3ra-377/21 — obligarea recalcularii vechimii in munca cu avantaje

3ra-377/21 — obligarea recalcularii vechimii in munca cu avantaje (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-377/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

ÎNCHEIERE

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Serghei Velcev, Vasile

Andronachi, Ion Cazacu și Marcel Tataru,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Serghei

Velcev, Vasile Andronachi, Ion Cazacu și Marcel Tataru împotriva Ministerului

Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și a Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost casată integral hotărârea din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă decizie, de respingere a acțiunii ca

neîntemeiate,

c o n s t a t ă:

La data de 7 februarie 2018 Serghei Velcev, Vasile Andronachi, Ion

Cazacu și Marcel Tataru au depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne,

Inspectoratului General al Poliției și a Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că sunt angajați ai organelor

afacerilor interne cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor

Interne.

Reclamanții au specificat că fiind angajați în activitatea serviciului

menegement operațional, care are legătură directă cu activitatea izolatorului de

detenție provizorie al IGP al MAI, precum și paza și escortarea persoanelor

reținute și arestate fie penal, fie contravențional, precum și cele condamnate, în

cumul, precum și corelativ cu instituțiile de tip penitenciar, au aflat că la

calcularea vechimii lor în muncă nu se vor lua în considerație dispozițiile

1

Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 și a art. 33 alin. (2) al Legii cu privire la

sistemul penitenciar nr. 1036/1996, motiv pentru care la data de 3 ianuarie 2018

au depus în adresa pârâților cerere prealabilă, solicitând comunicarea vechimii

de muncă a fiecăruia în cadrul organelor interne, inclusiv în subdiviziunile

acesteia, recalcularea și includerea în vechimea în muncă perioadele în care au

lucrat cu avantaje în serviciul menegement operațional al Inspectoratului de

Poliție Cahul al IGP al MAI, eliberarea copiilor calculelor vechimii în muncă,

comunicarea perioadei de timp de muncă și serviciu, ce au efectuat-o în cadrul

subdiviziunilor izolatorului de detenție provizorie al organelor afacerilor

interne, însă nu au primit răspuns.

Din aceste considerente a fost depusă prezenta acțiune în contencios

administrativ, Serghei Velcev, Vasile Andronachi, Ion Cazacu și Marcel Tataru

solicitând a considera ilegal lipsa răspunsului Inspectoratului General al Poliției,

Ministerului Afacerilor Interne și a Casei Naționale de Asigurări Sociale la

cererea prealabilă depusă, obligarea Inspectoratului General al Poliției,

Ministerului Afacerilor Interne și a Casei Naționale de Asigurări Sociale de a

efectua recalcularea vechimii în muncă a fiecăruia cu includerea în ea a

avantajelor a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pe perioada

activității în serviciul menegment operațional, care are legătură directă cu

activitatea Izolatorului de detenție provizorie precum și paza și escortarea

persoanelor reținute și arestate.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, la data de 9 septembrie 2019

reclamanții au depus cerere privind concretizarea pretențiilor, solicitând

obligarea pârâților de a emite act administrativ individual favorabil pentru

fiecare reclamant în parte privind acordarea dreptului la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje reieșind din prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 și obligarea pârâților de a recunoaște aplicarea în privința lor a

drepturilor și obligațiilor Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

precum și a ordinelor MAI nr. 5 din 5 ianuarie 2004 și nr. 51 din 21 februarie

2001.

Prin încheierea din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, acțiunea lui Serghei Velcev, Vasile Andronachi, Ion Cazacu și Marcel

Tataru, în partea ce ține de pretențiile acestora privind obligarea pârâților de a

emite act administrativ individual favorabil pentru fiecare reclamant în parte

privind acordarea dreptului la calcularea vechimii în muncă cu avantaje reieșind

din prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și obligarea

pârâților de a recunoaște aplicarea în privința lor a drepturilor și obligațiilor

invocate în Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 precum și a

ordinelor MAI nr. 5 din 5 ianuarie 2004 și nr. 51 din 21 februarie 2001, a fost

declarată inadmisibilă din motivul nerespectării procedurii prealabile.

Prin hotărârea din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Serghei Velcev, Vasile Andronachi, Ion Cazacu și Marcel

Tataru a fost admisă parțial, fiind obligată Casa Națională de Asigurări Sociale

de a efectua recalcularea vechimii în muncă a lui Serghei Velcev, Vasile

2

Andronachi, Ion Cazacu și Marcel Tataru, cu includerea în ea a avantajelor a

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pe perioada activității

acestora în cadrul organelor afacerilor interne. În rest, acțiunea a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată.

La data de 27 martie 2020, Inspectoratul General al Poliției, a declarat

apel nemotivat, iar la data de 21 iulie 2020 apel motivat împotriva hotărârii din

25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea

hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii.

