3ra-726/22 — contestarea actelor administrative

3ra-726/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-726/2022

2-19144331-01-3ra-21072022

prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. D. Racoviță)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra)

ÎNCHEIERE

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Maria Timotin, reprezentată de

avocatul Valentin Mardari,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Maria Timotin împotriva Primăriei satului Grozești, Consiliului local Grozești,

Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, persoană terță Agenția Servicii Publice cu privire

la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

admise cererile de apel depuse de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac și de Primăria

satului Grozești și Consiliul local Grozești, a fost casată hotărârea din 26 mai 2021 a

Judecătoriei Ungheni și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 23 august 2019, Maria Timotin a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei Grozești, Consiliului local Grozești, persoană terță Alexandr Chiriac și

Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral ******** eliberat lui Alexandr

Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25 noiembrie 2004, anularea înscrierii

efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pag.

59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral

******** sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de locuit, care aparțin

proprietarului Alexandr Chiriac” și anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004

din Registrul de evidență a gospodăriilor (f.d. 4-24 vol. I).

În motivarea acțiunii a invocat că, la 29 august 1934, în satul Grozești, raionul

Nisporeni, s-a născut Ion Chiriac, iar la 08 octombrie 1939, în aceeași localitate s-a

1

născut Maria Ciobanu. La 03 iunie 1960, Ion Chiriac și Maria Ciobanu au decis să-și

oficializeze relația prin încheierea căsătoriei, în urma căreia Maria Ciobanu a preluat

numele de familie al soțului – Chiriac. În familia Chiriac, care domicilia în satul

Grozești, raionul Nisporeni, la 09 iunie 1960, s-a născut fiica Tatiana Chiriac. În aceeași

perioadă, familiei Chiriac i-a fost repartizat un lot de teren în satul Grozești, raionul

Nisporeni, pentru construcția unei case de locuit. Aproximativ în anul 1962, familia

Chiriac a construit casa de locuit. Atât casa de locuit, cât și terenul aferent acesteia

aparțineau familiei cu drept de proprietate comună (în devălmășie) în acea perioadă. La

04 aprilie 1962, în familia Chiriac s-a născut Alexandr Chiriac, iar, la 24 august 1967,

s-a născut Maria Chiriac.

În anul 1978, Alexandr Chiriac a construit pe același teren o altă casă de locuit,

unde locuia împreună cu propria sa familie. În acea perioadă, pe terenul familiei Chiriac

erau două construcții capitale.

La 05 octombrie 1985, reclamanta Maria Chiriac s-a căsătorit cu Victor Timotin,

originar din aceeași localitate, preluând numele de familie al soțului – Timotin.

La 17 noiembrie 1993, Ion Chiriac a întocmit un testament, potrivit căruia a decis

să testeze lui Alexandr Chiriac, din bunurile ce-i aparțin, casa de locuit cu toate

construcțiile și clădirile de uz gospodăresc ce se află în satul Grozești, raionul

Nisporeni. În testament nu a fost reflectată informația exactă cu privire la suprafața

terenului testat lui Alexandr Chiriac. Reclamanta, în acea perioadă, nu cunoștea despre

conținutul testamentului. Urmare a întocmirii respectivului testament, în familia Chiriac,

de facto, s-a convenit ca lui Alexandr Chiriac să-i fie repartizată o cotă parte din acest

teren pe care se afla casa de locuit construită în anul 1978 pentru ca acesta să locuiască

separat cu familia sa, iar restul terenului rămânea în proprietatea comună a lui Ion și

Maria Chiriac.

În aceeași perioadă, Ion Chiriac și Maria Chiriac au dobândit în comun și alte

terenuri cu destinație agricolă.

Începând cu anul 1999, oficiile cadastrale teritoriale au efectuat înregistrarea

masivă în baza Programului de stat pentru crearea cadastrului bunurilor imobile. În

cazul familiei Chiriac atât terenul, cât și casa de locuit construită în anul 1962 nu au fost

înregistrate de Ion Chiriac și Maria Chiriac în Registrul bunurilor imobile, însă aceștia,

până în anul 2001, au achitat impozitele fiscale pentru bunurile deținute.

La 01 august 2001, Ion Chiriac a decedat. După decesul acestuia nu a fost deschisă

succesiunea pentru acceptarea de către moștenitori a patrimoniului defunctului. Niciunul

din membrii familiei, inclusiv Alexandr Chiriac, în calitate de moștenitor testamentar,

nu s-a adresat la acel moment cu vreun act în formă scrisă de acceptare a succesiunii.

Familiile Chiriac continuau să locuiască pe cotele de teren divizate, în casele de locuit

construite, precum a fost acordul la data întocmirii testamentului din 17 noiembrie 1993.

În perioada anilor 2001-2005, Maria Chiriac a achitat impozitele fiscale pentru bunurile

deținute.

La 07 iulie 2005, Maria Chiriac a întocmit testament, potrivit căruia, din averea sa,

a testat reclamantei Maria Timotin casa de locuit și terenul aferent casei, precum și cota

de teren echivalent constituită din 7 sectoare de teren înregistrate cu numere cadastrale.

2

În aceeași perioadă, reclamanta avea grijă de mama sa Maria Chiriac, de casa de

locuit construită în anul 1962, prelucra terenul aferent casei de locuit și terenurile

agricole indicate în testament, achita impozitele fiscale pentru bunurile deținute.

În perioada anilor 2012-2013, reclamanta a constatat că, odată cu exploatarea și

trecerea timpului, casa de locuit construită în anul 1962 se dărâma. Din considerentul că

viața acesteia și a mamei sale Maria Chiriac, care avea o vârstă înaintată, era pusă în

pericol, reclamanta împreună cu soțul său au decis să reconstruiască casa de locuit, care

avea pereții din lut cu nuiele.

În perioada anilor 2009-2018, Maria Chiriac a achitat impozitele fiscale pentru

bunurile deținute, iar reclamanta întreprindea aceleași acțiuni de posesie și folosință

continuă și neîntreruptă a bunurilor testate acesteia de către prima. În perioada anilor

2001-2018, Maria Chiriac a achitat serviciile comunale în vederea utilizării bunurilor

deținute în proprietate, iar reclamanta contribuia din punct de vedere material la

achitarea acestor servicii.

La 13 august 2018, Maria Chiriac a decedat. După decesul Mariei Chiriac, nu a

fost deschisă succesiunea pentru acceptarea de către moștenitori a patrimoniului

defunctei. Niciunul din membrii familiei, la acel moment, inclusiv nici reclamanta, în

calitate de moștenitor testamentar, nu s-au adresat cu vreun act în scris de acceptare a

succesiunii. În pofida acestui fapt, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile cu destinație agricolă menționate în testament, precum și asupra casei

de locuit construită în anul 1962 cu terenul aferent acesteia, prin intrarea în posesie și

folosință a acestor bunuri. Acest fapt se confirmă prin certificatul eliberat de pârâtul

Primăria satului Grozești, cu privire la succesorii Mariei Chiriac, care, în opinia părții

reclamante, este parțial eronat și neîntemeiat în partea ce ține de acceptarea succesiunii

de către succesorul Alexandr Chiriac.

Reclamanta a achitat impozitul fiscal pentru anul 2018 pentru bunurile deținute, a

achitat serviciile comunale, și anume serviciile de telefonie. Cu titlu de exemplu,

reclamanta a achitat factura telefonică pentru martie 2019, care s-a păstrat. La acel

moment, în calitate de beneficiar contractual al serviciilor telefonice era Maria Chiriac.

De asemenea, reclamanta prelucra terenurile agricole menționate și terenul aferent casei

de locuit.

La 04 septembrie 2018, reclamanta a încheiat cu S.A. „Moldtelecom” contractul

nr. 96451465 de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice. Obiectul

contractului îl constituie prestarea serviciilor de comunicații electronice la adresa: satul

Grozești, raionul Nisporeni.

