3ra-1005/17 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-1005/17

Judecător: L. Barghin

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L. Bulgac, L. Popova, G. Dașchevici

Î N C H E I E R E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

către Primăria mun. Chișinău,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău,

intervenient accesoriu Grigoreanu Nadejda cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Primăria municipiului Chișinău și a fost menținută

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 octombrie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 06 iunie 2016 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

contestat în instanța judecată, în procedura de contencios administrativ,

dispoziția-Primarului municipiului Chișinău nr. 258-d din 29 martie 2016, prin

care s-a dispus schimbarea destinației unor încăperi și repartizarea acestora în

scopuri locative cu statut de cămin.

În motivarea cererii respective Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a invocat că a efectuat controlul de legalitate a deciziei menționate și

consideră că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în

vigoare. Prin notificarea nr. 1304/OT4-824 din 03 mai 2016, Oficiul teritorial

Chișinău a solicitat Primarului General al municipiului Chișinău abrogarea

dispoziției menționate.

Invocă reclamantul că, potrivit prevederilor art. 19 alin. (4) al Legii nr.436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală „deciziile privind

aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor proprietate a satului (comunei),

orașului (municipiului), stabilirea cuantumului taxelor și impozitelor locale,

planificarea dezvoltării localităților și amenajării teritoriului, asocierea cu alte

consilii, instituții publice din țară sau din străinătate se adoptă cu votul majorității

consilierilor aleși”. Potrivit prevederilor pct. 3 al Regulamentului privind

autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000, autorizația de

schimbare a destinației este actul emis de autoritățile administrației publice locale

pentru revizuirea modului de utilizare a construcțiilor și amenajărilor și a

funcțiilor de bază, în condițiile în care activitățile ce se vor desfășura în cadrul

acestora nu vor influența negativ asupra prevederilor din documentația de

urbanism și amenajare a teritoriului privind protecția mediului, condițiile de

existență și de siguranță a construcțiilor și nu vor implica executarea lucrărilor de

construcție pentru care, potrivit legislației, este necesară eliberarea unei autorizații

de construire. Mai mult, conform pct.18 din Regulamentul menționat, autorizația

de schimbare a destinației se eliberează de autoritățile administrației publice

locale pentru construcții și amenajări, construcții separate, părți de construcții,

ansambluri de construcții și amenajări amplasate pe teritoriile administrate de

acestea. Potrivit pct. 27 din Regulament, decizia cu privire la schimbarea

destinației se adoptă de către membrii consiliului autorităților administrației

publice locale prin vot deschis. Pentru adoptarea deciziei este suficientă

majoritatea simplă a voturilor. În cazul cînd o parte din populație este contra

schimbării destinației, pentru adoptarea deciziei sunt necesare 2/3 din numărul

total de voturi ale consilierilor. Decizia consiliului este temeiul juridic pentru

eliberarea autorizației de schimbare a destinației.

Consideră reclamantul, că Primarul general al municipiului Chișinău nu

dispune de competența de a schimba destinația încăperilor vizate în dispoziție și

cu atât mai mult de a repartiza în scopuri locative. Prin urmare, temeiul juridic

pentru eliberarea autorizației de schimbare a destinației este decizia consiliului

municipal, și nicidecum dispoziția primarului.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 octombrie 2016

acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu Grigoreanu Nadejda,

cu privire la anularea actului administrativ a fost admisă. S-a anulat dispoziția

Primarului General al mun. Chișinău nr. 258-d din 29 martie 2016 „Cu privire la

schimbarea destinației unor încăperi și repartizarea acestora în scopuri locative cu

statut de cămin”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017 a fost respins apelul

declarat de Primăria municipiului Chișinău și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 octombrie 2016.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 14 iulie 2017 Primăria mun.

Chișinău a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții

de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 19 octombrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 10 mai 2017 (f.d. 108), cât și faptul că la

materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul

Primăriei municipiului Chișinău se consideră declarat în termen.

La 29 august 2017 intimatul Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea

acestuia.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria municipiului

Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor

judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării

cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță