3ra-1186/17 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1186/17 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-1186/17
Instanța de fond: Judecătoria Centru, mun. Chișinău – V. Sandu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici
Î N C H E I E R E
01 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,
judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Consiliul mun. Chișinău
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău,
intervenientului accesoriu Lucia Rusu cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de Consiliul mun. Chișinău, s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016,
C O N S T A T Ă :
La 21 august 2015 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, intervenientului
accesoriu Lucia Rusu cu privire la anularea deciziei nr.3/45-18 din 19 mai 2015.
(f.d.3-5)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 19 mai 2015 Consiliul mun.
Chișinău a adoptat decizia nr.3/45-18, prin care a transmis Luciei Rusu în locațiune
pe un termen de trei ani încăperea cu suprafața de 29,7 m.p. din str. Eugen Coca 24,
lit. A (01) subsol, mun. Chișinău. Conform art. 64 din Legea privind administrația
publică locală, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a efectuat controlul
de legalitate a deciziei menționate și consideră că aceasta a fost adoptată cu
ignorarea prevederilor art.77 alin. (2), (3), (5) al Legii nr. 436-XVI din 28
decembrie 2006, privind administrația publică locală, care stabilește că „bunurile
1
domeniului privat al unității administrativ teritoriale pot fi înstrăinate, date în
administrare, în arendă ori în locațiune, în condițiile legii. Înstrăinarea,
concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unității
administrativ teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu
excepția cazurilor stabilite expres prin lege”. Astfel, procedura licitării dreptului de
locațiune urma a fi petrecută în conformitate cu „Regulamentul privind licitațiile cu
strigare și cu reducere”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.136 din 10 februarie
2009, care stabilește că organizarea și desfășurarea licitației este condiționată de
asigurarea liberului acces la licitație și a drepturilor egale pentru toți participanții, cu
excepția celor lipsiți de acest drept și prioritatea prețului maxim propus. La 24 iunie
2015 în adresa Consiliului mun. Chișinău a fost expediată notificarea nr. 1304/OT4-
1267, prin care s-a solicitat anularea deciziei, ca fiind emisă contrar legislației,
Consiliul mun. Chișinău lăsând fără examinare notificare dată.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016 s-a
admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău
al Cancelariei de Stat. (f.d. 78, 82-87).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 a fost respins apelul
declarat de Consiliul mun. Chișinău, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru
mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016.(f.d.113,114-117)
La 25 august 2017 Consiliul mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, solicitând casarea hotărârilor
judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. (f.d. 121-123)
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanța de apel a
interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept
material, a apreciat arbitrar probele prezentate la cauză. Menționează că încăperea
transmisă în locațiune are suprafața de 29,7 m.p., situată în subsol, sub apartamentul
Luciei Rusu, fiind folosită pentru a depozita obiecte de uz casnic, iar organizarea
unei licitații pentru locațiunea imobilului dat nu este rentabilă pentru autoritatea
publică locală.
În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
15 iunie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 05 iulie
2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către recurentă la materialele
dosarului lipsește. (f.d.118)
În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 25 august 2017, se consideră
depus în termen.
2
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către
Consiliul mun. Chișinău este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că Consiliul mun. Chișinău indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care
instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat
circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste
argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în
care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul
declarat de către Consiliul mun. Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc.
3
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentul la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă Consiliul mun. Chișinău și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Consiliul mun. Chișinău inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Consiliul mun. Chișinău, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecători Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4