3ra-1005/17 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-1005/17 Judecător: L. Barghin Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, L. Popova, G. Dașchevici Î N C H E I E R E 13 septembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Primăria mun. Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu Grigoreanu Nadejda cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Primăria municipiului Chișinău și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 19 octombrie 2016, c o n s t a t ă: La data de 06 iunie 2016 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat în instanța judecată, în procedura de contencios administrativ, dispoziția-Primarului municipiului Chișinău nr. 258-d din 29 martie 2016, prin care s-a dispus schimbarea destinației unor încăperi și repartizarea acestora în scopuri locative cu statut de cămin. În motivarea cererii respective Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a invocat că a efectuat controlul de legalitate a deciziei menționate și consideră că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare. Prin notificarea nr. 1304/OT4-824 din 03 mai 2016, Oficiul teritorial Chișinău a solicitat Primarului General al municipiului Chișinău abrogarea dispoziției menționate.

Invocă reclamantul că, potrivit prevederilor art. 19 alin. (4) al Legii nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală „deciziile privind aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor proprietate a satului (comunei), orașului (municipiului), stabilirea cuantumului taxelor și impozitelor locale, planificarea dezvoltării localităților și amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituții publice din țară sau din străinătate se adoptă cu votul majorității consilierilor aleși”.

Potrivit prevederilor pct. 3 al Regulamentului privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și amenajărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000, autorizația de schimbare a destinației este actul emis de autoritățile administrației publice locale pentru revizuirea modului de utilizare a construcțiilor și amenajărilor și a funcțiilor de bază, în condițiile în care activitățile ce se vor desfășura în cadrul acestora nu vor influența negativ asupra prevederilor din documentația de urbanism și amenajare a teritoriului privind protecția mediului, condițiile de existență și de siguranță a construcțiilor și nu vor implica executarea lucrărilor de construcție pentru care, potrivit legislației, este necesară eliberarea unei autorizații de construire.

Mai mult, conform pct.18 din Regulamentul menționat, autorizația de schimbare a destinației se eliberează de autoritățile administrației publice locale pentru construcții și amenajări, construcții separate, părți de construcții, ansambluri de construcții și amenajări amplasate pe teritoriile administrate de acestea. Potrivit pct. 27 din Regulament, decizia cu privire la schimbarea destinației se adoptă de către membrii consiliului autorităților administrației publice locale prin vot deschis. Pentru adoptarea deciziei este suficientă majoritatea simplă a voturilor. În cazul cînd o parte din populație este contra schimbării destinației, pentru adoptarea deciziei sunt necesare 2/3 din numărul total de voturi ale consilierilor.

Decizia consiliului este temeiul juridic pentru eliberarea autorizației de schimbare a destinației. Consideră reclamantul, că Primarul general al municipiului Chișinău nu dispune de competența de a schimba destinația încăperilor vizate în dispoziție și cu atât mai mult de a repartiza în scopuri locative. Prin urmare, temeiul juridic pentru eliberarea autorizației de schimbare a destinației este decizia consiliului municipal, și nicidecum dispoziția primarului. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 octombrie 2016 acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu Grigoreanu Nadejda, cu privire la anularea actului administrativ a fost admisă.

S-a anulat dispoziția Primarului General al mun. Chișinău nr. 258-d din 29 martie 2016 „Cu privire la schimbarea destinației unor încăperi și repartizarea acestora în scopuri locative cu statut de cămin”. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017 a fost respins apelul declarat de Primăria municipiului Chișinău și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 octombrie 2016. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 14 iulie 2017 Primăria mun. Chișinău a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 octombrie 2016, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 10 mai 2017 (f.d. 108), cât și faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul Primăriei municipiului Chișinău se consideră declarat în termen. La 29 august 2017 intimatul Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, care au fost apreciate corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Primăria municipiului Chișinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță