Afacerilor Interne a declarat apel împotriva hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.112-113, vol. I). Prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost repusă în termen cererea de apel depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva hotărârii din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.151 - 152, vol. I). Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea admiterii pretenției cu privire la recunoașterea ca ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne al RM și Inspectoratului General de Poliție, manifestat prin lipsa răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în muncă a lui Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie și obligarea Inspectoratului General de Poliție și Ministerului Afacerilor Interne să recalculeze vechimea în muncă lui Victor Manza, Ion Teleșcu și Vitalie Sandu,

cu includerea avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu pentru perioada activității lui Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie în izolatorul de detenție provizorie, și în această parte a fost emisă o decizie nouă cu privire la respingerea 3 pretențiilor, ca neîntemeiate.

În rest, hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost menținută (f.d.170 - 193, vol. I). La 16 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.202 - 206, vol. I). La 21 martie 2020, Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de avocatul Pîcălău Dorian au depus recurs împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.208 - 211, vol. I). Prin decizia din 05 august 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admise recursurile depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale și Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, reprezentați de avocatul Pîcălău Dorian, casată integral decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, restituind cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.245 - 253, vol. I). Prin decizia din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral hotărârea din 17 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o hotărâre nouă, prin care a fost admisă parțial acțiunea.

S-a recunoscut ca ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale, manifestat prin lipsa răspunsului la cererea de recalculare a vechimii în muncă a lui Manza Victor, Teleșcu Ion și Sandu Vitalie. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze vechimea în muncă a reclamanților Manza Victor, conform certificatului eliberat de IP Bender nr. 2/1955 din 25.04.2018, Teleșcu Ion, conform certificatului eliberat de IP Bender nr. 2/1956 din 25.04.2018, și Sandu Vitalie, conform certificatului eliberat de IP Bender nr. 2/1971 din 25.04.2018, cu includerea avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, pentru perioada activității reclamanților în izolatorul de detenție provizorie.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.15, 16- 29, vol. II).

Rejudecând cauza în ordine de apel, instanța de apel a conchis că prima instanța just a ajuns la concluzia că pretențiile lui Manza Victor, Sandu Vitalie și Teleșcu Ion față de Casa Națională de Asigurări Sociale, sunt întemeiate și urmează a fi admise având în vedere că Sandu Vitalie, Manza Victor și Teleșcu Ion sunt subiecții ce pot beneficia de înlesnirile prevăzute în pct. 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, deoarece au activat în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoare de detenție provizorie al Comisariatului de Poliție mun.

Bender.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inițial Ministerul Afacerilor Interne eronat a stabilit pensia pentru vechimea în muncă, care conform certificatelor eliberate de Inspectoratul de Poliție Bender nr. 2/1955 din 25.04.2018, nr. 2/1956 din 25.04.2018 și nr. 2/1971 din 25.04.2018, vechimea în muncă a reclamanților ținând cont de înlesnirile prevăzute de lege, diferă considerabil de vechimea în muncă stabilită prin încheierile emise de Ministerul Afacerilor Interne la data pensionării reclamanților având în vedere că, Ministerul Afacerilor Interne urma să calculeze și să stabilească reclamanților pensia ținând cont de vechimea în muncă cu înlesniri de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioadele de activitate: Sandu Vitalie, pentru 4 perioada 01.07.1999 - 06.03.2008 (certificat nr. 2/1971 din 25.04.2018), Manza Victor, pentru perioada de activitate 08.07.2003 - 01.11.2012 (certificat nr. 2/1955 din 25.04.2018), Teleșcu Ion, pentru perioada de activitate 05.11.2004 - 19.11.2012 (certificat nr. 2/1956 din 25.04.2018).

Respectiv, s-a constatat că eroarea autorității cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei la momentul respectiv, a generat situația achitării începând cu data pensionării reclamanților Sandu Vitalie, Manza Victor și Teleșcu Ion a unei pensii mai mici. Astfel, s-a constatat ilegalitatea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale, luând în considerație că Casa Națională de Asigurări Sociale urma să efectueze recalcularea pensiei acordate reclamanților Sandu Vitalie, Manza Victor și Teleșcu Ion, ținând cont de vechimea în muncă calculată cu înlesniri în baza certificatelor eliberate de IP Bender la 24.05.2018, cu nr. 2/1655, 2/1956 și 2/1971.

