3ra-456/23 — obligarea execuării decizei s.a.

3ra-456/23 — obligarea execuării decizei s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-456/23

2-18098830-01-3ra-20042023

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești – R. Moșneguțu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

19 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bureti Vasile,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Bureti Vasile împotriva Consiliului Orășenesc Șoldănești,

privind obligarea de a executa decizia și de a efectua modificările în cadastrul

bunurilor imobile, anularea parțială a deciziilor, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 11 ianuarie 2018, Bureti Vasile, prin intermediul avocatului Andrei

Mandraburcă, a depus cererea de chemare în judecată îndreptată către Consiliul

orășenesc Șoldănești.

La 10 iunie 2019, reclamantul a depus cerere de concretizare a pretențiilor,

prin care a solicitat obligarea Consiliului local Șoldănești de-a executa decizia nr.

2/3 din 20 februarie 2014, efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile,

prin radierea înscrierii efectuate în temeiul deciziei 20/38 din 06 decembrie 2012;

anularea deciziei Consiliului local Șoldănești nr. 20/37 din 06 decembrie 2012 în

partea suprafeței terenului cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,286 ha amplasat

în or. Șoldănești str. Prieteniei, 14, ca proprietate publică din domeniul privat UAT

or. Șoldănești, cu obligarea specialistului în reglementarea problemelor funciare să

efectueze rectificările în cadastrul bunurilor imobile; anularea deciziei nr. 2-21 din

28 martie 2019 în partea suprafeței terenului aferent atribuit cu nr. cadastral xxxxx,

în sensul în care să se vândă terenul aferent cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața

0,286 ha la construcțiile private amplasate în or. Șoldănești str. Prieteniei, 14,

proprietar Vasile Bureti, cu modificarea borderoului de calcul și cu obligarea

Primarului or. Șoldănești de a semna contractul de vânzare-cumpărare a terenului

aferent cu nr. cadastral xxxxx, încasarea din contul Consiliului Orășenesc

1

Șoldănești a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 20 000 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că deciziile Consiliului local

Șoldănești a căror legalitate se contestă, vin drept răspuns la cererea depusă de

reclamant către Consiliul Orășenesc Șoldănești din 28.01.2013 privind vânzarea

terenului aferent a trei construcții-bunuri imobile, proprietatea reclamantului,

amplasate pe terenul nr. cadastral xxxxx.

Terenul cu nr. cadastral xxxxx, la momentul dobândirii de către reclamant a

dreptului de proprietate asupra construcțiilor aveau suprafața de 0,286 ha.

Ulterior depunerii cererii de vânzare a terenului aferent, s-a aflat că prin

decizia nr. 20/38 din 06.12.2012 a fost creat terenul cu nr. cadastral xxxxx.

Din spusele funcționarilor responsabile, anume acest fapt constituie o piedică

pentru ca solicitarea de atribuire a terenului aferent construcțiilor private, conform

planului anexat la cererea de atribuire a terenului aferent să fie satisfăcută.

Această decizie a fost contestată în instanța de judecată în ordinea

contenciosului administrativ, proces încetat, ca urmare a faptului că prin decizia

Consiliului local Șoldănești nr. 2/3 din 20.02.2014 a fost abrogată propria decizia

acestei autorități cu nr. 20/38 din 06.12.2012.

În condițiile în care funcționarii primăriei nu au întreprins nimic, prin cererea

prealabilă din 11.09.2017, s-a venit cu solicitarea de a efectua modificările în

cadastrul bunurilor imobile, prin radierea înscrierilor efectuate în temeiul deciziei

nr. 20/38. Deoarece nu a existat nici un răspuns la cererea prealabilă s-a acționat în

termenul prevăzut de Legea Contenciosului administrativ în instanța de judecată.

În cadrul ședinței de judecată din 04.10.2018, i-a fost prezentat înscrisuri,

printre care și Decizia Consiliului local Șoldănești nr. 20/37 „Cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate al UAT asupra terenului cu nr. cadastral

xxxxx cu suprafața de 0.2054 ha.

Despre această decizie a aflat pentru prima data la 04.10.2018.

Atât la momentul emiterii deciziei cât și la momentul când au fost efectuate

lucrările cadastrale, nu a fost informat despre existența acestei decizii, chiar dacă la

acel moment era deja proprietarul construcțiilor amplasate pe terenul nr. cadastral

xxxxx.

Consideră că interesele sale ca proprietar au fost afectate prin decizia

Consiliului local Șoldănești nr. 20/37, prin care s-a micșorat suprafața acestui

teren.

Decizia nr. 20/37 din 06.12.2012 pe care o consideră ilegală a stat la baza

emiterii unei alte deciziei nr. 2-21 din 28.03.2019, prin care Consiliul Local

Șoldănești a decis vânzarea terenului aferent cu nr. cadastral 8301 113.007 cu

suprafața de 0,2054 ha reclamantului.

