3ra-166/21 — contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii vechimii in munca cu avantaje

3ra-166/21 — contestarea actului administrativ, obligarea recalcularii vechimii in munca cu avantaje (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-166/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chiselița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Fiodor Zaițev, reprezentat de

avocatul Dorian Pîcălău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Fiodor Zaițev împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerului Afacerilor

Interne și Inspectoratului General al Poliției cu privire contestarea actului administrativ

și obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 26 decembrie 2018, Fiodor Zaițev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, Ministerului Afacerilor Interne și

Inspectoratului General al Poliției cu privire contestarea actului administrativ și

obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje.

În motivarea acțiunii a invocat că, fiind angajat al organelor afacerilor interne, cu

dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, și-a

desfășurat activitatea ca angajat al Izolatorului de detenție provizorie al Ministerului

Afacerilor Interne, inclusiv în cadrul Poliției de Frontieră.

Până la reforma Ministerului Afacerilor Interne, din anul 2013, angajator direct

era Ministerul Afacerilor Interne, ulterior Inspectoratul General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne.

Zaițev Fiodor a invocat că la recalcularea vechimii în muncă nu s-a ținut cont de

prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

1

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, precum și prevederile

art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17 decembrie

1996, în vigoare până la 21 martie 2008, în acest mod fiindu-i încălcate drepturile.

La 16 noiembrie 2018, Zaițev Fiodor a înaintat cerere prealabilă către Ministerul

Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Casa Națională de Asigurări

Sociale, care au fost recepționate la 20 noiembrie 2018 potrivit avizelor de recepție,

prin care a solicitat să-i fie comunicat care este în totalitate vechimea de muncă în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv subdiviziunile acesteia și să-i fie recalculată

vechimea în muncă cu avantaje, calculându-se conform actelor nominalizate mai sus,

cu eliberarea copiilor a calculelor vechimii în muncă, însă până la 20 decembrie 2018

nu a primit nici un răspuns.

Totodată a mai relatat că, beneficiază de avantaje, dat fiind faptul că, a activat la

începutul anilor 1990 în cadrul poliției de frontieră, fapt care conform aceleași hotărâri,

îl avantajează în ceea ce privește recalcularea vechimii în muncă. Riscul la care sunt

supuși colaboratorii de poliție pe parcursul serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție

Preventivă, a fost reflectat și de instanțele judiciare prin hotărâri similare adoptate

anterior.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Poliție și Casa

Națională de Asigurări Sociale, urmează să efectueze recalcularea vechimii în muncă,

cu includerea avantajelor de două luni vechime pentru o lună în serviciu, pentru

perioada activității sale în Izolatorul de Detenție Provizorie și în cadrul poliței de

frontieră, în conformitate cu prevederile pct. (8) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994, care prescriu că calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei categoriilor vizate se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări în subteran.

Potrivit art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din

17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie 2008), vechimea în muncă în vederea

acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele

înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire

penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.

Din esența normelor de drept enunțate rezultă că, pentru calcularea vechimii în

munca cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și

anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct.

8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 martie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit

în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici.

2

Colaboratorii care efectuează serviciului de pază, escortare și detenție a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje,

calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea

prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Reclamantul Zaițev Fiodor a solicitat a considera nelegitim refuzul Inspectoratului

General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări

Sociale, la recalcularea vechimii în muncă cu avantajele prevăzute de actele normative

nominalizate, cu obligarea Inspectoratului General de Poliție, Ministerului Afacerilor

Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale, să efectueze recalcularea vechimii în

muncă cu includerea avantajelor de două luni vechime pentru o lună în serviciu, pe

perioada activității în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, inclusiv pentru

activitatea în cadrul poliței de frontieră.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatată ilegalitatea refuzului Ministerului

Afacerilor Interne de a soluționa cererea lui Fiodor Zaițev, de recalculare a vechimii în

muncă cu avantaje din 16 noiembrie 2018, cu obligarea Ministerului Afacerilor Interne,

să efectueze recalcularea vechimii în muncă lui Fiodor Zaițev, cu includerea avantajelor

de două luni vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului

în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, pentru perioada de activitate de la 07

februarie 2000 până 12 martie 2001 și, cu includerea avantajelor de o lună și jumătate

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în

cadrul Secției Poliției de Frontieră, pentru perioada de activitate de la 14 octombrie

1994 până la 07 februarie 2000, în rest pretențiile au fost respinse.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că Fiodor Zaițev, s-a concediat

din cadrul organelor afacerilor interne cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului

Afacerilor Interne, conform extrasului din Ordinul nr.106 EF din 25 martie 2011.