Deoarece pretenția privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua recalcularea vechimii în muncă în vederea recalculării pensiei reclamanților, reprezintă o pretenție subsecventă pretenției privind ilegalitatea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale, instanța de apel a conchis în privința temeiniciei acestei pretenții fiind dispusă recalcularea vechimii în muncă în vederea recalculării pensiei după cum urmează: lui Manza Victor, conform certificatului eliberat de IP Bender nr. 2/1955 din 25.04.2018, Teleșcu Ion, conform certificatului eliberat de IP Bender nr. 2/1956 din 25.04.2018, și Sandu Vitalie, conform certificatului eliberat de IP Bender nr. 2/1971 din 25.04.2018, cu includerea avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, pentru perioada activității reclamanților în izolatorul de detenție provizorie.

Cu referire la pretențiile formulate împotriva Inspectoratului General de Poliție și Ministerul Afacerilor Interne, instanța de apel le-a respins ca fiind neîntemeiate deoarece nu s-a constatat existența vreunui temei legal pentru a formula pretenții față de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General de Poliție, astfel greșit au fost admise de către instanța de fond. La 18 decembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat (f.d.32 – 33, vol. II), ulterior la 29 ianuarie 2021, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii integral (f.d.43 – 49, vol. II).

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale, și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare pe motiv că circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural.

A invocat că instanțele ierarhic inferioare eronat au interpretat prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, cât și prevederile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri. 5 Recurentul consideră eronată constatarea instanțe de judecată precum că intimații au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Recurentul a mai indicat că nu există temei de recalcularea a vechimii în muncă din izolatorul de detenție provizorie ca perioadă calculată cu avantaje de 2:1 având în vedere că nu există la moment o lege care să prevadă dreptul colaboratorilor care au activat sau activează în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, Batalionul special de escortă și pază la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri.

Prin urmare, vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele menționate în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, nu poate fi calculată cu înlesniri de 2:1, respectiv și perioada de activitate a intimaților în cadrul izolatorului de detenție provizorie nicidecum nu poate fi atribuită ca vechime în muncă cu înlesniri.

Totodată, a remarcat recurentul că modificările operate în Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, au fost efectuate în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1036 - XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la data 16 mai 2018, nicidecum în temeiul unui alt act normativ care stabilește astfel de garanții și pentru colaboratorii MAI sau IGP. Or, temeiul legal de emitere a actelor normative este expres stabilit în art. 44 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative.

Recurentul a solicitat admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi. Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 18 noiembrie 2020. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că la materialele cauzei lipsește notificarea dispozitivului deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău participanților la proces. Din actele cauzei rezultă că la 06 ianuarie 2021, ora 10:34, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților decizia motivată din 18 noiembrie 2020 (f.d.36, vol. II).

La 06 ianuarie 2021, reprezentantului Casei Naționale de Asigurări Sociale, Glinjin Vadim a confirmat recepționarea deciziei motivate din 18 noiembrie 2020 a Curții de 6 Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, la adresa de e-mail vadim.glinjin@cnas.gov.md, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele dosarului (f.d.36, vol. II). La 18 decembrie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat (f.d.32 – 33, vol. II), ulterior la 29 ianuarie 2021, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 18 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi, de respingere a acțiunii integral (f.d.43 – 49, vol. II).

La 16 martie 2021, în adresa intimaților Manza Victor, Teleșcu Ion, Sandu Vitalie, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției, a fost expediată copia cererii de recurs, a fost expediată copia cererii de recurs motivată depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.50, vol. II). La 02 aprilie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus referință prin care a comunicat că își menține poziția expusă în referințele depuse anterior în instanțele ierarhic inferioare (f.d.63, vol. II). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului 7 în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, este inadmisibilă. În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 8