3ra-134/17 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-134/17 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: N. Costin nr. 3ra-134/17 instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, A. Panov ÎNCHEIERE 08 februarie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrative împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea primei instanțe constată: La 19 februarie 2016, Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Direcția generală asistență socială a Consiliului municipal Chișinău cu privire la anularea actelor administrative.
În motivarea acțiunii a invocat că Consiliul municipal Chișinău, prin decizia nr. 3/37-10 din 19 noiembrie 2015, a transmis în folosință pe un termen de trei ani, fără drept de privatizare, Direcției generale asistență socială a Consiliului municipal Chișinău, încăperile cu altă destinație decât cea locativă cu suprafața totală de 707,2 m2 din str. Nicolae Titulescu 47 lit. A, mun. Chișinău (demisol, etajul 1). Menționează că în conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația publică locală, a fost efectuat controlul sub aspectul legalității deciziei menționate și constatat că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare. Relatează că prin notificarea nr. 1304/OT4-2550 din 22 decembrie 2015, a solicitat Consiliului municipal Chișinău anularea deciziei nr. 3/37-10 din 19 noiembrie 2015, ca fiind emisă contrar legislației în vigoare.
1 Afirmă că potrivit informației din baza centrală de date a Registrului bunurilor imobile, proprietarul bunului imobil vizat prin decizia nr. 3/37-10 din 19 noiembrie 2015 este Republica Moldova (statul) și nu autoritatea publică locală. Prin urmare, actul administrativ contestat este ilegal, deoarece a fost adoptat cu încălcarea competenței. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 33, 166, 174, 192 alin. (2), 277, 278 CPC, art. 68 din Legea privind administrația publică locală, art. 3, 5 lit. (b), 17 alin. (2), 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ. Solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 3/37-10 din 19 noiembrie 2015 „Cu privire la prelungirea relațiilor contractuale de comodat pentru unele încăperi din str. Nicolae Titulescu 47 lit. A (demisol, etajul 1) Direcției generale asistență socială a Consiliului municipal Chișinău”.
Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 26 aprilie 2016, a fost admisă acțiunea, a fost anulată decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/37-10 din 19 noiembrie 2015 „Cu privire la prelungirea relațiilor contractuale de comodat pentru unele încăperi din str. Nicolae Titulescu 47 lit. A (demisol, etajul 1) Direcției generale asistență socială a Consiliului municipal Chișinău”. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea primei instanțe. La 20 decembrie 2016, prin intermediul oficiului poștal Consiliul municipal Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu emiterea unei noi decizii prin care cererea să fie respinsă.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând-o ilegală și neîntemeiată. Obiectează că instanța de apel a aplicat în mod eronat normele de drept material. Susține că au fost ignorate argumentele Consiliului municipal Chișinău prin care s-a explicat că Direcția generală asistență socială activează în încăperile în cauză de peste 20 de ani. Iar majoritatea blocurilor locative din municipiul Chișinău, deși sunt la balanța Consiliului municipal Chișinău, în baza de date a Oficiului cadastral figurează la capitolul proprietar - Republica Moldova, asta doar din cauză că până la moment încă nu au fost ajustată pe deplin informația referitoare la toate imobilele din mun.
Chișinău. Consideră că decizia Consiliului mun. Chișinău contestată în speță este legală, deoarece a fost emisă de un organ competent, în conformitate cu legislația în vigoare, în temeiul art. 875 Cod civil, art. 14 alin. (2) lit. c), 19 alin. (4) și 77 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală, având la bază cererea Direcției generale asistență socială, nota informativă a Direcției generale economie, reforme și relații patrimoniale precum și avizele pozitive ale comisiilor de specialitate. Având în vedere prevederile art. 315 Cod civil, art. 77 alin. (2) și (5) din Legea privind administrarea publică locală susține că Direcția generală asistență 2 socială a Consiliului municipal Chișinău nu dispune de buget separat care să-i permită participarea la licitație pentru a beneficia de sediu.
Mai indică că conform pct. 1.4 din Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă încăperile nelocuibile se dau în locațiune în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău. Iar, conform pct. 3.1 din același Regulament încăperile sunt acordate în locațiune prin intermediul licitațiilor pentru obținerea dreptului de închiriere a încăperilor cu statut nelocuibil sau pe baza principiilor generale. Dreptul prioritar se acordă persoanelor fizice și juridice care dețin proprietate în blocul de locuințe respectiv sau în curtea caselor cu un nivel, inclusiv locatarilor - arendași, în cazul prelungirii contractului de locațiune. Explică în acest sens că în adresa Consiliului municipal Chișinău a parvenit doar cererea Direcției generale asistență socială.
Astfel, în temeiul pct. 3.3.3 din Regulament Consiliul municipal Chișinău întemeiat a acordat în locațiune încăperile din str. Nicolae Titulescu, 47, lit A, mun. Chișinău (demisol, et. 1), alăturate încăperilor private ale solicitantei, pentru folosire în calitate de depozit. La adoptarea deciziei contestate privind darea în locațiune a unor încăperi Consiliul municipal Chișinău s-a conformat legislației în vigoare La 12 ianuarie 2017, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Consiliului municipal Chișinău ca fiind neîntemeiat cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 03 octombrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 78). Informații despre data recepționării de către recurent a deciziei la materialele cauzei lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către 3 instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.