3ra-197/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-197/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: G. Stratulat) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: B. Bîrca, S. Iorgov, O. Cojocaru) Î N C H E I E R E 6 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lidia Bodrug împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Natalia Țurcan cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 8 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău și a fost menținută hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 21 august 2015 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelarie de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Natalia Țurcan cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 19 mai 2015 Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 3/45-16 prin care a transmis în locațiune Nataliei Țurcan pe un termen de trei ani, încăperea cu suprafața de 92,4 m.p., din mun. Chișinău, str. xxxxx 7, lit. A (subsol). În corespundere cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a efectuat un control sub aspectul legalității deciziei respective, în rezultatul căruia a constatat că actul administrativ vizat, a fost adoptat contrar prevederilor legale. Astfel, a menționat că la adoptarea deciziei nr. 3/45-16 din 19 mai 2015, Consiliul municipal Chișinău a ignorat prevederile art. 77 alin. (2), (3) și (5) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, deoarece urma să fie asigurat accesul liber și egalitatea tuturor doritorilor de a obține dreptul la locațiune asupra acestei încăperi.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelarie de Stat a solicitat anularea deciziei nr. 3/45-16 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău. 1 La 20 octombrie 2015 Lidia Bodrug a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și anularea contractului de locațiune. În motivarea acțiunii a indicat că la data de 29 mai 2015 a adresat administrației publice locale o scrisoare prin care a relatat despre pretinsele acțiuni ilegale ale vecinului Maxim Cataranciuc în privința subsolului blocului locativ din mun. Chișinău, str. xxxxx 7. Prin răspunsul nr. 07.06/578 din 14 iulie 2015 a fost informată despre faptul că subsolul menționat este solicitat în locațiune de către Natalia Țurcan, iar dânsa și-a dat acordul notarial.

Pentru a elucida cele expuse în răspunsul primit, la 19 august 2015 s-a adresat către Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale cu o cerere, prin care a solicitat să-i fie atribuit în locațiune subsolul menționat, iar în cazul în care acesta a fost atribuit altei persoane, să-i fie prezentat tot setul de acte. Astfel, a fost informată despre faptul că în temeiul pct. 3.5 din Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă-proprietate municipală, aprobat prin decizia nr. 11/55 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău, a fost solicitat acordul vecinilor, inclusiv și al ei, iar prin decizia Consiliului municipal Chișinău s-a dispus atribuirea în locațiune a subsolului Nataliei Țurcan.

În data de 19 august 2015, a adresat o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea deciziei de atribuire în locațiune a subsolului menționat și după caz anularea contractului de locațiune, cu prezentarea setului de acte care au stat la baza emiterii actului administrativ.

Reclamanta a susținut că nu a dat niciun acord notarial Nataliei Țurcan, iar la adoptarea deciziei nr. 3/45-16 din 19 mai 2015, pârâții au încălcat prevederile pct. 3.1, 3.2, 3.3 lit. d), 3.5, 3.6, 3.9, 3.11 și 7.2 din Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă - proprietate municipală, art. 77 alin. (3) și (5) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, precum și art. 9 alin. (2) din Legea privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale nr. 317 din 18 iulie 2003. A solicitat anularea deciziei nr. 3/45-16 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din str. xxxxx 7, lit. A (subsol) Nataliei Țurcan, a contractului de locațiune și încasarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, reclamanta Lidia Bodrug și-a concretizat cerințele și a solicitat anularea deciziei nr. 3/45-16 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din str. xxxxx 7, lit. A (subsol) Nataliei Țurcan. Prin încheierea protocolară din 3 februarie 2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău, ambele cauze au fost conexate într-un singur proces (f.d.77). Pe parcursul examinării cauzei, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cererea de renunțare la acțiune.

Prin încheierea din 23 septembrie 2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău, a fost admis renunțul la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și a fost încetat procesul în cauza civilă la 2 cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelarie de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Natalia Țurcan cu privire la contestarea actului administrativ. Prin încheierea protocolară din 2 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Natalia Țurcan (f.d.148). Prin hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă cererea de chemare în judecată a Lidiei Bodrug și a fost anulată decizia nr. 3/45-16 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din str. xxxxx 7, lit. A (subsol) Nataliei Țurcan.

La 15 mai 2018 Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, au declarat apel împotriva hotărârii din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 8 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, și a fost menținută hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 14 alin. (1) și (2), art. 77 alin. (2), (3) și (5) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, precum și pe prevederile Regulamentului cu privire la modul de dare în locațiune a activelor neutilizate aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 483 din 29 martie 2008. În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la admiterea acțiunii depuse de Lidia Bodrug, întrucât darea în locațiune a încăperii cu altă destinație decât cea locativă, cu suprafața totală de 92,4 m.p., din str. xxxxx 7, lit. A (subsol), urma să fie efectuată prin licitație publică, organizată în condițiile legii, deoarece cazul respectiv nu cade sub incidența excepțiilor expres prevăzute de lege.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural. La 21 decembrie 2018 Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, au declarat recurs împotriva deciziei din 8 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Au relatat că la emiterea actului administrativ contestat, Consiliul municipal Chișinău s-a conformat legislației în vigoare și întemeiat a acordat în locațiune încăperea din str. xxxxx 7, lit. A (subsol). Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. 3 În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 8 noiembrie 2018. Astfel, recursul declarat la 21 decembrie 2018, este în termen.

Prin referința din 22 februarie 2019 Lidia Bodrug a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, 4 suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva 5