3ra-373/23 — anularea actului adminstrativ si obligarea emiterii actului administrativ

3ra-373/23 — anularea actului adminstrativ si obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-373/23

2-19108819-01-3ra-30032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Gubencu Sergiu, reprezentat de

avocatul Ipatii Denis,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Gubencu Sergiu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, terț Clubul sportiv central „DINAMO” al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul depus de Gubencu Sergiu și s-a menținut hotărârea din 10 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 02 iulie 2019, Gubencu Sergiu a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Ministerului Afacerilor Interne, terț Clubul sportiv

central „DINAMO” al Ministerului Afacerilor Interne, solicitând încasarea din contul

pârâtului în beneficiul său a sumei de 32 817,18 de lei cu titlu de plată suplimentară

pentru fiecare zi de întârziere a plății indemnizației unice și a sumei de 27 550 de lei

cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, începând cu anul 1990 a fost

angajat al Ministerului Afacerilor Interne în mai multe subdiviziuni, preponderent în

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI.

1

Începând cu data de 17 aprilie 2018 a fost numit prin transfer în funcția de șef

adjunct, șef al Secției de instruire metodică al Clubului sportiv central „DINAMO” al

Ministerului Afacerilor Interne (cu statut de Direcție).

La 01 martie 2019, prin ordinul nr.24ef al MAI, începând cu 05 martie 2019, în

temeiul art.38 alin.(1) lit.a) (prin demisie) și lit.c) (după acumularea vechimii în

muncă ce permite dreptul la pensie) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul MAI, raporturile de serviciu au

încetat, cu dreptul de a beneficia de pensie în legătură cu pensionarea, indemnizației

unice în corespundere cu vechimea calendaristică în serviciu și compensației bănești

pentru concediile neutilizate.

Reclamantul a menționat că, la 07 martie 2019 s-a adresat Ministerului

Afacerilor Interne și Clubului sportiv central „DINAMO” al MAI cu cerere,

solicitând stabilirea vechimii calendaristice cu eliberarea actelor confirmative,

eliberarea carnetului de muncă; achitarea indemnizației unice în corespundere cu

art.49 alin.(2) din Legea nr.288/2016, achitarea restanțelor la concediul de odihnă

anual pentru anul 2016 – 31 de zile, 2017 – 48 de zile, 2019 – 10 zile; eliberarea

actelor confirmative a calcului vechimii în muncă, calcului indemnizației unice și

restanțelor la concediul anual de odihnă.

A notat reclamantul că, anterior i s-a achitat compensația pentru concediul de

odihnă anual nefolosit și i s-a eliberat Nota informativă nr.01/82 din 04 aprilie 2019,

prin care șeful Clubului sportiv central „DINAMO” al MAI l-a informat pe șeful

secției resurse umane al Ministerului Afacerilor Interne că au fost eliberate actele

solicitate și achitate restanțele la concediile nefolosite și indemnizația unică a fost

stabilită în sumă de 131 413 de lei, care va fi achitată ulterior, după alocarea surselor

financiare de către Ministerul Afacerilor Interne.

Din considerentul că nu i s-a achitat indemnizația unică, la 13 mai 2019 s-a

adresat din nou Ministerului Afacerilor Interne și Clubului sportiv central

„DINAMO” al MAI cu cerere, solicitând achitarea indemnizației unice în

corespundere cu art.49 alin.(2) din Legea nr.288 din 16.12.2016, precum și achitarea

penalităților prevăzute la alin.(2) al art.330 din Codul muncii pentru neplata

indemnizației unice, începând cu data de 05 martie 2019, până la data plății de facto.

La 18 mai 2019, reclamantul a recepționat răspunsul nr.01/129 din 17 mai 2019

al Clubului sportiv central „DINAMO” al MAI, prin care a fost informat că în planul

de finanțare a Clubului nu sunt prevăzute resurse financiare pentru achitarea

indemnizațiilor și au fost întreprinse măsuri în vederea remedierii și depășirii situației

create.

A relatat reclamantul că, la 21 mai 2019, la contul său de card, a fost transferată

suma de 90 400 de lei, respectiv din considerentul că, cererea n-a fost admisă

integral, la 11 iunie 2019 s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne și Clubului

sportiv central „DINAMO” al MAI cu cerere prealabilă, solicitând achitarea sumei

restante pentru indemnizația unică în mărime de 41 013 de lei, precum și penalitatea

pentru perioada de întârziere în mărime de 32 817,18 de lei. Ulterior, la contul său de

2

card a fost transferată suma restanță a indemnizației unice, însă nu i-a fost achitată

penalitatea pentru perioada de întârziere.

