3ra-1352/18 — anularea deciziei CMC si a contractului de locatiune
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei CMC si a contractului de locatiune
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului.
3ra-1352/18 — anularea deciziei CMC si a contractului de locatiune (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1352/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), judecătorul: V. Sanduța
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov
Î N C H E I E R E
10 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Dumitru Visternicean
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul municipal
Chișinău,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău, intervenient
accesoriu Natalia Burianov-Gherghelaș cu privire la anularea deciziei Consiliului
municipal Chișinău și a contractului de locațiune,
împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
admis cererea de apel declarată de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei
de Stat,
c o n s t a t ă :
La 18 septembrie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
depus cerere de chemare în judecată, concretizată la 02 noiembrie 2017 împotriva
Consiliul municipal Chișinău, intervenient accesoriu Natalia Burianov-Gherghelaș
cu privire la suspendarea și anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău
nr.5/26-5 din 25 mai 2017 „Cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din
str. XXXXXX (etajul 2) d-nei Natalia Burianov-Gherghelaș”, precum și anularea
contractului de locațiune nr.1/17/012 din 18 septembrie 2017, încheiat între
Consiliul municipal Chișinău și Natalia Burianov-Gherghelaș.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat, că Consiliul
municipal Chișinău, la 25 mai 2017 a adoptat decizia nr.5/26-5 “Cu privire la darea
în locațiune a unor încăperi din str. XXXXXX (etajul 2) d-nei Natalia Burianov-
Gherghelaș” prin care s-a transmis în locațiune, pe un termen de 3 ani, încăperile
cu suprafața totală de 27,7 m2, pentru desfășurarea lecțiilor de vocal.
Reclamantul a specificat că, în conformitate cu art.64 din Legea nr.436 din
28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire
la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009, a efectuat controlul de
legalitate al deciziei nr. 5/26-5 din 25 mai 2017 și a constatat că aceasta a fost
adoptată contrar prevederilor legislației, motiv din care în baza prevederilor art. 68
alin.(2) din Legea privind administrația publică locală, pct.9, sbp. 2) lit. a) și pct.13
1
lit. e) din regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale
ale Cancelariei de Stat, la 09 august 2017 a înaintat notificarea
nr.1304/OT4 – 1471 la care nu a primit răspuns în termenele prevăzute de
legislație.
Reclamantul a relevat că, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în
locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ teritoriale se fac prin
licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres
prin lege. În acest context, art. 146 alin. (5) din Codul educației al Republicii
Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 stipulează că bunurile administrate de către
instituțiile de învățământ publice pot fi date în locațiune sau arendă, în condițiile
legii, pe un termen ce nu depășește 5 ani, doar cu acordul autorităților fondatoare,
de preferință în scopuri educaționale. Astfel, autoritățile publice locale urmează să
aplice în practică prevederile legislației în vigoare și să dispună transmiterea
proprietății publice în baza organizării unui concurs sau a licitației.
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a precizat că, procedura
licitării dreptului de locațiune urma a fi petrecută în conformitate cu Regulamentul
privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 136 din 10 februarie 2009, care stabilește că organizarea și desfășurarea
licitației este condiționată de asigurarea liberului acces și a drepturilor egale pentru
toți participanții, precum și proprietatea prețului maxim propus, iar în concluzie a
notat că actul administrativ menționat este ilegal, deoarece a fost adoptat cu
încălcarea procedurii, care presupune desfășurarea licitației publice. Astfel,
Consiliul municipal Chișinău la adoptarea actului administrativ a ignorat
prevederile art. 9 alin.(2) al Legii nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele
normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și
locale, care stipulează că actele normative ale autorităților administrației publice
centrale și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale,
legilor precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului.
Întemeindu-și acțiunea în baza prevederilor art. 33, 166, 174, 192 alin.(2),
art. 277-278 Cod de procedură civilă, art. 68 al Legii nr. 436-XVI din
28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 3, 5 lit. b), art.17
alin.(2), art.21 alin.(1), art. 26 al Legii nr. 793 – XIV din 10 februarie 2000
contenciosului administrativ reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare
în judecată, suspendarea și anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 5/26-5
din 25 mai 2017 „Cu privire la darea în locațiune a unor încăperi din str.XXXXXX
(etajul 2) d-nei Natalia Burianov-Gherghelaș”.