Ministerul Afacerilor Interne a întocmit calculul vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei lui Fiodor Zaițev, căpitan de poliție a Inspectoratului de sector al CRP Ștefan

Vodă, potrivit căruia, vechimea în serviciu (vechimea totală în muncă) pentru fixarea

pensiei constituie 20 ani 00 luni 03 zile. În temeiul calculului vechimii în muncă, i-a

fost stabilită pensia pe linia MAI în proporție de 50 % din cuantumul soldei, începând

cu 29 martie 2011.

La fel, prima instanță a reținut că Fiodor Zaițev, până la data stabilirii pensiei a

activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne în perioada 12 februarie

1993 – 28 martie 2011, dintre care: 14 octombrie 1994 – 02 iulie 1999 – ajutor al

inspectorului de serviciu al secției de poliție de frontieră al CPR Ștefan Vodă; 02 iulie

1999 – 07 februarie 2000 – inspector controlor al secției de poliție de frontieră al CPR

Ștefan Vodă; 07 februarie 2000 – 12 martie 2001 - polițist al izolatorului de detenție

provizorie al CPS Ștefan Vodă al IPJ Tighina.

Astfel, instanța de judecată a conchis că Fiodor Zaițev întrunește condițiile legale

pentru calcularea vechimii în muncă, cu acordarea înlesnirilor reglementate de lit. c) și

d) pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, iar subdiviziunile în

3

care a activat, cad sub incidența prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994, astfel că la data pensionării reclamantului, 28 martie 2011, organul

cu atribuții de calculare a vechimii în muncă, de stabilire și calculare a pensiei

reclamantului, era angajatorul Ministerul Afacerilor Interne.

Totodată, a reținut prima instanță că autoritatea învestită cu atribuții de stabilire,

calculare și achitare a pensiei reclamantului, incorect a expus informația referitor la

vechimea în muncă a lui Fiodor Zaițev, în calculul anexat la dosarul de pensionare,

nefiind incluse avantajele acordate de lege, ce contravine normelor legale citate și

rezultă din aprecierea, și aplicarea greșită a cadrului legal. Corespunzător, obligația de

calculare a vechimii în muncă cu avantaje și eliberarea informației solicitate

reclamantului revine Ministerului Afacerilor Interne.

Prin urmare, instanța de judecată a respins pretențiile reclamantului privind

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale și Inspectoratului General al Poliției să

efectueze recalcularea vechimii în muncă, cu includerea în avantajelor, pe perioada

activității sale începând cu 16 august 2016 până în prezent în cadrul Poliției de Frontieră

întrucât la momentul pensionării reclamantului, autoritatea investită cu atribuții de

stabilire, calculare și achitare a pensiei nu putea și nici nu avea cum să ia în calcul

perioada ulterioară datei stabilirii pensiei.

La 08 mai 2019, cu respectarea termenului de atac instituit la art. 232 din Codul

administrativ, Ministerul Afacerilor Interne a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.98-99), iar la 28

februarie 2020, prin intermediul poștei electronice (f.d.120) a depus cerere de apel

motivată (f.d.121-125).

Prin decizia din 28 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, corectată prin

încheierea din 28 octombrie 2020, s-a casat hotărârea din 19 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea pretenției cu privire obligarea calculării

vechimii în muncă lui Fiodor Zaițev, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul

Secției Poliției de Frontieră, pentru perioada de activitate de la 14 octombrie 1994 până

la 07 februarie 2000, cu includerea avantajelor de o lună și jumătate vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de respingere

a pretenției ca neîntemeiate. În rest, hotărârea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani a fost menținută.

În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că soluția primei instanțe în partea

obligării Ministerului Afacerilor Interne, să-i recalculeze vechimea în muncă lui Fiodor

Zaițev, cu includerea avantajelor două luni vechime pentru o lună de serviciu, pentru

perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, pentru

perioada de activitate de la 07 februarie 2000 până 12 martie 2001, cu facilități conform

art.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, una legală și întemeiată întrucât din vina organului cu

atribuții de stabilire și calculare a pensiei, care la data de 23 martie 2011, era Ministerul

4

Afacerilor Interne, intimatului Fiodor Zaițev, i-a fost stabilită o pensie mai mică în

rezultatul recalculării vechimii în muncă, situație ce a generat achitarea unei pensii mai

mici reclamantului începând cu 29 martie 2011 și până în prezent.