Cu trimitere la art.329, art.330 alin.(1) lit.f), art.331 și art.332 din Codul muncii,

reclamantul a reținut că, indemnizația unică în corespundere cu art.49 alin.(2) din

Legea nr.288/2016, a fost stabilită în sumă de 131 413 de lei, cu toate acestea, însă,

abia la 21 mai 2019, la contul său de card, a fost transferată suma de 90 400 de lei, iar

la 11 iunie 2019 restanța în mărime de 41 013 de lei.

Consideră că, pentru neachitarea indemnizației unice în termenul prevăzut de

lege, autoritatea publică emitentă pentru perioada 05 martie 2019 – 20 mai 2019

urmează să-i achite penalitatea de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere conform

art.330 din Codul muncii, ceea ce constituie suma de 32 817,18 de lei.

A solicitat reclamantul admiterea acțiunii, anularea refuzului al Ministerului

Afacerilor Interne de a examina și de a satisface cererea sa prealabilă din 11 iunie

2019, privind achitarea integrală a datoriilor la plata indemnizației unice, inclusiv a

penalităților, cu obligarea Ministerului Afacerilor Interne să emită un act

administrativ individual favorabil, prin care să-i fie achitată suma de 32 817,18 de lei

cu titlu de plăți suplimentare pentru fiecare zi de întârziere a plății indemnizației

unice.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Gubenco Sergiu.

La 14 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Gubenco Sergiu,

reprezentat de avocatul Ipatii Denis, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe,

iar la 15 martie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a

hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea

unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii sale (f.d.165-166a, 178, 182-185,

vol.I).

Prin decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Gubencu Sergiu și s-a menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În susținerea poziției sale instanța de apel a motivat soluția de respingere a

acțiunii depuse de Gubencu Sergiu prin faptul că, pentru a pretinde obligarea

Ministerului Afacerilor Interne la plata compensației pentru întârzierea achitării

indemnizației unice în beneficiul reclamantului, acesta are sarcina pozitivă de a proba

că această obligație este imputabilă Ministerului. Cu trimitere la prevederile art.330

alin.(1) lit.f) și alin.(2) din Codul muncii, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

reținut că, obligația de plată a compensației de întârziere pretinse de Gubencu Sergiu

este imputabilă, reieșind din norma dată de drept, exclusiv persoanei care are

obligația de a achita indemnizația unică, însă reclamantul urma să dovedească că

această obligație aparține anume Ministerului Afacerilor Interne.

Instanța de apel a constatat că, la data eliberării lui Gubencu Sergiu din funcție

în legătură cu pensionarea, respectiv la 05.03.2019, acesta a activat în funcția de șef

adjunct, șef al Secției de instruire metodică al Clubului sportiv central „DINAMO” al

Ministerului Afacerilor Interne. Or, potrivit pct.2 din Regulamentul privind

3

organizarea și funcționarea Clubului sportiv central „DINAMO” al Ministerului

Afacerilor Interne, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.279/2015,

Clubul sportiv central „DINAMO” reprezintă o autoritate administrativă subordonată

Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, are patrimoniu distinct,

bilanț autonom, conturi curente în instituții bancare, ștampilă cu denumirea sa și alte

rechizite necesare. Punctul 6 al aceluiași Regulament statuează că, Clubul include în

componența sa următoarele subdiviziuni: secția instruire metodică; secția sport

profesional; secția resurse umane și asistență tehnică; secția economie și finanțe;

centrul pregătire de foc; centrul cultură fizică și sport; secția administrare și

dezvoltare, secția medicină sportivă.

Reieșind din pct.22 subpct.6) al Regulamentului indicat, sarcina calculării și

asigurării plății la timp a salariilor, indemnizațiilor și altor plăți a angajaților îi

revinde Secției economie și finanțe a Clubului sportiv central „DINAMO” al MAI.

Cu trimitere la pct.2 și pct.3 din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.693 din 30 august 2017, instanțele de judecată au stabilit că, Ministerul Afacerilor

Interne este organul central de specialitate al administrației publice care asigură

realizarea politicii guvernamentale în domeniile de activitate ce îi sunt încredințate și

este persoană juridică de drept public, cu sediul în municipiul Chișinău, și dispune de

denumire, de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de conturi trezoreriale,

precum și de alte atribute specifice autorităților publice, stabilite în legislație.

