2ra-791/22 — cu privire la recunoasterea dreptului de proprietate prin uzucapiune si obligarea de a inregistra dreptul de proprietate

Dosarul nr. 2ra-791/22 2-18107851-01-2ra-07062022 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești – N. Chirilov Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca ÎNCHEIERE 13 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victoria Tomița, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Victoria Tomița împotriva Consiliului sătesc Șestaci și Primăriei satului Șestaci, raionul Șoldănești, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune și obligarea de a înregistra dreptul de proprietate, împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s- a respins apelul depus de către Victoria Tomița și s-a menținut hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, constată: La data de 09 octombrie 2018 Victoria Tomița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Șestaci și Primăriei satului Șestaci, raionul Șoldănești, prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului agricol prin uzucapiune imobiliară.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că prin decizia Primăriei Șoldănești nr. 9/18 din 10 decembrie 2002, în componența căreia întra sat. Șestaci, i-a fost alocat în proprietate privată teren cu suprafața de 0, 30 ha din terenul agricol cu o suprafață totală de 2, 44 ha, cu număr cadastral XXXXX, în sat. Șestaci, raionul Șoldănești. Deoarece acest teren i-a fost alocat în proprietate privată în baza actului administrativ, a plantat pomi fructiferi și viță-de-vie. În anul 2012, în mod verbal, s-a adresat la primarul satului Șestaci, r-nul Șoldănești, A. Palii cu cerere de a-i fi eliberate actele necesare, în vederea înregistrării dreptului de proprietate asupra acestui teren la Oficiul Cadastral Teritorial Șoldănești.

1 Primarul satului Șestaci, consultându-se cu fostul inginer cadastral de la primărie, Tatiana Bulgaru, a sfătuit-o să mai aștepte puțin, deoarece concomitent vor fi perfectate acte la toți deținătorii de terenuri din terenul agricol cu suprafața totală de 2,44 ha, cu nr. cadastral XXXXX. Astfel, în acest scop de către inginerul cadastral din localitate au fost efectuate măsurări repetate pe terenul în cauză. De asemenea, actualul primar Iacob Guja, la fel, a promis că va soluționa această problemă, însă până la moment nu s-a rezolvat nimic. Reclamanta a afirmat că, din momentul alocării terenului agricol a achitat impozitul funciar și pretenții din partea Primăriei sat. Șestaci, r-nul Șoldănești nu a avut.

La data de 16 iunie 2017, după 15 ani de posesiune legală a terenului agricol, a fost avertizată de către inginerul cadastral de la Primăria satului Șestaci Maria Zgureanu că Consiliul satului Șestaci, prin decizia cu nr. 7.4.2 din 16 iunie 2017 a anulat decizia Consiliului or. Șoldănești din 10 decembrie 2002 cu nr. 9/18, în baza căreia i s-a alocat acest teren și a invitat-o la Primărie pentru a cumpăra sau a încheia un contract de arendă asupra terenului de pământ. La data de 14 iulie 2017 s-a adresat la Primăria satului Șestaci, r-nul Șoldănești cu cerere prealabilă, prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate și anularea deciziei Consiliului sătesc Șestaci nr. 7.4.2 din 16 iunie 2017. Prin decizia Consiliului sătesc Șestaci nr. 8.7.2 din 09 august 2017 cererea prealabilă a fost respinsă.

Totodată, Primăria satului Șestaci, r-nul Șoldănești, prin scrisorile cu nr. 33 din 14 februarie 2018 și nr.153 din 25 iulie 2018, a confirmat faptul achitării impozitului funciar pentru folosirea terenului agricol cu suprafața de 0, 30 ha din terenul agricol cu o suprafață totală de 2, 44 ha cu nr. cadastral XXXXX pe perioada anilor 2002-2017, însă consideră eronată concluzia potrivit căreia, ea ar fi ocupat acest teren agricol în mod abuziv. Reclamanta a menționat că decizia Consiliului sătesc Șestaci nr. 7.4.2 din 16 iunie 2017 a fost anulată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018. Reclamanta a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului agricol cu suprafața de 0, 30 ha din terenul agricol cu suprafața totală de 2, 44 ha cu nr. cadastral XXXXX în sat.