La 19 mai 2019, Alexandr Chiriac i-a comunicat într-un mod amenințător Mariei

Timotin că întregul teren aferent și casele de locuit îi aparțin cu drept de proprietate, iar

ea nu are nici un drept asupra acestora, că îi va distruge bunurile de pe terenul aferent

casei de locuit, în special vița de vie, că potrivit titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat la 25 aprilie 2005 în baza deciziei Primăriei satului

Grozești, raionul Nisporeni nr. 2 din 15 februarie 1992, deține cu drept de proprietate

întreg terenul aferent caselor de locuit, cu numărul cadastral ********.

3

La acea dată, reclamanta a aflat despre existența titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, care a fost emis în baza unei decizii a Primăriei satului Grozești,

raionul Nisporeni. Continuând să exercite atributele de posesie și folosință asupra

bunurilor care i-au fost testate, reclamanta a constatat că aceasta nu poate să beneficieze

în mod obiectiv de dreptul său de proprietate asupra bunurilor testate pe care le-a

dobândit prin moștenire, în particular, asupra cotei din terenul aferent cu numărul

cadastral ********, deoarece lui Alexandr Chiriac i-a fost eliberat titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren în privința acestui bun.

La 02 iunie 2019, reclamanta a încheiat cu S.A. „Apă Canal” Nisporeni contract de

furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și canalizare. Obiectul contractului îl

constituie furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și canalizare la adresa: satul

Grozești, raionul Ialoveni.

La 11 iunie 2019, reclamanta s-a adresat pârâtului Primăria satului Grozești,

raionul Nisporeni, cu cerere prin care a solicitat expedierea copiilor autentificate a

deciziei Primăriei satului Grozești, raionul Ialoveni, nr. 2 din 15 februarie 1992, a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, precum și a tuturor actelor,

inclusiv a celor prezentate de Alexandr Chiriac la înregistrarea dreptului său de

proprietate, care au stat la baza emiterii deciziei Primăriei satului Grozești, raionul

Ialoveni, nr. 2 din 15 februarie 1992 și eliberării titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren în privința bunului imobil cu numărul cadastral ********, situat

în satul Grozești, raionul Ialoveni. Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz

recomandat și recepționată la 13 iunie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție

semnat de către secretarul Consiliului local Grozești, Svetlana Mitrofan.

Prin răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, pârâții Primăria satului Grozești și

Consiliul local Grozești au comunicat circumstanțele eliberării titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren lui Alexandr Chiriac, au eliberat copiile autentificate ale

mai multor acte, printre care și a titlului în cauză. Pârâții nu au eliberat decizia nr. 2 din

15 februarie 1992, care a reprezentat actul administrativ în temeiul căruia Alexandr

Chiriac a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral

********. Răspunsul cu copiile autentificate ale actelor au fost eliberate

reprezentantului reclamantei, avocatului Călin Bobuțac la 18 iunie 2019. Anume la

această dată reclamanta a aflat despre conținutul titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac.

Luând act de răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, reclamanta a concluzionat că

conținutul acestuia este parțial denaturat și nu corespunde realității, apreciindu-l ca fiind

ilegal.

La 19 iunie 2019, reclamanta s-a adresat cu o cerere prealabilă către pârâții

Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești. Cererea a fost expediată prin poștă

cu aviz recomandat și recepționată de destinatari la 24 iunie 2019, fapt confirmat prin

semnarea avizului de recepție de către reprezentanții acestora. Nici reclamanta și nici

reprezentantul acesteia nu au recepționat vreun răspuns la cererea prealabilă și nu a fost

comunicată data înregistrării acestei cereri. Pârâții Primăria satului Grozești și Consiliul

local Grozești au menționat prin răspunsul nr. 79 din 15 august 2019 că consideră

4

acțiunile lor legale, expunându-se și asupra argumentelor de ilegalitate a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac.

La 11 iunie 2019, reclamanta s-a adresat Agenției Servicii Publice, Serviciul

Cadastral Teritorial Nisporeni cu cerere prin care a solicitat eliberarea deciziei Primăriei

satului Grozești, raionul Nisporeni, nr. 2 din 15 februarie 1992, titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac în privința bunului imobil

cu numărul cadastral ********, precum și a tuturor actelor, inclusiv a celor prezentate

de Alexandr Chiriac la înregistrarea dreptului său de proprietate, care au stat la baza

emiterii deciziei Primăriei satului Grozești, raionul Nisporeni, nr. 2 din 15 februarie

1992 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința bunului

imobil cu numărul cadastral ********, situat în satul Grozești, raionul Nisporeni.

Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat și recepționată de destinatar la

14 iunie 2019, fapt confirmat prin semnarea avizului de recepție.

La 21 iunie 2019, reclamanta a recepționat răspunsul Agenției Servicii Publice,

Serviciul Cadastral Teritorial Nisporeni nr. 11/26-c-06/11 din 14 iunie 2019, precum și

2 acte aferente. Prin răspunsul nominalizat, s-a comunicat că actele care au stat la baza

înregistrării bunului imobil cu numărul cadastral ******** au fost titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren și extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr.

151 din 08 noiembrie 2004. S-a mai relevat că înregistrarea bunului imobil s-a efectuat

în procesul de înregistrare primară masivă, actele sus indicate fiind prezentate de

primărie, dar nu de către proprietar. De asemenea, s-a menționat că decizia nr. 2 din 15

februarie 1992 nu se păstrează în cadrul Serviciului Cadastral Teritorial Nisporeni și că

poate fi solicitată de la primărie sau de la arhiva raională.

Odată cu recepționarea răspunsului Agenției Servicii Publice, reclamanta a aflat că,

la baza înregistrării bunului imobil litigios, pe lângă titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren a stat și extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151

din 08 noiembrie 2004.

Analizând extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08

noiembrie 2004 eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești și

raportându-l la cadrul normativ existent, precum și cel în vigoare la data apariției

circumstanțelor descrise, partea reclamantă apreciază ca fiind ilegală acțiunea de

înscriere în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pagina 59, contul personal 588, a

mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral ******** sunt amplasate

construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care aparține proprietarului Alexandr

Chiriac”. A considerat ca fiind ilegal și extrasul din Registrul de evidență a

gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004 eliberat lui Alexandr Chiriac.

La 15 iulie 2019, reclamanta a înaintat cerere prealabilă către Primăria satului

Grozești și Consiliul local Grozești. Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz

recomandat și recepționată de destinatari la 18 iulie 2019, fapt confirmat prin semnarea

avizului de recepție. La aceeași dată, reclamanta a înaintat o cerere Agenției Servicii

Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Nisporeni, prin care a solicitat întreprinderea

tuturor acțiunilor necesare radierii dreptului de proprietate asupra bunului nominalizat

înregistrat pe numele lui Alexandr Chiriac. Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz

5

recomandat și recepționată de către destinatar la 17 iulie 2019, fapt confirmat prin

semnarea avizului de recepție. Atât reclamanta, cât și reprezentantul acesteia, nu au

primit vreun răspuns la această cerere.

La 12 august 2019, reclamanta s-a adresat către Primăria satului Grozești și

Consiliul local Grozești cu cerere de concretizare a cererii prealabile din 15 iulie 2019.

Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat. Cererea a fost recepționată de

destinatari la 14 august 2019, însă atât reclamanta, cât și reprezentantul acesteia, nu au

recepționat avizul de recepție.

La 15 august 2019, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești, în

persoana secretarului Consiliului local Grozești, Svetlana Mitrofan, au expediat

scrisoare pe adresa electronică a reprezentantului reclamantei. La mesaj au fost atașate 4

răspunsuri. Pârâții au comunicat, în esență, că au recepționat cererea de concretizare din

12 august 2019.