A menționa instanța de apel că, Ministerul Afacerilor Interne și Clubul sportiv

central „DINAMO” sunt persoane juridice distincte, care dispun de autonomie

financiară și managerială, relevant fiind că sarcina de plată a drepturilor salariale

colaboratorilor Clubului sportiv central „DINAMO” este atribuită prin cadrul

normativ pertinent anume în obligația acestui Club și, respectiv, deoarece anume

Clubului sportiv central „DINAMO” îi revine sarcina de plată a indemnizației unice

stabilite la eliberarea din funcție, consecințele pretinsei neachitări a acesteia este

imputabilă, la fel, Clubului, motive pentru care instanțele de judecată au concluzionat

că, obligațiile pretinse de Gubencu Sergiu nu sunt imputabile Ministerului Afacerilor

Interne.

Nu au fost reținute argumentele invocate de Gubencu Sergiu precum că,

contractul individual de muncă și ordinul de eliberare din funcție au fost

încheiate/adoptate de Ministerul Afacerilor Interne, or, cadrul legal aplicabil speței

cert determină expres cui anume aparține sarcina de plată a drepturilor salariale și,

respectiv, cine poartă răspundere pentru pretinsa încălcare a termenelor de plată a

acestora.

Au fost considerate irelevante trimiterile reclamantului la dispozițiile art.45, 46,

128, 143, 329-332 din Codul muncii, întrucât aceste norme de drept sunt inaplicabile

speței în condițiile în care cadrul normativ pertinent, aplicabil cauzei, instituie o altă

persoană ca fiind responsabilă de plata drepturilor salariale lui Gubencu Sergiu decât

Ministerul Afacerilor Interne și anume Clubului sportiv central „DINAMO”.

4

La 18 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Gubencu Sergiu,

reprezentat de avocatul Ipatii Denis, a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, iar la 23 ianuarie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea

integrală a deciziei din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea

unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului Gubencu Sergiu a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea

eronată a normelor de drept material.

Recurentul consideră că, instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au dat

apreciere circumstanțelor cauzelor, concluzionând că acțiunea a fost adresată față de

pârâtul necorespunzător MAI, or, în calitate de angajator a fost Ministerul Afacerilor

Interne, care l-a angajat și l-a eliberat din serviciu prin ordinul nr.24ef din 01 martie

2019 al ministrului MAI, Alexandru Jizdan, în legătură cu pensionarea, și i-a achitat

pentru întreaga perioadă de activitate salariul și plățile în legătură cu pensionarea, și

nicidecum Clubul sportiv central „DINAMO”.

Prin urmare, la caz, angajatorul – Ministerul Afacerilor Interne, prin prisma

art.330 alin.(1) lit.f) și alin.(2) din Codul muncii, care se face vinovat de reținerea la

plata indemnizației unice, urmează să-i achite suplimentar pentru fiecare zi de

întârziere 0,3% din suma neplătită în termen, care constituie suma de 32817,18 lei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură civilă

care stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Or, legea

procesual-civilă, care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale

ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

5

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 noiembrie 2022, în

ședință publică (f.d.201, vol.II).

Actele cauzei atestă că, prin scrisoarea electronică din 20 noiembrie 2022,

Curtea de Apel Chișinău a expediat copia dispozitivului deciziei instanței de apel din

16 noiembrie 2022, la adresa electronică a avocatului Ipatii Denis (f.d.210, vol.I).

În același timp, din materialele dosarului rezultă că, decizia integrală a Curții de

Apel Chișinău din 16 noiembrie 2022 a fost notificată avocatului Ipatii Denis la 13

martie 2023 la adresa electronică a acestuia (f.d.214, vol.I).

Astfel, recursul depus de Gubencu Sergiu, reprezentat de avocatul Ipatii Denis a

fost efectuată cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ în redacția

legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din

01 septembrie 2023).

La 31 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului

Afacerilor Interne și Clubului sportiv central „DINAMO” copia recursului depus de

Gubencu Sergiu, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării obligatorii a

referințelor (f.d.9, vol.II).

La 21 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Ministerul Afacerilor

Interne a depus referință, solicitând declararea recursului depus de Gubencu Sergiu ca

inadmisibil, întrucât recursul depus de ultimul se referă la dezacordul acestuia cu

soluția pronunțată de instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă asupra

existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului material (f.d.11-15,

vol.II).

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea

cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau,

după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

7

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de Gubencu Sergiu,

reprezentat de avocatul Ipatii Denis.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Gubencu Sergiu, reprezentat de avocatul Ipatii Denis, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8