Această ultimă decizie a stat la baza rațiunii înaintării cererii de concretizare,

care vine la ceva mai mult de 6 ani de la data depunerii cererii de atribuire a

terenului aferent, timp în care Consiliul local Șoldănești a format două terenuri

distincte pe sectorul de teren pe care sunt amplasate bunurile proprietatea private

ce îi aparține reclamantului, unul de 0,2054 ha. și altul de 0,1801 ha

Reclamantul a indicat că, toate deciziile Consiliului local Șoldănești emise în

acest timp, au avut scopul tergiversării examinării cererii lui de atribuire a terenului

2

aferent, precum și micșorarea suprafeței de teren aferent pretins de către el în

calitate de proprietar al construcțiilor aflate pe acest teren.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești din 11 februarie 2020, s-a

respins acțiunea înaintată de Bureti Vasile împotriva Consiliului Orășenesc

Șoldănești, privind obligarea de a executa decizia și de a efectua modificările în

cadastrul bunurilor imobile, anularea parțială a deciziilor, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 25 februarie 2020, Bureti Vasile a declarat apel împotriva hotărârii din 11

februarie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2021, procesul în

cauza de contencios administrativ, în ordine de apel, conform cererii de chemare în

judecată înaintată de Bureti Vasile împotriva Consiliului orășenesc Șoldănești

privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului și efectuarea

modificărilor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată, s-a suspendat până la examinarea unei cauze conexe.

La 22 august 2022, avocatul Andrei Mandraburcă în interesele lui Vasile

Bureti a depus cerere de reluare a procesului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2022, s-a admis

cererea cu privire la reluarea procesului. S-a reluat procesul în cauza de contencios

administrativ, în ordine de apel, conform cererii de chemare în judecată înaintată

de Bureti Vasile împotriva Consiliului orășenesc Șoldănești privind contestarea

actului administrativ, obligarea emiterii actului și efectuarea modificărilor,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 01 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Bureti Vasile și s-a menținut hotărârea din 11 februarie 2020 a

Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că soluția primei

instanțe, este una legală și întemeiată, iar argumentele expuse în cererea de apel au

un caracter declarativ.

Referitor la cerința de a executa decizia, a menționat că reclamantul nu a

înaintat acțiunea împotriva autorității execuționale, dar împotriva Consiliului or.

Șoldănești, deși prin prisma art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 436 din 28.12.2006

privind administrația publică locală, anume Primarul este acela care asigură

executarea deciziilor consiliului local.

Ca urmare, a reținut că instanța de fond întemeiat a respins cerințele

reclamantului, or, acestea au fost înaintate împotriva pârâtului necorespunzător și

anume Consiliului or. Șoldănești, dar nu Primarului or. Șoldănești.

Referitor la cerința reclamantului privind anularea deciziilor Consiliului local

Șoldănești nr. 20/37 din 06.12.2012 și nr. 2-21 din 28.03.2019, instanța de apel a

menționa că, Consiliul local, ca proprietar de plin drept, asupra terenurilor, este

îndreptățit de a decide cu privire la vânzare și suprafața vândută. Consiliul or.

Șoldănești din poziția sa de titular al dreptului de proprietate, nu avea nici o

obligație de a-l informa pe reclamant despre intenția sa de a forma un nou bun

imobil sau de a separa și forma alte bunuri imobile, sau de a-și recunoaște dreptul

de proprietate asupra terenului.

3

La 27 martie 2023, Bureti Vasile, reprezentat de avocatul Mandraburcă

Andrei, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 01 martie 2023

a Curții de Apel Chișinău.

La 10 aprilie 2023, recurentul a depus recursul motivat, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei și remiterea cauzei spre rejudecare Sau, cu titlu

subsidiar, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Recurentul consideră că instanța de apel nu a examinat temeinic argumentele

aduse în apel, ci a adoptat o abordare formalistă excesivă, contrară principiului

contradictorialității și egalității în arme.

A invocat prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil și obliga instanțele să

efectueze o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor prezentate de

părți, susținând că lipsa examinării temeinice a argumentelor sale contravine

acestui principiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de Bureti Vasile, în raport cu

actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că la caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia contestată la 01 martie 2023. Dispozitivul deciziei a fost notificat

reprezentantului recurentului, prin intermediul poștei electronice, la 02 martie

2023.

4

La 27 martie 2023, Bureti Vasile, reprezentat de avocatul Mandraburcă

Andrei, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de

Apel Chișinău.

Copia deciziei integrale a fost notificată reprezentantului recurentului, prin

poșta electronică, la 20 martie 2023.

Iar, motivarea recursului a fost depusă la 10 aprilie 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

declararea recursului împotriva deciziei din 01 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, Bureti Vasile a respectat termenele prevăzute la art. 245 din Codul

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus în raport cu materialele

cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

5

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Bureti Vasile, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Bureti Vasile, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6