Prin răspunsul nr. 74 din 30 iulie 2019, semnat de Secretarul Consiliului local

Grozești, Svetlana Mitrofan, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești au

comunicat anumite circumstanțe cu privire la modul de înregistrare a dreptului de

proprietate în acea perioadă. De asemenea, au prezentat și certificatul de arhivă nr. 145

din 30 iulie 2019 eliberat de Serviciul Arhivă Nisporeni, în care se atestă că procesele-

verbale ale ședințelor Consiliului local Grozești din anul 1992 lipsesc. Reclamanta nu a

recepționat prin poșta terestră răspunsul nominalizat cu certificatul de arhivă menționat.

Prin răspunsul nr. 79 din 15 august 2019, semnat de secretarul Consiliului local

Grozești, Svetlana Mitrofan, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești au

comunicat, în esență, anumite circumstanțe cu privire la cererile recepționate de la

partea reclamantă și că consideră acțiunile lor ca fiind legale până la o hotărâre

judecătorească definitivă.

Anume la 15 august 2019, reprezentantul reclamantei a aflat despre existența

răspunsului nr. 74 din 30 iulie 2019 și răspunsului nr. 79 din 15 august 2019. A

considerat că procedura prealabilă în ambele cazuri a fost respectată. În circumstanțele

descrise, având în vedere că pârâții Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești

nu au soluționat cererea prealabilă din 19 iunie 2019 în termenul legal, prin răspunsul

nr. 79 din 15 august 2019 au refuzat admiterea cererii prealabile din 15 iulie 2019,

precum și a cererii de concretizare a celei din urmă, respectând termenele de adresare în

instanța de judecată, partea reclamantă a considerat că titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac, extrasul din Registrul de evidență a

gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004 eliberat lui Alexandr Chiriac de către

Primăria satului Grozești, acțiunea de înscriere în Registrul de evidență a gospodăriilor

nr. 7, pagina 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul

cadastral ******** sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care

aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”, confirmat prin extrasul din Registrul de

evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004, sunt ilegale, lovite de nulitate și

susceptibile de a fi anulate.

Subsidiar, a enunțat că, reieșind din prevederile legale în vigoare la momentul

testării, care reglementau relațiile civile din speță, Alexandr Chiriac nu a obținut vreun

6

certificat de moștenitor care să ateste dreptul acestuia la moștenirea terenului aferent

casei de locuit. Deși, lui Alexandr Chiriac i-a fost întocmit testamentul la 17 noiembrie

1993, acesta nicidecum nu avea dreptul să moștenească întregul teren aferent în litigiu

cu casa de locuit, mai ales că Ion și Maria Chiriac dețineau aceste bunuri în proprietate

în devălmășie.

Pârâtul Primăria satului Grozești a eliberat lui Alexandr Chiriac titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral ******** contrar

prevederilor legale, care erau norme cu caracter imperativ la acel moment.

Argumentele reținute la pct. 6, 7 din răspunsul Primăriei satului Grozești și

Consiliului local Grozești nr. 58 din 17 iunie 2019 sunt neîntemeiate și lipsite de temei

juridic.

În contextul în care testamentul întocmit pe numele lui Alexandr Chiriac din 17

noiembrie 1993 nu conferea acestuia dreptul să moștenească în întregime terenul cu

numărul cadastral ********, casa de locuit construită în anul 1962, precum și bunurile

ce se aflau pe teren la acel moment și, odată ce acesta nu deținea un certificat de

succesiune care să ateste în mod exact bunurile pe care le moștenește, partea reclamantă

opinează că dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral ******** a

fost înregistrat eronat și în lipsa vreunui document prevăzut de cadrul legal. Alexandr

Chiriac nu a exercitat și nici nu exercită posesia și folosința întregului teren cu numărul

cadastral ********, casei de locuit construită în anul 1962 și bunurilor aflate pe acest

teritoriu. Acesta exercită posesia și folosința continuă, neîntreruptă doar asupra unei

părți din terenul cu numărul cadastral ********, unde a fost construită în anul 1978

casa în care acesta locuiește cu propria sa familie. Restul terenului, casa de locuit

construită în anul 1962 și bunurile care se află pe această parte de teren se află în

posesia și folosința continuă a Mariei Timotin.

Afirmațiile Primăriei satului Grozești și Consiliului local Grozești stipulate la pct.

7 din răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, sunt parțial denaturate și nu corespund vădit

realității. Reclamanta a inițiat reconstrucția casei de locuit construită în anul 1962 în

perioada anilor 2012- 2013 și nu în perioada în care a fost întocmit testamentul

menționat. La acel moment, reclamanta nici nu cunoștea conținutul testamentului

întocmit pe numele lui Alexandr Chiriac, și anume în privința mărimii cotei de teren

care i-a fost testat.

Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești menționează în răspunsul

adnotat că, pentru a readuce lucrurile la normalitate, Maria Chiriac – mama părților

vizate, bolnavă la acea vreme, a ajuns la o înțelegere cu Alexandr Chiriac să-i cedeze o

parte din teren reclamantei. Aceste afirmații, în opinia părții reclamante, sunt totalmente

denaturate. La data întocmirii testamentului, Maria Chiriac împreună cu fiica mai mare

– Tatiana Croitoru, au venit la primărie. Maria Chiriac nici nu cunoștea la acel moment

că întregul teren i-a fost repartizat în proprietate fiului Alexandr Chiriac. Pretinsele

afirmații nu au constituit motiv pentru Maria Chiriac de a readuce lucrurile la

normalitate precum se menționează.

După decesul Mariei Chiriac, Alexandr Chiriac niciodată nu i-a comunicat

reclamantei despre faptul că are dreptul asupra întregului teren și caselor de locuit aflate

7

pe acesta. Or, trezește dubii și reconfirmă reaua-credință a acestuia, prin tăinuirea

acestei informații și divulgarea ei după decesul Mariei Chiriac.

În pct. 8 din răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, Primăria satului Grozești și

Consiliul local Grozești menționează că, după eliberarea adeverinței de intrare în

succesiune, această procedura urma să aibă ca finalitate divizarea terenului aferent cu

reclamanta. Argumentele și înscrisurile prezentate confirmă indubitabil că dreptul de

proprietate asupra terenului cu numărul cadastral ******** a fost înregistrat ilegal după

Alexandr Chiriac, iar titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren la fel este

unul ilegal, lovit de nulitate, deoarece contravine normelor imperative ale legii în

vigoare la acel moment.

Actualmente, reclamanta nu poate exercita și beneficia în mod veritabil de dreptul

la proprietate asupra cotei-părți din terenul cu numărul cadastral ********, bunurilor

care se află pe acest teren, casei de locuit construită în anul 1962 și renovată capital.

Lotul pe lângă casă cu numărul cadastral ******** și construcțiile capitale,

inclusiv, casa de locuit nu au aparținut și nici nu aparțin integral doar lui Alexandr

Chiriac, iar consemnarea de către Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a

gospodăriilor nr. 7, pagina 59, contul personal 588, mențiunea că „pe lotul de lângă

casă, cu numărul cadastral ********, sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa

de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”, este eronată, ilegală și această

acțiune de înscriere urmează a fi anulată. Primarul satului purta răspundere personală

pentru completarea și ținerea acestui registru. Registrul de evidență a gospodăriilor

populației urma a fi completat în strictă conformitate cu anexa nr. 1 la Hotărârea

Guvernului nr. 1358 din 07 decembrie 2001, cu privire la punerea în aplicare a

registrelor de evidență a gospodăriilor populației.

Argumentele Primăriei satului Grozești și Consiliului local Grozești expuse în

răspunsul nr. 74 din 30 iulie 2019 sunt neîntemeiate și fără suport juridic.

În drept, a făcut trimitere la prevederile pct. 1-5 din Hotărârea Guvernului nr. 1358

din 07 decembrie 2001, cu privire la punerea în aplicare a registrelor de evidență a

gospodăriilor populației, art. 21 din Codul căsătoriei și familiei din 23 decembrie 1969,

art. 20, 155, 166 alin. (1), (4) din Codul familiei, art. 561, 562, 563, 568, 570, 581, 591

din Codul civil al R.S.S.M. din 26 decembrie 1964, art. 17, 327, 328 alin. (1), 330 alin.

