3ra-1167/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1167/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L.Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Galina Grauăr reprezentată de avocatul Alla Lupareva, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Grauăr împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău și Roman Vîșcu, intervenient accesoriu Filipp Grauăr cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Galina Grauăr și a fost menținută hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 1 septembrie 2017 Galina Grauăr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chișinău și Roman Vîșcu cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în baza procesului-verbal de recepție finală nr. 629-1 din 21 iulie 2008 și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 10196 din 30 decembrie 2009, dispune de dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile: casa de locuit individuală cu suprafața de 225,7 mp cu numărul cadastral xxxxx și terenul pentru construcție cu suprafața de 0,0558 ha cu numărul cadastral xxxxx, situate în mun. Chișinău, str. xxxxx.

A menționat că în baza hotărârii judecătorești din 4 martie 1987, certificatului de moștenire testamentară nr. 1/2-834 din 17 iulie 1984, deciziei Comitetului executiv nr. 13/8.1.1 din 26 decembrie 1989, dispune și de dreptul de proprietate asupra 28/54 cotă-parte din bunurile imobile: casă de locuit individuală cu suprafața de 99,9 mp cu numărul cadastral xxxxx, construcție auxiliară cu suprafața de 12,2 mp cu numărul cadastral xxxxx și construcție auxiliară cu suprafața de 13,8 mp cu numărul cadastral xxxxx, situate în mun. Chișinău, str. xxxxx. A relatat că în luna martie 2017, vecinul său Roman Vîșcu, în mod samavolnic a început să demoleze gardul capital de protecție instalat între casa de locuit care îi aparține ei, situată în mun.

Chișinău, str. xxxxx și casa de locuit a acestuia, situată 1 în mun. Chișinău, str. xxxxx, susținând că are dreptul la executare a lucrărilor de demolare întrucât a privatizat lotul de pământ pe care se află gardul. Ca urmare a depus în adresa Primăriei municipiului Chișinău cerere prin care a solicitat eliberarea informației privind dreptul de proprietate asupra terenului menționat. Astfel, la 9 iunie 2017 a recepționat copia contractului de vânzare-cumpărare a terenului încheiat între Primăria municipiului Chișinău și Roman Vîșcu la data de 16 octombrie 2008, precum și copia deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 12/12-38 din 15 iulie 2008 privind atribuirea în proprietate privată a unui lot de pământ din str. xxxxx.

Nefiind de acord cu decizia și contractul de vânzare-cumpărare menționate, la 6 iulie 2017 a depus în adresa Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actelor în cauză, însă nu a recepționat niciun răspuns la cererea depusă. Reclamanta a considerat că actele administrative invocate sunt ilegale în fond, fiind emise cu încălcarea procedurii prevăzute de legislație. A comunicat că terenul vândut lui Roman Vîșcu este situat la o distanță mai mică de 80 cm de la fereastra casei de locuit a ei, amplasată în mun. Chișinău, str. xxxxx, astfel că respectivul lot este terenul aferent acestei case și corespunzător, are dreptul preferențial la încheierea contractului de vânzare-cumpărare al terenului litigios, drept ce i-a fost încălcat.

A considerat că transmiterea terenului în proprietate privată lui Roman Vîșcu a fost efectuată contrar procedurii prevăzute de lege și fară acordul ei, iar despre realizarea tranzacției a aflat abia la 9 iunie 2017. Reclamanta a mai invocat că în conformitate cu prevederile art. 77 alin. (5) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, lotul litigios urma a fi comercializat prin intermediul unei licitații publice, însă, în speță o asemenea licitație nu a avut loc, iar încălcarea prevederilor legale atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 3715 din 16 octombrie 2008 semnat între Primăria municipiului Chișinău și Roman Vîșcu.

A solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 12/12-38 din 15 iulie 2008 „Cu privire la atribuirea în proprietate privată a unui lot de pământ din str. xxxxx” și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a terenului din str. xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx, semnat între Primăria municipiului Chișinău și Roman Vîșcu la 16 octombrie 2008 și înregistrat sub nr. 3715. Prin încheierea protocolară din 5 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Filipp Grauăr (f.d.104). Prin hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată.

La 5 noiembrie 2018 Galina Grauăr a declarat apel împotriva hotărârii din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Galina Grauăr și a fost menținută hotărârea din 9 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 2 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii, întrucât nu au fost stabilite careva temeiuri de anulare a actului administrativ contestat. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural.

La 25 iulie 2019 Galina Grauăr reprezentată de avocatul Alla Lupareva, a depus recurs împotriva deciziei din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, fiind apreciate arbitrar probele. A declarat că transmiterea terenului litigios în proprietate privată lui Roman Vîșcu a fost efectuată contrar procedurii prevăzute de lege, iar instanța de apel nu a dat o apreciere în acest sens probelor și argumentelor prezentate de Galina Grauăr, examinând cauza superficial. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei la rejudecare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 aprilie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, la dosar lipsesc.

Astfel, recursul depus la 25 iulie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. 3 Examinând temeiurile recursului depus de Galina Grauăr reprezentată de avocatul Alla Lupareva, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Galina Grauăr reprezentată de avocatul Alla Lupareva, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă 4 că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Galina Grauăr reprezentată de avocatul Alla Lupareva.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Galina Grauăr reprezentată de avocatul Alla Lupareva, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 5