Cu referire la pretențiile cu privire la obligarea Ministerului Afacerilor Interne de

a calcula vechimea în muncă lui Fiodor Zaițev, pentru perioada efectuării serviciului în

cadrul Secției Poliției de Frontieră, pentru perioada de activitate de la 14 octombrie

1994 până la 07 februarie 2000, cu includerea avantajelor de o lună și jumătate vechime

în muncă pentru o lună de serviciu, instanța de apel a considerat că acestea, urmează a

fi respinse ca neîntemeiate, deoarece la momentul dobândirii dreptului la pensie pentru

vechimea în muncă, începând cu data de 28 martie 2011, intimatul/reclamant Fiodor

Zaițev, nu beneficia de avantajul o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de

serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Secției Poliției de Frontieră,

întrucât conform fișei personale (f. d. 41), anexate la materialele cauzei se constată

faptul că, Fiodor Zaițev, a activat: - în perioada 14 octombrie 1994 - 02 iulie 1999,

conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 291EF din 14.10.1994, ajutor al

Inspectorului de serviciu al Secției Poliției de Frontieră al CRP Ștefan-Vodă; - în

perioada 02 iulie 1999 - 07 februarie 2000, conform ordinului Ministerului Afacerilor

Interne nr. 57EF din 02.07.2000, Inspector controlor al Poliției de Frontieră Palanca al

CRP Ștefan-Vodă.

Or, pct. 8 lit. c) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.78 din

21 februarie 1994 prevedea cert că, se stabilește o lună și jumătate vechime în muncă

pentru o lună de serviciu la pichetele de grăniceri, posturi, comenduiri, punctele de

trecere simplificată a frontierei de stat a persoanelor și mijloacelor de transport, secțiile

de legalizare a documentelor pasagerilor și mijloacelor de transport ce pleacă peste

hotare ale trupelor de grăniceri ale Ministerului Securității Naționale, și nicidecum

pentru munca în cadrul Secției poliției de frontieră, care a fost introdusă abia la

25.12.2012 prin Hotărârea Guvernului nr.925 din 12 decembrie 2012, în vigoare la

25.12.2012, privind modificarea pct. 8 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994.

Împotriva deciziei instanței de apel Fiodor Zaițev, reprezentat de avocatul Dorian

Pîcălău la 13 noiembrie 2020 (conform ștampilei de pe plicul poștal) a depus cerere de

recurs nemotivat, iar la 13 ianuarie 2021 (conform ștampilei de pe plicul poștal) a depus

cerere de recurs motivată solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 28

octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, menținerea în vigoare a hotărârii din 19

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea recursului Fiodor Zaițev, reprezentat de avocatul Dorian Pîcălău și-

a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel în partea respingerii pretențiilor cu

privire la obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a calcula vechimea în muncă lui

Fiodor Zaițev, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Secției Poliției de

Frontieră, pentru perioada de activitate de la 14 octombrie 1994 până la 07 februarie

2000, cu includerea a avantajelor o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de

5

serviciu, considerând-o neîntemeiată, suplimentar fiind indicate motivele de drept și de

fapt invocate cererea de chemare în judecată.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

La 20 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat Ministerului Afacerilor

Interne, Inspectoratului General de Poliție și Casei Naționale de Asigurări Sociale

pentru notificare copia recursului depus de Zaițev Fiodor, reprezentat de avocatul

Dorian Pîcălău, cu explicarea dreptului de a depune referință.

Prin referința depusă la 13 ianuarie 2021 Ministerul Afacerilor Interne al RM a

solicitat declararea inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Fiodor Zaițev (f.d.183),

iar prin referința depusă la 05 februarie 2021, Ministerul Afacerilor Interne al RM a

solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat (f.d.208-214).

La 22 februarie 2021 Inspectoratul General de Poliție al MAI a depus referință la

cererea de recurs depusă de Fiodor Zaițev, menționând că atât instanța de fond cât și

instanța de apel la adoptarea soluției s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală,

călăuzindu-se de lege, reflectând în partea motivată a deciziei concluziile privind

respingerea pretențiilor înaintate față de Inspectoratul General al Poliției.

Casa Națională de Asigurări Sociale până la data stabilită pentru examinarea

cererii de recurs, nu și-a valorificat dreptul procedural de a depus referință.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 28 octombrie 2020, recepționată de

recurent la 14 decembrie 2020 (f.d.172). Fiodor Zaițev, reprezentat de avocatul Dorian

Pîcălău, exercitând dreptul de atac în termen, la 13 ianuarie 2021 (conform ștampilei

de pe plicul poștal) a depus recursul motivat (f.d.192-196).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

6

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

7

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Fiodor Zaițev, reprezentat de avocatul Dorian

Pîcălău, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Fiodor Zaițev, reprezentat de avocatul Dorian Pîcălău, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8