(1), 331 alin. (1), (2), 334 alin. (1)-(3), 501 alin. (1), (2), 550 din Codul Civil în vigoare

din 01 martie 2019, art. 61, 11, 13, 14, 20 din Codul funciar, art. 26 alin. (1), 28 alin. (1)

din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 2 alin. (1), 9

alin. (1), (2), 10 alin. (1), 11 alin. (1), (2), 17, 19, 55 alin. (1), 60, 69 alin. (1), (2), 141,

162 alin. (1), (3), 163 alin. (1), 165 alin. (1), (3), 191 alin. (1)-(3), 257 alin. (1), 258, 327

din Codul administrativ.

Prin cererea din 03 octombrie 2020, partea reclamantă a lichidat neajunsurile

statuate prin încheierea instanței de fond din 11 septembrie 2019 (f.d. 143-146 vol. I),

prin care, în esență, suplimentar a menționat că, anterior, cu câteva zile înainte de

depunerea acțiunii – 23 august 2019, reclamanta s-a adresat notarului public Rodion

Butnaru pentru deschiderea procedurii succesorale după decesul Mariei Chiriac – mama

reclamantei și Ion Chiriac – tatăl reclamantei. În legătură cu solicitarea deschiderii

8

procedurii succesorale după decesul Mariei Chiriac, notarul public Rodion Butnaru a

eliberat certificatul de calitate de moștenitor din 21 august 2019. În acest certificat,

notarul public Rodion Butnaru a atestat că reclamanta are calitate de moștenitor, în baza

testamentului, a averii mamei sale Maria Chiriac, însă acest certificat nu are valoarea

unui certificat de moștenitor și poate fi utilizat numai pentru dobândirea actelor

necesare. În legătură cu solicitarea deschiderii procedurii succesorale după decesul lui

Ion Chiriac, notarul public Rodion Butnaru, examinând actele prezentate de reclamantă,

a comunicat celei din urmă că o procedură succesorală a fost deschisă. Această

procedură se află în gestiunea notarului public Alexandr Șișcanu. Adresându-se la

notarul public Alexandr Șișcanu, acesta a eliberat reclamantei informația cu numărul de

ieșire 14 din 22 august 2019. Prin această informație, notarul public Alexandr Șișcanu a

constatat că, verificând opisul alfabetic al dosarelor succesorale din arhiva notarială

aflată în gestiunea sa și arhiva din anul 2008, după decesul lui Ion Chiriac, există

înregistrarea procedurii succesorale cu dosarul nr. 226 din 2008 efectuată de notarul

public Tudor Profiri. Reclamanta a solicitat actele din această procedură succesorală și,

drept urmare, i-a fost eliberată cererea depusă de Maria Chiriac din 02 octombrie 2008

adresată notarului public Tudor Profiri și certificatul de moștenitor legal din 02

octombrie 2008 eliberat Mariei Chiriac în privința bunurilor imobile solicitate. Notarul

public Alexandr Șișcanu a confirmat că alte acte nu se atestă în dosarul succesoral.

Certificatul de calitate de moștenitor din 21 august 2019 certifică faptul că Maria

Timotin a dobândit dreptul de proprietate asupra bunurilor testate de Maria Chiriac prin

moștenire.

La 31 octombrie 2019, reprezentantul reclamantei, avocatul Călin Bobuțac, a depus

cerere de concretizare a acțiunii (f.d. 216-223 vol. I), prin care a solicitat:

- anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral ******** eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25

noiembrie 2004;

- anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență

a gospodăriilor nr. 7, pag. 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă

cu numărul cadastral ******** sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de

locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”;

- anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a

gospodăriilor;

- anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea

eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral ********;

- încasarea din contul pârâților Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești

în beneficiul reclamantei Maria Timotin a cheltuielilor de judecată formate din

cheltuieli de asistență juridică în mărime de 12.500 de lei.

În motivarea solicitării de anulare a deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15

februarie 1992, în esență, menționează că această decizie nu a fost eliberată reclamantei

Maria Timotin. Conform răspunsului nr. 58 din 17 iunie 2019 eliberat de Primăria

9

satului Grozești, familiei Chiriac i-a fost repartizat terenul aferent casei lor de locuit.

Acest teren a fost scris după Ion Chiriac.

Urmare a întocmirii de către Ion Chiriac, la 17 noiembrie 1993, a testamentului și

decesului acestuia survenit la 01 august 2001, lui Alexandr Chiriac i-a fost eliberat titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, cu numărul cadastral ********.

Având în vedere că, temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului

cu numărul cadastral ******** și pentru eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren a servit și decizia Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie

1992, consideră că aceasta din urmă este un act administrativ.

În răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019 eliberat de pârâții Primăria satului Grozești și

Consiliul local Grozești, se indică asupra faptului că decizia nr. 2 din 15 februarie 1992

nu vizează pe nici una din părțile implicate în acest caz. Prin Programul „Pământ” și

conform deciziei nr. 2 din 15 februarie 1992 au fost identificați beneficiarii de cote-părți

a terenurilor din fostul kolhoz „Zavetî Iliicia”. În același răspuns se mai indică că

terenurile aferente caselor de locuit au fost repartizate deținătorilor în baza aceleiași

decizii pentru toți beneficiarii de pe teritoriul subordonat autorității publice locale

Grozești și înregistrați în Registrul deținătorilor de terenuri, inclusiv terenul aferent

casei de locuit a lui Ion Chiriac.

A opinat că Alexandr Chiriac nu putea să moștenească integral terenul cu numărul

cadastral ********, casa de locuit și bunurile aflate pe cota-parte care nu i-au fost

transmise spre folosință. În contextul în care testamentul din 17 noiembrie 1993 nu

conferea lui Alexandr Chiriac dreptul să moștenească în întregime terenul cu numărul

cadastral ********, casa de locuit din anul 1962, precum și bunurile ce se aflau pe teren

la acel moment și, totodată, acesta nu deținea un certificat de succesiune care să ateste

în mod exact bunurile pe care le moștenește, consideră că dreptul de proprietate asupra

terenului cu numărul cadastral ******** a fost înregistrat eronat. Alexandr Chiriac nu a

exercitat și nici nu exercită posesia și folosința întregului teren cu numărul cadastral

********, casei de locuit din anul 1962 și bunurilor aflate pe acesta.

Prin întocmirea testamentului la 17 noiembrie 1993, în familia Chiriac, precum și

de către terțul Alexandr Chiriac, de facto, s-a convenit ca acestuia să-i fie repartizată

doar o cotă parte din acest teren pe care se afla casa de locuit construită în anul 1978

pentru ca acesta să locuiască separat cu familia sa. Restul terenului, în acea perioadă,

rămânea în proprietatea comună a lui Ion și Maria Chiriac. De menționat este și faptul

că, la acel moment, în testament nu a fost reflectată informația exactă cu privire la

dimensiunile terenului testat lui Alexandr Chiriac. Acesta exercita posesia și folosința

continuă, neîntreruptă doar asupra unei părți din terenul cu numărul cadastral ********

unde era construită casa de locuit din anul 1978, în care acesta locuia cu familia. Restul

terenului, casa de locuit din anul 1962 și bunurile care se aflau pe această parte din teren

se aflau în posesia și folosința continuă a Mariei Chiriac. Reclamanta a dobândit dreptul

de proprietate prin moștenire asupra bunurilor testate de Maria Chiriac, inclusiv asupra

unei părți din terenul cu numărul cadastral ********, casei de locuit din anul 1962,

care, ulterior, a fost renovată și asupra bunurilor ce se află pe această cotă de teren.

Dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral ******** a fost înregistrat

10

ilegal după Alexandr Chiriac, iar decizia Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15

februarie 1992 în partea atribuirii terenului cu numărul cadastral ******** în

proprietatea privată lui Alexandr Chiriac este ilegală și urmează a fi anulată.

