3ra-1166/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1166/19 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești (jud: R. Moșneguțu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Vasilii Bureti, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasilii Bureti împotriva Consiliului orășenesc Șoldănești cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ privind vânzarea terenului aferent cu încheierea ulterioară a contractului de vânzare-cumpărare și obligarea efectuării modificărilor în Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Vasilii Bureti împotriva hotărârii din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, c o n s t a t ă: La 20 februarie 2017 Vasilii Bureti a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Șoldănești cu privire la obligarea emiterii actului administrativ privind vânzarea terenului aferent cu încheierea ulterioară a contractului de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 16 iunie 2015 între el și SC „Cupcini Cristal” în proces de faliment, a fost semnat actul de ridicare a bunului adjudecat ca rezultat al recunoașterii lui în calitate de câștigător a licitației ,,cu strigare” din 16 iunie 2016, care a avut ca obiect lotul nr. 13 - linia de cale ferată nr. 8 cu accesoriu de deservire, amplasat în or. Șoldănești pe terenul proprietate publică a administației publice locale cu nr. cadastral xxxxx. A menționat că bunul dat reprezintă o cale de comunicație destinată circulației vehiculelor prin rulare pe șine, care constă dintr-un ansamblu de construcții și instalații, cu ajutorul cărora se asigură circulația materialului rulant (tren, vagoane) în vederea exportării transporturilor, încărcării și descărcării de bunuri materiale, iar destinația este punctul de încărcare-descărcare a bunurilor materiale în vederea transportării acestora pe cale ferată.

Având ca scop reabilitarea, precum și utilizarea ulterioară a acestui bun în cadrul unui proces tehnologic, a întreprins acțiuni în ceea ce privește înregistrarea bunului, precum și procurarea terenului aferent acestuia, necesar pentru buna 1 exploatare. Bunul este format din linia propriu-zisă de rulare, lucrări funcționale, rampă și platformă. Elementele constitutive ale acestuia sunt fixate durabil în sol, iar ridicarea acestora ar duce la afectarea gravă a utilității. A comunicat că la 25 noiembrie 2016 a depus cerere la Consiliul orășenesc Șoldănești privind vânzarea terenului aferent procesului tehnologic al acestor bunuri. La cerere a anexat și un proiect de prefizibilitate, care argumentează necesitatea deținerii unui teren aferent acestor bunuri ce formează procesul tehnologic, precum și identifică în teren sectorul necesar, în conformitate cu normele tehnice și sanitar-ecologice.

Fără a primi un răspuns oficial, la 19 decembrie 2016 a depus în adresa Consiliului orășenesc Șoldănești o cerere prealabilă prin care a solicitat vânzarea terenului aferent bunurilor partea a procesului tehnologic, amplasate pe terenurile cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx din or. Șoldănești, str.Prieteniei 16 A și 31 August 1989, însă pârâtul nu a avut nicio reacție la cererea de vânzare-cumpărare a terenului aferent, cât și în ceea ce privește soluționarea cererii prealabile. În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 7 alin. (1), 11, 16, 17 ale Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. A solicitat obligarea Consiliului orășenesc Șoldănești de a emite o decizie privind vânzarea terenului aferent bunurilor ce formează procesul tehnologic amplasate pe terenurile cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx din or.

Șoldănești, str. Prieteniei 16 A și 31 August 1989, cu încheierea ulterioară a contractului de vânzare- cumprare a terenului la prețul normativ. La 4 octombrie 2017 Vasilii Bureti a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Șoldănești cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea efectuării modificărilor în Registrul bunurilor imobile. În motivarea acțiunii a indicat că la 25 noiembrie 2016 a depus la Consiliul orășenesc Șoldănești cerere privind vânzarea terenului aferent procesului tehnologic ce îi aparține cu drept de proprietate. La cerere a fost anexat proiectul de prefizibilitate, care argumentează necesitatea deținerii unui teren aferent al bunului ce formează procesul tehnologic, precum și identifică sectorul de teren necesar.

Fără a primi răspuns, la 19 decembrie 2016 a depus la Consiliul orășenesc Șoldănești o cerere prealabilă prin care a solicitat vânzarea terenului aferent bunurilor parte a procesului tehnologic, amplasate în or. Șoldănești, str. Prieteniei 16 A și 31 August 1989, cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx. La fel, a semnalat că pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești se află cauza civilă intentată de el către Consiliul orășenesc Șoldănești cu privire la obligarea de a emite decizia privind vânzarea terenului aferent cu obligarea de a încheia ulterior contractul de vânzare-cumpărare.

