3ra-197/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-197/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-197/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: G. Stratulat)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: B. Bîrca, S. Iorgov, O. Cojocaru)
Î N C H E I E R E
6 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău
și Primăria municipiului Chișinău,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lidia Bodrug
împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău,
intervenient accesoriu Natalia Țurcan cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 8 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului
Chișinău și a fost menținută hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 21 august 2015 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelarie de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău,
intervenient accesoriu Natalia Țurcan cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a indicat că la 19 mai 2015 Consiliul municipal Chișinău
a adoptat decizia nr. 3/45-16 prin care a transmis în locațiune Nataliei Țurcan pe un
termen de trei ani, încăperea cu suprafața de 92,4 m.p., din mun. Chișinău, str. xxxxx
7, lit. A (subsol).
În corespundere cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr.
436-XVI din 28 decembrie 2006, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat
a efectuat un control sub aspectul legalității deciziei respective, în rezultatul căruia
a constatat că actul administrativ vizat, a fost adoptat contrar prevederilor legale.
Astfel, a menționat că la adoptarea deciziei nr. 3/45-16 din 19 mai 2015,
Consiliul municipal Chișinău a ignorat prevederile art. 77 alin. (2), (3) și (5) din
Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, deoarece
urma să fie asigurat accesul liber și egalitatea tuturor doritorilor de a obține dreptul
la locațiune asupra acestei încăperi.
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelarie de Stat a solicitat anularea deciziei nr.
3/45-16 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău.
1
La 20 octombrie 2015 Lidia Bodrug a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău cu
privire la contestarea actului administrativ și anularea contractului de locațiune.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 29 mai 2015 a adresat administrației
publice locale o scrisoare prin care a relatat despre pretinsele acțiuni ilegale ale
vecinului Maxim Cataranciuc în privința subsolului blocului locativ din mun.
Chișinău, str. xxxxx 7.
Prin răspunsul nr. 07.06/578 din 14 iulie 2015 a fost informată despre faptul că
subsolul menționat este solicitat în locațiune de către Natalia Țurcan, iar dânsa și-a
dat acordul notarial.
Pentru a elucida cele expuse în răspunsul primit, la 19 august 2015 s-a adresat
către Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale cu o cerere, prin
care a solicitat să-i fie atribuit în locațiune subsolul menționat, iar în cazul în care
acesta a fost atribuit altei persoane, să-i fie prezentat tot setul de acte.
Astfel, a fost informată despre faptul că în temeiul pct. 3.5 din Regulamentul
gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea
locativă-proprietate municipală, aprobat prin decizia nr. 11/55 din 23 decembrie
2014 a Consiliului municipal Chișinău, a fost solicitat acordul vecinilor, inclusiv și
al ei, iar prin decizia Consiliului municipal Chișinău s-a dispus atribuirea în
locațiune a subsolului Nataliei Țurcan.
În data de 19 august 2015, a adresat o cerere prealabilă prin care a solicitat
anularea deciziei de atribuire în locațiune a subsolului menționat și după caz anularea
contractului de locațiune, cu prezentarea setului de acte care au stat la baza emiterii
actului administrativ.
Reclamanta a susținut că nu a dat niciun acord notarial Nataliei Țurcan, iar la
adoptarea deciziei nr. 3/45-16 din 19 mai 2015, pârâții au încălcat prevederile pct.
3.1, 3.2, 3.3 lit. d), 3.5, 3.6, 3.9, 3.11 și 7.2 din Regulamentul gestionării clădirilor,
construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă - proprietate
municipală, art. 77 alin. (3) și (5) din Legea privind administrația publică locală nr.
436 din 28 decembrie 2006, precum și art. 9 alin. (2) din Legea privind actele
normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și
locale nr. 317 din 18 iulie 2003.
A solicitat anularea deciziei nr. 3/45-16 din 19 mai 2015 a Consiliului
municipal Chișinău cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din str. xxxxx 7,
lit. A (subsol) Nataliei Țurcan, a contractului de locațiune și încasarea cheltuielilor
de judecată.
Ulterior, reclamanta Lidia Bodrug și-a concretizat cerințele și a solicitat
anularea deciziei nr. 3/45-16 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău cu
privire la darea în locațiune a unor încăperi din str. xxxxx 7, lit. A (subsol) Nataliei
Țurcan.
Prin încheierea protocolară din 3 februarie 2016 a Judecătoriei Centru
municipiul Chișinău, ambele cauze au fost conexate într-un singur proces (f.d.77).
Pe parcursul examinării cauzei, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de
Stat a depus cererea de renunțare la acțiune.
Prin încheierea din 23 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru municipiul
Chișinău, a fost admis renunțul la cererea de chemare în judecată a Oficiului
Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost încetat procesul în cauza civilă la
2
cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelarie
de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Natalia
Țurcan cu privire la contestarea actului administrativ.
Prin încheierea protocolară din 2 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Natalia Țurcan
(f.d.148).
Prin hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
admisă cererea de chemare în judecată a Lidiei Bodrug și a fost anulată decizia nr.
3/45-16 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău cu privire la darea în
locațiune a unor încăperi din str. xxxxx 7, lit. A (subsol) Nataliei Țurcan.
La 15 mai 2018 Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului
Chișinău, au declarat apel împotriva hotărârii din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Prin decizia din 8 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău,
și a fost menținută hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.
26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000,
art. 14 alin. (1) și (2), art. 77 alin. (2), (3) și (5) din Legea privind administrația
publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, precum și pe prevederile
Regulamentului cu privire la modul de dare în locațiune a activelor neutilizate
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 483 din 29 martie 2008.
În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată
concluzia primei instanțe referitoare la admiterea acțiunii depuse de Lidia Bodrug,
întrucât darea în locațiune a încăperii cu altă destinație decât cea locativă, cu
suprafața totală de 92,4 m.p., din str. xxxxx 7, lit. A (subsol), urma să fie efectuată
prin licitație publică, organizată în condițiile legii, deoarece cazul respectiv nu cade
sub incidența excepțiilor expres prevăzute de lege.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere
obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept
material și procedural.
La 21 decembrie 2018 Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului
Chișinău, au declarat recurs împotriva deciziei din 8 noiembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
Au relatat că la emiterea actului administrativ contestat, Consiliul municipal
Chișinău s-a conformat legislației în vigoare și întemeiat a acordat în locațiune
încăperea din str. xxxxx 7, lit. A (subsol).
Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
3
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 8 noiembrie 2018.
Astfel, recursul declarat la 21 decembrie 2018, este în termen.
Prin referința din 22 februarie 2019 Lidia Bodrug a solicitat declararea
recursului ca inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău și
Primăria municipiului Chișinău, în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Consiliul municipal
Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
4
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria
municipiului Chișinău.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului
Chișinău, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Victor Burduh
Tamara Chișca-Doneva
5