Întru susținerea solicitării de a fi încasate din contul pârâților în beneficiul

reclamantei cheltuielile de judecată, a menționat că, este reprezentată în acest proces de

către avocatul Călin Bobuțac. Cheltuielile suportate sunt reale, necesare și rezonabile

precum și conforme practicilor și recomandărilor în domeniu. În vederea soluționării

litigiului dintre reclamantă și pârâți, cea dintâi a beneficiat de servicii de asistență și

consultanță juridică. Părțile au convenit că prețul acestui litigiu constituie 1.000 de lei,

sumă care a fost achitată de către reclamantă în contul avocatului Călin Bobuțac. Acest

fapt se confirmă prin bonul de plată seria QL nr. 214853 din 07 iunie 2019. În baza

acordului adițional nr. 1 din 08 iulie 2019 la contractul de asistență și reprezentare

juridică nr. CACB/TM din 08 iulie 2019 încheiat între reclamantă și avocatul Călin

Bobuțac, a fost negociat și stabilit un onorariu de 11.500 de lei, care în opinia părții

reclamante este unul real și conform recomandărilor privind cuantumul onorariilor

avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență

juridică. Reclamanta a achitat serviciile contractate și prestate. Acest fapt se confirmă

prin ordinul de încasare a numerarului nr. 88516758 din 21 august 2019 și ordinul de

încasare a numerarului nr. 90506279 din 21 octombrie 2019. A indicat că, avocatul

Călin Bobuțac a efectuat un șir de măsuri pentru a soluționa prezentul litigiu, și anume a

oferit reclamantei consultații juridice pe parcursul întregului proces, a întocmit cererea

de chemare în judecată, a întocmit acte procesuale necesare acumulării probelor, a

reprezentat interesele reclamantei în fața instanței de judecată, notarului, în fața

Agenției Servicii Publice și altor entități de drept public și privat. La stabilirea

cheltuielilor de consultanță și asistență juridică, au fost luate în considerare prevederile

Recomandării privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către

instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată de Consiliul Uniunii

Avocaților din Republica Moldova prin decizia nr. 2 din 30 martie 2015, precum și

practicile din domeniu. Astfel, a considerat că cheltuielile de judecată formate din

cheltuieli de asistență juridică în cuantum de 12,500 de lei urmează a fi încasate din

contul pârâților Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești în beneficiul

reclamantei Maria Timotin.

În drept, s-a făcut trimitere la prevederile art. 10 alin. (1), 11 alin. (1)-(2), 17, 55

alin. (1), 93 alin. (1), 141, 165 alin. (3), 257 alin. (1) din Codul administrativ, art. 96

alin. (1), (11 ), 118 alin. (1), 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 iulie 2020, a fost atrasă în proces în

calitate de terț Tatiana Chiriac (f.d. 86-90 vol. II).

La 04 martie 2021, avocatul Călin Bobuțac, în interesele reclamantei Maria

Timotin, a înaintat cerere de concretizare a acțiunii împotriva Primăria satului Grozești,

Consiliul local Grozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, terț Agenția Servicii

Publice, prin care a solicitat:

- atragerea în calitate de pârâți a terților Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac;

11

- anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral ******** eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25

noiembrie 2004;

- anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență

a gospodăriilor nr. 7, pag. 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă

cu numărul cadastral ******** sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de

locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”;

- anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a

gospodăriilor;

- anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea

eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral ********;

- încasarea din contul pârâților în beneficiul reclamantei Maria Timotin a

cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 12,500

de lei (f.d. 198-200 vol. II).

În motivarea cererii, a menționat că Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac sunt

beneficiari ai actelor administrative pe care reclamanta le contestă, iar o eventuală

hotărâre va interveni în drepturile lor. Pretențiile înaintate de reclamantă sunt îndreptate

împotriva lui Alexandr Chiriac și Tatianei Chiriac, care, la rândul lor, au formulat

pretenții proprii referitor la acțiune.

Prin urmare, a considerat necesară schimbarea calității procesuale a lui Alexandr

Chiriac și Tatianei Chiriac din persoane terțe în copârâți.

În drept, fundamentează cererea de concretizare în baza prevederilor art. 205 din

Codul administrativ și art. 62 din Codul de procedură civilă.

În cadrul ședinței de judecată din 26 aprilie 2021, avocatul Călin Bobuțac, în

interesele reclamantei Maria Timotin, a înaintat cerere de concretizare a acțiunii către

Primăria satului Grozești, Consiliul local Gtozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac,

terț Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat:

- anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral ******** eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25

noiembrie 2004;

- anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență

a gospodăriilor nr. 7, pag. 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă

cu numărul cadastral ******** sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de

locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”;

- anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a

gospodăriilor;

- anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea

eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral ********;

- anularea răspunsului Primăriei satului Grozești nr. 79 din 15 august 2019;

12

- încasarea din contul pârâților în beneficiul reclamantei Maria Timotin a

cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 12,500

de lei (f.d. 217-218 vol. II).

În motivarea acesteia, a menționat că, reieșind din materialele dosarului, Primăria

satului Grozești (inclusiv Consiliul local Grozești) a emis răspunsul nr. 79 din 15 august

2019 în rezultatul examinării cererii prealabile concretizate a reclamantei.

Prin răspunsul cu pricina, pârâții Primăria satului Grozești (inclusiv Consiliul local

Grozești), au respins cererea prealabilă concretizată a reclamantei și au reținut ca fiind

legale acțiunile lor până la o hotărâre judecătorească definitivă. A considerat acest

răspuns ca fiind unul neîntemeiat și ilegal, care urmează a fi anulat. În acțiunea

înaintată, inclusiv prin argumentele și probele administrate la materialele dosarului, a

fost demonstrată ilegalitatea actelor emise de către pârâți. Or, în esență, pârâții Primăria

satului Grozești (inclusiv Consiliul local Grozești), în acest răspuns, s-au referit la actele

emise în beneficiul lui Alexandr Chiriac, ilegalitatea cărora consideră că au demonstrat-

o pe parcursul procesului.

Astfel, argumentele părții reclamante cu privire la nulitatea actelor se aplică

asemenea și în privința ilegalității răspunsului menționat și necesității declarării nulității

lui.

În drept, s-a făcut referire la prevederile art. 10, 11 alin. (1), (2), 17, 55, 141, 165

alin. (3), 257 alin. (1) din Codul administrativ.

Prin hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Ungheni, a fost admisă parțial

acțiunea depusă de Maria Timotin. A fost anulat răspunsul Primăriei satului Grozești,

raionul Nisporeni nr. 79 din 15 august 2019. A fost anulată decizia Primăriei satului

Grozești, raionul Nisporeni nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea eliberării lui Alexandr

Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința terenului

cu numărul cadastral ********. A fost anulat titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren în privința terenului cu numărul cadastral ********, eliberat lui

Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești, raionul Nisporeni la 25 noiembrie

în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7 pagina 59 contul personal 588 cu privire la

mențiunea că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral ******** sunt amplasate

construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr

Chiriac”. A fost anulat extrasul nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență

a gospodăriilor eliberat de Primăria satului Grozești, raionul Nisporeni. De asemenea, s-

a dispus încasarea, în mod solidar, din contul pârâților Primăria și Consiliul local

Grozești, raionul Nisporeni în beneficiul Mariei Timotin cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 6.000 de lei. A fost respinsă acțiunea în partea încasării

cheltuielilor de asistență juridică, în mod solidar, de la pârâții Alexandr Chiriac și

Tatiana Chiriac și diferenței acestora în mărime de 6.500 de lei.

