3ra-134/17 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-134/17 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: N. Costin nr. 3ra-134/17
instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, A. Panov
ÎNCHEIERE
08 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Consiliul municipal Chișinău
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire
la contestarea actului administrative
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, prin care
a fost respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și menținută
hotărârea primei instanțe
constată:
La 19 februarie 2016, Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău,
intervenient accesoriu Direcția generală asistență socială a Consiliului municipal
Chișinău cu privire la anularea actelor administrative.
În motivarea acțiunii a invocat că Consiliul municipal Chișinău, prin decizia
nr. 3/37-10 din 19 noiembrie 2015, a transmis în folosință pe un termen de trei ani,
fără drept de privatizare, Direcției generale asistență socială a Consiliului
municipal Chișinău, încăperile cu altă destinație decât cea locativă cu suprafața
totală de 707,2 m2 din str. Nicolae Titulescu 47 lit. A, mun. Chișinău (demisol,
etajul 1).
Menționează că în conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația
publică locală, a fost efectuat controlul sub aspectul legalității deciziei menționate
și constatat că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în
vigoare.
Relatează că prin notificarea nr. 1304/OT4-2550 din 22 decembrie 2015, a
solicitat Consiliului municipal Chișinău anularea deciziei nr. 3/37-10 din
19 noiembrie 2015, ca fiind emisă contrar legislației în vigoare.
1
Afirmă că potrivit informației din baza centrală de date a Registrului bunurilor
imobile, proprietarul bunului imobil vizat prin decizia nr. 3/37-10 din
19 noiembrie 2015 este Republica Moldova (statul) și nu autoritatea publică locală.
Prin urmare, actul administrativ contestat este ilegal, deoarece a fost adoptat
cu încălcarea competenței.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 33, 166, 174, 192 alin. (2),
277, 278 CPC, art. 68 din Legea privind administrația publică locală, art. 3, 5 lit.
(b), 17 alin. (2), 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.
Solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău
nr. 3/37-10 din 19 noiembrie 2015 „Cu privire la prelungirea relațiilor contractuale
de comodat pentru unele încăperi din str. Nicolae Titulescu 47 lit. A (demisol,
etajul 1) Direcției generale asistență socială a Consiliului municipal Chișinău”.
Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 26 aprilie 2016, a fost admisă
acțiunea, a fost anulată decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/37-10 din
19 noiembrie 2015 „Cu privire la prelungirea relațiilor contractuale de comodat
pentru unele încăperi din str. Nicolae Titulescu 47 lit. A (demisol, etajul 1)
Direcției generale asistență socială a Consiliului municipal Chișinău”.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2016, a fost respins
apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea primei
instanțe.
La 20 decembrie 2016, prin intermediul oficiului poștal Consiliul municipal
Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei recurate cu emiterea unei noi decizii prin care cererea să
fie respinsă.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată
considerând-o ilegală și neîntemeiată.
Obiectează că instanța de apel a aplicat în mod eronat normele de drept
material.
Susține că au fost ignorate argumentele Consiliului municipal Chișinău prin
care s-a explicat că Direcția generală asistență socială activează în încăperile în
cauză de peste 20 de ani. Iar majoritatea blocurilor locative din municipiul
Chișinău, deși sunt la balanța Consiliului municipal Chișinău, în baza de date a
Oficiului cadastral figurează la capitolul proprietar - Republica Moldova, asta doar
din cauză că până la moment încă nu au fost ajustată pe deplin informația
referitoare la toate imobilele din mun. Chișinău.
Consideră că decizia Consiliului mun. Chișinău contestată în speță este
legală, deoarece a fost emisă de un organ competent, în conformitate cu legislația
în vigoare, în temeiul art. 875 Cod civil, art. 14 alin. (2) lit. c), 19 alin. (4) și 77
alin. (2) din Legea privind administrația publică locală, având la bază cererea
Direcției generale asistență socială, nota informativă a Direcției generale
economie, reforme și relații patrimoniale precum și avizele pozitive ale comisiilor
de specialitate.
Având în vedere prevederile art. 315 Cod civil, art. 77 alin. (2) și (5) din
Legea privind administrarea publică locală susține că Direcția generală asistență
2
socială a Consiliului municipal Chișinău nu dispune de buget separat care să-i
permită participarea la licitație pentru a beneficia de sediu.
Mai indică că conform pct. 1.4 din Regulamentul gestionării clădirilor,
construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă încăperile
nelocuibile se dau în locațiune în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău.
Iar, conform pct. 3.1 din același Regulament încăperile sunt acordate în
locațiune prin intermediul licitațiilor pentru obținerea dreptului de închiriere a
încăperilor cu statut nelocuibil sau pe baza principiilor generale. Dreptul prioritar
se acordă persoanelor fizice și juridice care dețin proprietate în blocul de locuințe
respectiv sau în curtea caselor cu un nivel, inclusiv locatarilor - arendași, în cazul
prelungirii contractului de locațiune.
Explică în acest sens că în adresa Consiliului municipal Chișinău a parvenit
doar cererea Direcției generale asistență socială.
Astfel, în temeiul pct. 3.3.3 din Regulament Consiliul municipal Chișinău
întemeiat a acordat în locațiune încăperile din str. Nicolae Titulescu, 47, lit A,
mun. Chișinău (demisol, et. 1), alăturate încăperilor private ale solicitantei, pentru
folosire în calitate de depozit. La adoptarea deciziei contestate privind darea în
locațiune a unor încăperi Consiliul municipal Chișinău s-a conformat legislației în
vigoare
La 12 ianuarie 2017, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a depus referință la cererea de recurs, prin care a
solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Consiliului municipal Chișinău ca
fiind neîntemeiat cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 03 octombrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 78). Informații despre data recepționării de către recurent a deciziei la
materialele cauzei lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din
22 septembrie 2016, în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
3
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul municipal
Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Consiliul municipal Chișinău, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
dispune:
Recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
4