La data de 4 mai 2020, Ministerul Afacerilor Interne, a depus apel

preliminar, iar la data de 28 iulie 2020 motivarea apelului împotriva hotărârii

din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea

hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii.

La data de 18 mai 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus

apel preliminar, iar la data de 20 iulie 2020 motivarea apelului împotriva

hotărârii din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii.

Curtea de Apel Chișinău întru evitarea încălcării dreptului apelanților la

un proces echitabil și a dreptului de acces la justiție pentru apărarea drepturilor

și intereselor sale legitime și având în vedere art.66 lit. m) din Constituția

Republicii Moldova coroborat cu art. 12 din Legea nr.212/2004 privind regimul

stării de urgență, de asediu și de război, ținând cont de declararea de către

Organizația Mondială a Sănătății a pandemiei de Corona virus (COVID-19) la

11 martie 2020 și instituirea de către Comisia Națională Extraordinară de

Sănătate Publică la 13 martie 2020 a codului roșu la nivel național în legătură cu

situația epidemiologică prin infecția cu COVID-19, precum și de Hotărîrea nr.

55 din 17 martie 2020 a Parlamentului Republicii Moldova, prin care pe

perioada 17 martie - 15 mai 2020 a fost declarată stare de urgență pe întreg

teritoriul Republicii Moldova și deoarece pe durata stării de urgență termenele

de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu au început să curgă, iar

dacă au început să curgă, au fost suspendate pe toată durata stării de urgență

instituite, a considerat că atât cererile de apel preliminare, cât și motivarea

acestora au fost depuse în termenul prevăzut de lege.

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

casată integral hotărârea din 25 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și a fost emisă o nouă decizie, de respingere a acțiunii ca neîntemeiate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că secția management

operațional al Inspectoratului de Poliție Cahul al IGP al MAI, nu reprezintă o

instituție prevăzută de pct.8 lit.d) al Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994, iar în exercițiul funcției deținute, conform fișei postului, intimații au

desfășurat activitate preponderent în birou. Or, dreptul la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje îl are persoana care corespunde condițiilor și anume, ca

instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.

8 a Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul

nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție

3

provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici, condiții însă ce nu se atestă la caz.

Totodată, instanța de fond neîntemeiat a admis pretenția privind

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a efectua recalcularea

vechimii în muncă a lui Serghei Velcev, Vasile Andronachi, Ion Cazacu și

Marcel Tataru, cu includerea în ea a avantajelor a două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, pe perioada activității acestora în cadrul organelor

afacerilor interne. Or, reclamanții/intimați nu sunt beneficiarii pensiei, iar

competența privind stabilirea vechimii de muncă îi revine angajatorului și

nicidecum Casei Naționale de Asigurări Sociale, care efectuează doar controlul

asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul),

eliberate de organele abilitate.

Din aceste considerente, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea primei

instanțe și a emis o nouă decizie, de respingere a acțiunii.

Invocând ilegalitatea deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, la data de 4 decembrie 2020 Serghei Velcev, Vasile Andronachi, Ion

Cazacu și Marcel Tataru au contestat cu recurs preliminar, care ulterior la data

de 9 februarie 2021 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea în vigoare

a hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată și în referința pe marginea motivării apelurilor

anexate la dosar, suplimentar invocându-se că recurenții au dreptul la

recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, deoarece serviciul menegment

operațional al Inspectoratului de Poliție Cahul al IGP al MAI în care au activat

este entitate destinată pentru deținerea persoanelor și, respectiv cade sub

incidența reglementărilor din pct. 8 al Hotărârea Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994.

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău prin soluția adoptată s-a eschivat de

la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a

examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a

apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând decizie

neîntemeiată de respingere a acțiunii, pe când soluția primei instanțe privind

admiterea parțială a acțiunii este justă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

4

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că decizia instanței de apel a fost adoptată la

data de 25 noiembrie 2020 (f.d.111) și recepționată de către recurenții Serghei

Velcev, Vasile Andronachi, Ion Cazacu și Marcel Tataru la data de 14 ianuarie

2021 (f.d.129).

Astfel, atât recursul preliminar depus la data de 4 decembrie 2020

(f.d.126) cât și motivarea acestuia depusă la data de 9 februarie 2021 (f.d.130)

sunt în termen.

Prin referințele din 4 martie 2021 și 5 martie 2021, Casa Națională de

Asigurări Sociale, Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor

Interne au solicitat declararea recursului depus de Serghei Velcev, Vasile

Andronachi, Ion Cazacu și Marcel Tataru ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Serghei Velcev,

Vasile Andronachi, Ion Cazacu și Marcel Tataru în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.

(2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

5

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după

caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă

ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

6

declara inadmisibil recursul depus de Serghei Velcev, Vasile Andronachi, Ion

Cazacu și Marcel Tataru.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul depus de Serghei Velcev, Vasile Andronachi, Ion Cazacu și

Marcel Tataru, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

7