La 26 mai 2021 Tatiana Chiriac și Alexandru Chiriac, reprezentați de avocatul

Victor Furnică, precum și Primăria satului Grozești, Consiliul sătesc Grozești au

recepționat copia dispozitivului hotărârii primei instanțe și la 10 iunie 2021 și la 19

13

iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, ultimii au depus cereri de apel nemotivate

(f.d. 16,17, 18, 21-22, 24, vol. III).

La 17 august 2021 Tatiana Chiriac și Alexandr Chiriac și la 18 august 2021

Consiliul sătesc Grozești și Primăria satului Grozești au recepționat hotărârea motivată a

primei instanțe, iar la 09 septembrie 2021 și la 10 septembrie 2021 Tatiana Chiriac și

Alexandr Chiriac, precum și Primăria satului Grozești și Consiliul sătesc Grozești au

depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe

și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d.59-63, 71-75, vol. III).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen, atât

apelurile nemotivate, cât și cele motivate depuse de Alexandr Chiriac, Tatiana Chiriac,

reprezentați de avocatul Victor Furnică și de Primăria Grozești și de Consiliul sătesc

Grozești împotriva hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Ungheni.

Prin decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost admise cererile

de apel depuse de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac și de Primăria satului Grozești și

Consiliul local Grozești, a fost casată hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Ungheni

și a fost emisă o nouă decizie prin care acțiunea depusă de Maria Timotin a fost

respinsă ca neîntemeiată (f.d. 137, 138-165, vol. III).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele.

Cu referire la pretenția cu privire la anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr.

2 din 15 februarie 1992, Completul judiciar al instanței de apel a reținut că potrivit art.

11 din Codul funciar în vigoare la 15 februarie 1992 (versiunea originală a actului

legislativ), organele de autoadministrare locală atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate; trec în proprietatea cetățenilor rurali terenurile

ocupate de case și anexe gospodărești, precum și terenurile cu grădini particulare, care

se atribuie acestora conform legislației în vigoare; atribuie terenuri din rezerva

intravilanului pentru construcția noilor case de locuit și a anexelor gospodărești, precum

și pentru curți și grădini: în orașe și orășele de la 0,04 până la 0,07 hectare, iar în

localitățile rurale de la 0,12 până la 0,2 hectare.

Conform art. 562 din Codul civil al R.S.S.M. în vigoare la 15 februarie 1992, data

deschiderii succesiunii este ziua morții celui ce a lăsat moștenirea, iar în caz de

declarare a morții lui – ziua arătată în partea a treia a articolului 21 din prezentul Cod.

În conformitate cu art. 591 alin. (1) din Codul civil al R.S.S.M. în vigoare la 15

februarie 1992, moștenitorii chemați la succesiune pot cere biroului notarial al locului

deschiderii succesiunii să le elibereze un certificat privind dreptul la succesiune.

Reieșind din prevederile art. 592 alin. (1) din Codul civil al R.S.S.M. în vigoare la

15 februarie 1992, certificatul privind dreptul la succesiune se eliberează moștenitorilor

după trecerea a șase luni din ziua deschiderii succesiunii.

Potrivit pct. 9 din Regulamentul cu privire la modul efectuării înregistrării primare

masive, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1030 din 12 octombrie 1998 (conform

textului în vigoare în perioada 22 octombrie 1998 (data intrării în vigoare) – 21 mai

2010 (data primei modificări)), la solicitarea organului cadastral teritorial, autoritățile

administrației publice locale, în termen de o lună din ziua primirii solicitării, prezintă

proiectele de organizare a teritoriului, date din registrul cadastral al deținătorilor de

14

terenuri, copiile titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorului de teren, copiile

deciziilor de atribuire a terenului, de aprobare a actului de dare în exploatare a

construcției, extrase din registrul de evidență a gospodăriei, alte documente necesare

pentru crearea cadastrului.

Instanța de apel a mai stabilit că la 17 noiembrie 1993, Ion Chiriac a întocmit

testamentul potrivit căruia a testat lui Alexandr Chiriac bunurile ce-i aparțin-casa de

locuit cu toate construcțiile și clădirile de uz gospodăresc ce se află în s. Grozești r-nul

Nisporeni (f.d. 28, Vol.I).

Ion Chiriac a decedat la 01 august 2001, fapt confirmat prin duplicatul

certificatului de deces eliberat la 21 noiembrie 2018 (f.d. 33, Vol.I). Potrivit adeverinței

nr. 879 eliberate de Primăria s. Grozești la 18 iunie 2019, urmează că, Alexandr Chiriac

pe parcursul a 6 luni a intrat în posesia bunurilor succesorale după decesul tatălui Ion

Chiriac, decedat la 01 august 2001, dovadă a intrării în posesia bunurilor succesorale

este prelucrarea pămîntului, obținerea produselor agricole și plătirea impozitelor (f.d.

191, Vol.I).

De asemenea, din actele cauzei completul specializat al instanței de apel a atestat

că, la data de 10 ianuarie 2005, lui Chiriac Alexandr a fost eliberat titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral ********, temei constituind decizia

Primăriei s. Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992, lui Alexandr Chiriac fiindu-i repartizat

în proprietate privată pămîntul cu suprafața de 0,1847 ha, scopul reparizării terenului

„sub construcții” (f.d.62-63, Vol.I).

Astfel, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate

asupra terenului cu nr. cadastral ******** și construcției cu nr. cadastral ********.01 a

fost înregistrat după Alexandr Chiriac, în temeiul titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral ******** din 25 noiembrie 2004 și a extrasului nr.

151 din 08 noiembrie 2007 la data de 10 ianuarie 2005 (f.d. 15, Vol.II).

Completul judiciar al instanței de apel a reiterat că deși Maria Timotin s-a adresat

cu cerere Primăriei s. Grozești prin care a solicitat inclusiv și eliberarea copiei deciziei

Primăriei s. Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992, prin răspunsul nr. 58 din 17 iunie

2019, Primăria s. Grozești a comunicat că: „Decizia nr. 2 din 15.02.1992 nu vizează pe

nici una din părțile implicate în acest caz. Prin Programul „Pămînt și conform Deciziei

Primăriei nr. 2 din 15 februarie 1992 au fost identificați beneficiarii de cote- parte de

terenuri din fostul kolhoz „Zavetî Iliicia“. Terenurile aferente caselor de locuit au fost

repartizate deținătorilor în baza aceleeași Decizii a Primăriei nr. 2 din 15 februarie 1992

pentru toți beneficiarii din teritoriul subordonat Administrației Publice Locale și

înregistrați în Registrul deținătorilor de terenuri, inclusiv terenul aferent casei de locuit a

cet. Chiriac Ion.

Prin testamentul nr. 75 din 17 noiembrie 1993, întocmit de către secretarul

Consiliului local Grozești Merlan Ioana, cet. Chiriac Ion testează fiului său casa de

locuit cu toate construcțiile și clădirile de uz gospodăresc fiului său Chiriac Alexandru

Ivanovici. În acea perioadă casele de locuit și terenurile nu aveau încă numere

cadastrale, respectiv, în testamente bunurile imobile nu erau identificate. Cet. Chiriac

Ion a decedat la 01 august 2001. Testamentul nominalizat, care la acel moment nu era

15

schimbat și nu era anulat, drept dovadă servind semnătura secretarului și moștenitor

testamentar era cet. Chiriac Alexandr. După cum s-a dovedit, moștenitorul nu s-a

adresat la un notar și nu a perfectat actele în termen, crezînd, că testamentul este

documentul final, care atestă dreptul său de proprietate. În anul 2002 - 2004 de către

Primărie a fost derulată procedura de eliberare a Titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren. Au fost perfectate și eliberate circa 24 mii de Titluri. Fostul

secretar Ioana Merlan, în 2004 activa în primăria Grozești în calitate de inginer

cadastral, cunoscînd despre existența testamentului, pe care dînsa l-a întocmit și faptul,

că toți copiii cet. Chiriac Ion cunoșteau despre voința tatălui lor, î-l trece pe cet. Chiriac

Alexandr în Lista proprietarilor, care urmau să primească Titluri.