Șestaci, r-nul Șoldănești, cu obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Șoldănești de a înregistra dreptul de proprietate asupra terenului agricol menționat. Prin încheierea din 14 februarie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești s-a atras în calitate de intervenient accesoriu Serviciul Cadastral Teritorial Șoldănești din cadrul Departamentului Cadastru al IP „Agenția Servicii Publice”. (f.d. 62-64, vol. I) Prin hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Victoria Tomița. S-a recunoscut dreptul de proprietate asupra bunului imobil, terenul agricol cu suprafața de 0,30 ha, pe numele Victoriei Tomița, alocat în baza deciziei Primăriei Șoldănești nr. 9/18 din 10 decembrie 2002, amplasat în extravilanul satului Șestaci, raionul Șoldănești parte componentă a terenului agricol cu suprafața de 2,4467 ha cu nr. cadastral XXXXX.

(f.d. 91, 95-102, vol. I) 2 Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Consiliul sătesc Șestaci, raionul Șoldănești. S-a casat hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești și s-a restituit cauza spre rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată. (f.d. 129 130-138, vol. I) Prin hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Victoria Tomița împotriva Consiliului sătesc Șestaci și Primăriei satului Șestaci, raionul Șoldănești, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune și obligarea de a înregistra dreptul de proprietate ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 218, 232-240, vol. I) Victoria Tomița în termen, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești. Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Victoria Tomița și s-a menținut hotărârea din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești. (f.d.

37, 38-47, vol. II) În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că instanța de fond temeinic și legal a concluzionat, că Victoria Tomița nu este în drept să pretindă recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului cu suprafața de 0,30 ha, care este parte componentă a unui alt teren cu suprafața de 2,44 ha cu nr. cadastral XXXXX, nu este un bun separat, nu are număr cadastral și nici nu este identificat în natură, neavând hotare de delimitare, ori acesta aparține cu drept de proprietate administrației publice locale, care are competența de a-l administra și gestiona și presupune expres exercitarea dreptului de proprietate a posesiei, folosinței și dispoziției doar de către proprietar.

Instanța de apel a notat că deși Victoria Tomița pretinde atribuirea terenului vizat printr-o decizie a administrației publice locale, însă nu a prezentat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, planul geometric sau alte înscrisuri care să ateste la care anume teren s-a făcut referire în decizia Primăriei or. Șoldănești nr. 9/18 din 10 decembrie 2002, amplasarea acestuia în natură, hotarele și delimitarea acestuia. La data de 10 mai 2022 Victoria Tomița a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 iunie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, cu emiterea unei noi hotărâri. În motivarea recursului recurenta a invocat că nu este de acord cu soluțiile instanțelor ierarhic inferioare deoarece, decizia Primăriei or.

Șoldănești nr. 9/18 din 10 decembrie 2002 în baza căreia i s-a alocat în proprietate privată teren cu suprafața de 0,30 ha din terenul agricol cu suprafața de 2,44 ha până în prezent este în vigoare, respectiv primăria urma să elibereze cu titlu gratuit titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, cu înregistrarea ulterioară în registrul bunurilor imobile. De asemenea, nu este de acord cu constatarea instanțelor că terenul agricol nu a fost repartizat în natură, nu au fost stabilite hotarele, ori din momentul emiterii deciziei inginerul cadastral al administrației publice locale a stabilit hotarele, cu plata impozitului funciar. În opinia recurentei terenul agricol nu a fost dobândit în mod abuziv, iar în decurs de 15 ani a fost prelucrat și folosit cu bună credință.

3 În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusa de către Victoria Tomița, care are calitatea procesuală de reclamantă și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 27 ianuarie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa recurentei Victoria Tomița la data de 15 martie 2022. (f.d. 48, vol. II) Recursul, declarat la 10 mai 2022 de către Victoria Tomița, este în termen. La data de 07 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat participanților la proces copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs.

(f.d. 68, vol. II) Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Victoria Tomița, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul 4 în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Victoria Tomița, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Victoria Tomița și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Victoria Tomița, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Victoria Tomița, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5