Pe suprafața terenului aferent solicitat s-a constatat existența unor lucrări cadastrale efectuate în temeiul deciziei nr.2/14 din 7 februarie 2017 a Consiliului local Șoldănești înregistrată la 17 februarie 2017 la cadastru, pe care a recepționat-o la 4 iulie 2017. Astfel, a subliniat că potrivit deciziei menționate, Consiliul orășenesc Șoldănești a dispus recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,295 ha, nr. cadastral xxxxx - teren cu destinație pentru construcții, ca proprietate publică a domeniului privat, amplasat pe str. Prieteniei, luat la evidența administrației publice locale.

2 A considerat că decizia nr. 2/14 din 7 februarie 2017 contravine legii, deoarece atribuirea acestui sector de teren în proprietatea administrației publice locale în condițiile în care a înregistrat o cerere de atribuire a terenului aferent construcțiilor private pe acest sector încă la 25 noiembrie 2016, reprezintă o acțiune ilegală și neîntemeiată, adoptată fară consultarea părților și care are drept scop crearea impedimentelor în vederea executării unei eventuale hotărâri judecătorești privind atribuirea terenului aferent.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 7 alin. (1), 11, 16, 17 ale Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. A solicitat anularea deciziei nr. 2/14 din 7 februarie 2017 a Consiliului orășenesc Șoldănești și obligarea pârâtului să efectueze modificări în cadastrul bunurilor imobile, prin radierea înscrierii efectuate în temeiul deciziei nr. 2/14 din 7 februarie 2017. Prin încheierea din 22 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, ambele cauze au fost conexate într-o singură procedură (f.d.105). La 27 iulie 2018 Vasilii Bureti a depus cerere de concretizare a cerințelor împotriva Consiliului orășenesc Șoldănești cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii date, a indicat că pe parcursul examinării cauzei s-a depistat că pe suprafața terenului aferent s-a constatat existența unor lucrări cadastrale efectuate în temeiul deciziei Consiliului local Șoldănești nr. 7/4 din 13 septembrie 2017 și anume formarea bunului imobil cu nr. cadastral xxxxx și recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestui teren după UAT al domeniului privat al or. Șoldănești. De asemenea, a menționat că pe această suprafață a terenului aferent s-a constatat existența unor lucrări cadastrale efectuate în temeiul deciziei Consiliului local Șoldănești nr.1/2 din 9 februarie 2017 și anume formarea a două bunuri imobile cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx, cu recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestui teren după UAT al domeniului privat al or.

Șoldănești. Reclamantul a opinat că aceste decizii contravin legii, iar atribuirea acestui sector de teren în proprietatea APL îi afectează drepturile și interesele, având în vedere că are înregistrată o cerere de atribuire a terenului aferent construcțiilor private încă din 25 noiembrie 2016. A mai declarat că din conținutul deciziei nu rezultă care a fost scopul formării acestui bun, nefiind clar dacă face parte dintr-un anumit proiect de dezvoltare a orașului sau are o menire socială. În condițiile în care un bun este format fără a avea un scop declarat, precum și având în vedere că Consiliul local Șoldănești este la curent cu litigiul ce are ca obiect obligarea atribuirii terenului aferent imobilului privat, a considerat că deciziile contestate nu au avut un alt scop decât crearea impedimentelor în ceia ce privește adjudecarea de către el a terenului solicitat.

A solicitat în urma concretizării cerințelor, obligarea Consiliului orășensc Șoldănești de a emite decizia privind vânzarea terenului aferent cu încheierea ulterioară a contractului de vânzare-cumpărare, anularea deciziilor Consiliului orășenesc Șoldănești nr.7/4 din 13 septembrie 2017 și nr.1/2 din 09 februarie 2017, cu obligarea Consiliului orășenesc Șoldănești de a efectua modificări în cadastrul bunurilor imobile. 3 Prin hotărârea din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată și nefondată. La 26 decembrie 2018 Vasilii Bureti a declarat apel împotriva hotărârii din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

Prin decizia din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Vasilii Bureti împotriva hotărârii din 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, iar în consecință soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios. La 8 august 2019 Vasilii Bureti a depus recurs împotriva deciziei din 5 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, iar concluziile instanțelor de judecată sunt în contradicție cu materialele cauzei, fiind apreciate în mod arbitrar probele. A reiterat că actele administrative contestate contravin principiilor transparenței și legalității actului decizional al administrației publice, iar atribuirea sectorului de teren litigios în proprietatea administrației publice locale afectează drepturile și interesele sale. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 5 iunie 2019, iar recurentul a recepționat-o la 9 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.89).

Astfel, recursul depus la 8 august 2019, este în termen. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la 4 intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de Vasilii Bureti, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Vasilii Bureti, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

5 În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Vasilii Bureti.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Vasilii Bureti, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 6