La data de 02 noiembrie 2017, reclamantul a depus cerere de majorare a
pretențiilor prin care a solicitat modificarea calității procesuale a Nataliei Burianov
- Gherghelaș și anume din intervenient accesoriu în pârât, anularea deciziei
Consiliului mun. Chișinău nr. 5/26-5 din 25 mai 2017 și a contractului de locațiune
nr. 1/17/012 din 18 septembrie 2017 încheiat între Consiliul municipal Chișinău și
Natalia Burianov – Gherghelaș.
Prin hotărârea din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), a
fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal
Chișinău, intervenient accesoriu Natalia Burianov-Gherghelaș cu privire la
anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.5/26-5 din 25 mai 2017 și a
contractului de locațiune.
2
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 26 februarie 2018, Oficiul
Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), solicitând
admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei
noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
Prin încheierea din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs
cererii de apel depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, cu
acordarea apelantului termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii
pentru înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea cererii de apel motivate cu
indicarea motivelor de fapt și de drept pe care își întemeiază cererea.
La 08 mai 2018 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
cerere de apel motivată solicitând admiterea solicitărilor inițiale.
Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, casată hotărârea
Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 08 februarie 2018 și pronunțată o nouă
hotărâre, prin care: Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul
Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal
Chișinău, intervenient accesoriu Natalia Burianov-Gherghelaș cu privire la
anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 5/26-5 din 25 mai 2017 și
anularea contractului de locațiune. Se anulează decizia Consiliului municipal
Chișinău nr. 5/26-5 din 25 mai 2017 „Cu privire la darea în locațiune a unor
încăperi din str. XXXXXX (etajul 2) dnei Natalia Burianov-Gherghelaș”. Se
anulează contractul de locațiune nr.1/17/012 din 18 septembrie 2017, încheiat între
Consiliul Municipal Chișinău și Natalia Burianov – Gherghelaș.
În susținerea soluției date instanța de apel a opinat că, prima instanță, nu a dat
eficiență deplină circumstanțelor cauzei și înscrisurilor prezentate, fapt ce a condus
la adoptarea hotărârii, care contravine cerințelor art.239 Cod de procedură civilă și
nu este bazată pe fundament temeinic și materialul probator administrat, incorect a
adoptat soluția cu privire la respingerea acțiunii, astfel că cererea de apel înaintată,
urmează a fi admisă ca fondată, fapt ce atrage după sine casarea hotărârii instanței
de fond, cu adoptarea unei hotărâri noi.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 20 iulie 2018 Consiliul
municipal Chișinău a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea cererii de recurs,
casarea deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii
din 08 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) (f.d.93-94).
În motivarea recursului recurentul și-a întemeiat solicitările pe prevederile
art. 357, 358, 360, 362, 364, 365, 385- 388 Cod de procedură civilă și a menționat
că instanța de apel la emiterea deciziei contestate a aplicat eronat normele de drept
material, iar temeiurile și reglementările legale înaintate sunt suficiente pentru a
admite recursul.
La 04 octombrie 2018 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
referință asupra cererii de recurs în care a indicat că instanța de apel corect a
aplicat normele de drept material și a solicitat respingerea recursului ca nefondat
cu menținerea în vigoare a deciziei contestate.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
3
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
24 mai 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la 25 iunie 2018,
confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului
lipsește.
În aceste circumstanțe recursul, declarat de către Consiliul municipal Chișinău
la 20 iulie 2018, se consideră depus în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău în
raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile
și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat
analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:
pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar
lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât
cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă
este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al
deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor
garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie
civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,
4
consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la
justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca
(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra
Greciei din 27 martie 2014).
În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea
unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât
condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul
de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de
administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO
(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).
Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în
funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din
02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a
deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra
Armeniei din 19 ianuarie 2010).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău
este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3),
(4) Cod de procedură civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor
instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului
admisibil.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău ca fiind
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul, declarat de către Consiliul municipal Chișinău, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Nicolae Craiu
Dumitru Visternicean
5