Astfel, a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. 587 din

23 ianuarie 2002, cet. Chiriac Alexandr, proprietar al bunului cu nr. cadastral ********

și eliberat Titlul la 25 noiembrie 2004.” (f.d. 60-61, Vol.I) Timotin Maria s-a mai

adresat cu o cerere Agenției Servicii Publice ((recepționată la 14.06.2019, (f.d. 80,

Vol.I)) prin care a solicitat eliberarea copiilor autentificate din dosarul cadastral în

privința bunului imobil cu nr. cadastral ******** situat în s. Grozești, r-nul Nisporeni,

și anume: Decizia Primăriei s. Grozești, r-nul Nisporeni nr. 2 din 15 februarie 1992.

Prin răspunsul din 14 iunie 2019, Agenția Servicii Publice, în ce privește Decizia

nr. 2 din 15 februarie 1992, s-a indicat că aceasta nu se păstrează la SCT Nisporeni, însă

poate fi solicitată de la primărie sau de la arhiva raională. (f.d. 81, Vol.I).

Prin răspunsul Primăriei s. Grozești nr. 74 din 30 iulie 2019, la cererea (fără număr

și dată), recepționată de Primăria s. Grozești și înregistrată sub nr. 47 din 24 iulie 2019

cu referire la solicitarea unor acte, a comunicat următoarele: „1. Primăria s. Grozești

expediază o copie de pe Certificatul de Arhivă Nisporeni nr. 145 din 30 iulie 2019

privind lipsa în Arhivă a proceselor-verbale ale ședințelor Consiliului local Grozești din

anul 1992, fapt care face imposibilă eliberarea Deciziei nr. 2 din 15 februarie 1992 (f.d.

128, Vol.I, f.d. 126-127, Vol.I)”.

Faptul dat se atestă prin certificatul de arhivă nr. 145 din 30 iulie 2019 (f.d. 128,

Vol.I).

Astfel, instanța de apel a reținut că, actul administrativ contestat de reclamantă,

decizia Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992, la materialele cauzei nu se

atestă. Totodată, Completul judiciar al instanței de apel a menționat că reclamanta a

solicitat anularea acesteia fără a indica care prevederi legale au fost încălcate la emiterea

acesteia.

În ce privește pretenția cu privire la anularea actului subsecvent, instanța de apel a

reținut că, la 10 ianuarie 2005, lui Chiriac Alexandr i-a fost eliberat titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral ********, temei constituind

decizia Primăriei s. Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992, lui Chiriac Alexandr fiindu-i

repartizat în proprietate privată pămîntul cu suprafața de 0,1847 ha, scopul repartizării

terenului „sub construcții” (f.d.62-63, Vol.I).

Astfel, ținînd cont de faptul că, decizia Primăriei s. Grozești nr. 2 din 15 februarie

1992, este legală, iar reclamanta nu a invocat concret careva temeiuri de ilegalitate a

16

acesteia, instanța de apel nu a stabilit nici temeiuri de ilegalitate a actului subsecvent a

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. cadastral ********.

În continuare, instanța de apel a mai reținut că, prin pct. 2 alin. (1), pct. 5 alin. (2)

din Hotărârea Guvernului nr. 655 din 27 noiembrie 1996 cu privire la punerea în

aplicare a registrelor noi de evidență a gospodăriilor, se obligă organele administrației

publice locale și Departamentul Statisticii să asigure punerea în aplicare a registrelor noi

de evidență a gospodăriilor până la 15 martie 1997. Se stabilește că primarii satelor

(comunelor), municipiilor și orașelor poartă răspundere personală pentru îndeplinirea

oportună și calitativă a lucrărilor de punere în aplicare și ținere la zi a registrelor de

evidență a gospodăriilor în conformitate cu prevederile instrucțiunii aprobate de

Departamentul Statisticii.

Din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 655 din 27 noiembrie 1996, rezultă că

Registrul de evidență a gospodăriilor trebuie să conțină numele de familie, prenumele,

patronimicul înscris primul în listă și lista membrilor gospodăriei.

Conform pct. 1 și 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1358 din 07 decembrie 2001 cu

privire la punerea în aplicare a noilor registre de evidență a gospodăriilor populației, se

aprobă registrele de evidență a gospodăriilor populației conform anexelor nr. 1, 2 și 3

(tipizatele nr. 1, 2 și 3) și se pun în aplicare cu începere de la 01 ianuarie 2002 pe o

perioadă de 5 ani. Se stabilește că în registrele de evidență a gospodăriilor populației se

consemnează - în primăriile satelor (comunelor) - toate gospodăriile populației din

teritoriul administrat și că primarii satelor (comunelor), orașelor și municipiilor poartă

răspundere personală pentru îndeplinirea în termen și calitativă a lucrărilor privind

introducerea în aplicare și ținerea la zi a registrelor de evidență a gospodăriilor

populației în conformitate cu reglementările specifice.

La fel, din anexa la nr. 1358 din 07 decembrie 2001, rezultă că Registrul de

evidență a gospodăriilor trebuie să conțină numele de familie, prenumele, patronimicul

înscris primul în listă și lista membrilor gospodăriei.

Completul judiciar al instanței de apel a reținut că, conform titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren eliberat la 25 noiembrie 2004 în privința terenului cu

numărul cadastral ********, acesta a fost eliberat lui Alexandr Chiriac în baza deciziei

Primăriei satului Grozești, raionul Nisporeni nr. 2 din 15 februarie 1992, cu repartizarea

în proprietate privată a pământului cu o suprafață totală de 0,1847 ha în hotarele

indicate în plan, sub construcții, care a fost trecut în Registrul cadastral al deținătorilor

de terenuri la nr. 587 din 23 ianuarie 2002 (f.d. 62-63, 198-199 vol. I).

Reieșind din răspunsul Serviciului cadastral teritorial Ungheni al Agenției Servicii

Publice nr. 11/26c-06/11 din 14 iunie 2019, înregistrarea bunului imobil cu numărul

cadastral ******** s-a efectuat în procesul de înregistrare primară masivă, în baza

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 25 noiembrie 2004 și

a extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004

(f.d. 81 vol. I).

Din extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie

2004, se relevă că, potrivit înscrierii în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7,

pagina 59, contul personal 588, pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral ********

17

sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care a aparține proprietarului

Alexandr Chiriac (f.d. 82 vol. I).

Reieșind din certificatul nr. 68/3 din 17 iulie 2019, eliberat de Primăria satului

Grozești, raionul Nisporeni, autoritatea publică locală, în legătură cu decesul lui Ion

Chiriac, care a avut loc la 01 august 2018, în baza datelor deținute de primărie, se

confirmă că moștenitori de gradul I ai decedatului sunt soția Maria Chiriac, născută la

08 octombrie 1939 și decedată la 13 martie 2018; fiica Tatiana Chiriac (Croitoru),

născută la 09 iunie 1960; fiul Alexandr Chiriac, născut la 04 aprilie 1962 și fiica Maria

Chiriac (Timotin), născută la 24 august 1967.

La fel, se indică că moștenitori în baza testamentului autentificat la 17 noiembrie

1993 de către secretarul Consiliului local Grozești, Ioana Merlan, este fiul Alexandr

Chiriac, născut la 04 aprilie 1962 și se confirmă că, în legătură cu expirarea termenului

de 6 luni după deces, din moștenitorii enumerați, au acceptat de facto moștenirea, prin

intrarea în posesie, soția Maria Chiriac și fiul Alexandr Chiriac (f.d. 188-189 vol. I).

După cum a fost elucidat supra, potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile

eliberat la 14 noiembrie 2019, terenul cu numărul cadastral ******** și construcția cu

numărul cadastral ********.01 au fost înregistrate cu drept de proprietate în privința a

unui întreg cotă-parte după Alexandr Chiriac la 10 ianuarie 2005 în temeiul extrasului

din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004 și titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. ******** din 25 noiembrie 2004 (f.d.

15 vol. II).

La capitolul dat nu pot fi reținute argumentele reclamantei/intimate expuse în

vederea susținerii pretențiilor indicate în cererea de chemare în judecată. Or, potrivit

informației eliberate de notarul Șișcanu Alexandr, urmează că, ultimul a verificând

Opisul Alfabetic al Dosarelor Succesorale din arhiva notarială aflată în gestiunea sa și

arhiva din anul 2008 menționează că, după decesul cet. Chiriac Ion, decedat la 01

august 2001, există înregistrarea procedurii succesorale cu dosarul nr. 226 din 2008

efectuată de notarul Tudor Profiri (f.d. 153, Vol.I).

La aceasta a fost anexată cererea semnată de Chiriac Maria privind acceptarea

moștenirii rămase după soțul Chiriac Ion-terenurile agricole (f.d. 154-155, Vol.I). În

baza cererii menționate a fost eliberat certificatul de moștenitor legal pe numele Mariei

Chiriac.

Bunurile succesorale pentru care s-a eliberat certificatul de moștenitor legal

constituie: - Terenul agricol situat în extravilanul s. Grozești, raionul Nisporeni,

Republica Moldova, cu suprafața de: 0,039 ha, care i-a aparținut defunctului în baza

Titlului de autentificare a drepturilor deținătorilor de terenuri din 15 septembrie 2000, și

în baza Extrasului din registrul bunurilor bunurilor imobile eliberat de Oficiul Cadastral

Teritorial Nisporeni filiala Î.S. „Cadastru" cu nr. cadastral xxxxxx la 31 iulie 2008 (f.d.

156-157, Vol.I).

Prin testamentul din 07 iulie 2005, Chiriac Maria, a testat fiicei sale Timotin Maria

casa de locuit și terenul aferent casei și 7 cote de teren (f.d.34, Vol.I). Din cele relatate

de autoritatea publică pîrîtă/apelantă Primăria satului Grozești, raionul Nisporeni, se

reține că, atribuirea în proprietate a terenului cu numărul cadastral ******** lui

18

Alexandr Chiriac în întregime s-a făcut având la bază testamentul nr. 75 din 17

noiembrie 1993 (f.d. 174-176 vol. I).

Totodată, instanța de apel a reținut că, la eliberarea extraselor din Registrul de

evidență a gospodăriilor, s-a luat în vedere situația din 01 ianuarie 1996. Astfel, este

evident că, la întocmirea testamentului din 7 iulie 2005, prin care Chiriac Maria, a testat

fiicei sale Timotin Maria casa de locuit și terenul aferent casei și 7 cote de teren (f.d.34,

Vol.I), în Registrul bunurilor imobile deja era înregistrat dreptul de proprietate a lui

Alexandr Chiriac atît asupra terenului cu nr. cadastral 6034105.151, cît și asupra

construcției cu nr. cadastral *******.01 amplasate în r-nul Nisporeni, s. Grozești –data

înregistrării fiind 10 ianuarie 2005 (f.d. 15, Vol.II).

La materialele cauzei Timotin Maria a mai anexat certificatul de calitate de

moștenitor eliberat de notarul Butnaru Rodion la 21 august 2019, prin care se confirmă

faptul că Timotin Maria are calitatea de moștenitor (în baza testamentului) a averii

mamei Chiriac Maria, decedată la 13 martie 2018.

Cu toate acestea, Completul judiciar al instanței de apel a subliniat că, certificatul

menționat nu are valoarea unui certificat de moștenitor și poate fi utilizat numai pentru

dobîndirea actelor necesare pentru a dovedi existența bunurilor ce compun patrimonial

succesoral (f.d. 177, Vol.I).

Instanța de apel a mai menționat că, prin răspunsul nr. 79 din 15 august 2019, la

cererea de concretizare a cererii din 15 iulie 2010, Primăria s. Grozești a menționat că,

în ce privește solicitările petiționarei Timotin Maria, Primăria s. Grozești consideră

acțiunile sale (ale Primăriei) ca fiind legale pînă la o hotărîre judecătorească definitivă.

(f.d. 180-181, Vol.I).

Din cele menționate supra, Completul specializat al instanței de apel a statuat

netemeinicia pretențiilor reclamantei, apreciază ca fiind întemeiat răspunsul Primăriei s.

Grozești nr. 79 din 15 august 2019.

În consecință, Completul specializat al instanței de apel a apreciat ca fiind

neîntemeiate pretențiile reclamantei Maria Timotin cu privire la anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral ******** eliberat

lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25 noiembrie 2004; anularea

înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a gospodăriilor

nr. 7, pag. 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul

cadastral ******** sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de locuit, care

aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”; anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie

2004 din Registrul de evidență a gospodăriilor; anularea deciziei Primăriei satului

Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral ********; anularea

răspunsului Primăriei satului Grozești nr. 79 din 15 august 2019.

Cu referire la pretenția privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, instanța

de apel a menționat că, potrivit art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile.

19

La caz, avînd în vedere faptul că pretențiile reclamantei au fost respinse ca

neîntemeiate, instanța de apel a respins și solicitarea acesteia cu privire la compensarea

cheltuielilor de judecată.

La 18 martie 2022 Curtea de Apel Chișinău a expediat Mariei Timotin copia

dispozitivului deciziei, iar la 30 martie 2022 Maria Timotin, reprezentată de avocatul

Valentin Mardari a depus cererea de recurs nemotivată (f.d.166, 171-172, vol. III).

La 30 iunie 2022 Maria Timotin a recepționat decizia motivată a instanței de apel

și la 26 iulie 2022 a depus cererea de recurs motivată, solicitând admiterea acestuia,

anularea deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi

decizii de admitere a acțiunii (f.d.1-2, 3-22, vol. IV).

Recurenta în susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

deoarece este una nemotivată, iar concluziile instanței de apel sunt expuse într-o formă

evazivă, incertă neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită

pretențiilor formulate în prezentul litigiu.

A susținut că argumentele instanței de apel invocate in decizia contestată este una

vagă, fără argumentare și indicarea expresă a normelor de drept care în opinia sa au fost

interpretate și aplicate eronat de instanța de fond la emiterea hotărârii din 26 mai 2021.

A indicat că aprecierea dată de instanța de apel este una neîntemeiată și eronată,

care vine în contradicție cu circumstanțele cauzei. Din conținutul dosarului, se atestă

acel fapt că de către recurenta Maria Timotin atât în cererea de chemare în judecată, cât

și în referința la cererea de apel au fost expuse pe deplin solicitările acestea cu

argumentare și motivare de fapt și de iure cu anexarea probelor în susținerea poziției

sale.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

La 18 martie 2022 Curtea de Apel Chișinău, a expediat în adresa Mariei Timotin

copia dispozitivului instanței de apel din 01 martie 2022 și la 30 martie 2022 Maria

Timotin, reprezentată de avocatul Valentin Mardari a depus cererea de recurs

nemotivată (f.d. 166, 171-172, vol. III).

La 30 iunie 2022 Maria Timotin, a recepționat decizia motivată a instanței de apel

și la 26 iulie 2022 Maria Timotin, reprezentată de avocatul Valentin Mardari a depus

cererea de recurs motivată, solicitând admiterea acestuia, anularea deciziei din 01 martie

2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.

152, 53-55, vol. IV).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 30 martie 2022 și cel motivat

depus la 26 iulie 2022 sunt în termen.

20

La 27 iulie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Alexandr

Chiriac, Tatiana Chiriac, Primăria și Consiliul satului Grozești și Agenției Servicii

Publice copia recursului motivat depus de Maria Timotin, reprezentată de avocatul

Valentin Mardari cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea

de recurs depusă de Maria Timotin, reprezentată de avocatul Valentin Mardari,

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

21

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Maria Timotin, reprezentată de avocatul Valentin Mardari.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Maria Timotin, reprezentată de avocatul Valentin Mardari se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

22