3r-331/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-331/2022 2-19144331-01-3r-17102022 prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. D. Racoviță) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra) DECIZIE 02 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Timotin împotriva Primăriei satului Grozești, Consiliului local Grozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, persoană terță Agenția Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii depusă de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică, c o n s t a t ă: La 23 august 2019, Maria Timotin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei Grozești, Consiliului local Grozești, persoană terță Alexandr Chiriac și Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25 noiembrie 2004, anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pag.

59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac” și anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a gospodăriilor (f.d. 4-24 vol. I). În motivarea acțiunii a invocat că, la 29 august 1934, în satul Grozești, raionul Nisporeni, s-a născut Ion Chiriac, iar la 08 octombrie 1939, în aceeași localitate s-a 1 născut Maria Ciobanu. La 03 iunie 1960, Ion Chiriac și Maria Ciobanu au decis să-și oficializeze relația prin încheierea căsătoriei, în urma căreia Maria Ciobanu a preluat numele de familie al soțului – Chiriac. În familia Chiriac, care domicilia în satul Grozești, raionul Nisporeni, la 09 iunie 1960, s-a născut fiica Tatiana Chiriac.

În aceeași perioadă, familiei Chiriac i-a fost repartizat un lot de teren în satul Grozești, raionul Nisporeni, pentru construcția unei case de locuit. Aproximativ în anul 1962, familia Chiriac a construit casa de locuit. Atât casa de locuit, cât și terenul aferent acesteia aparțineau familiei cu drept de proprietate comună (în devălmășie) în acea perioadă. La 04 aprilie 1962, în familia Chiriac s-a născut Alexandr Chiriac, iar, la 24 august 1967, s-a născut Maria Chiriac. În anul 1978, Alexandr Chiriac a construit pe același teren o altă casă de locuit, unde locuia împreună cu propria sa familie. În acea perioadă, pe terenul familiei Chiriac erau două construcții capitale. La 05 octombrie 1985, reclamanta Maria Chiriac s-a căsătorit cu Victor Timotin, originar din aceeași localitate, preluând numele de familie al soțului – Timotin.

La 17 noiembrie 1993, Ion Chiriac a întocmit un testament, potrivit căruia a decis să testeze lui Alexandr Chiriac, din bunurile ce-i aparțin, casa de locuit cu toate construcțiile și clădirile de uz gospodăresc ce se află în satul Grozești, raionul Nisporeni. În testament nu a fost reflectată informația exactă cu privire la suprafața terenului testat lui Alexandr Chiriac. Reclamanta, în acea perioadă, nu cunoștea despre conținutul testamentului. Urmare a întocmirii respectivului testament, în familia Chiriac, de facto, s-a convenit ca lui Alexandr Chiriac să-i fie repartizată o cotă parte din acest teren pe care se afla casa de locuit construită în anul 1978 pentru ca acesta să locuiască separat cu familia sa, iar restul terenului rămânea în proprietatea comună a lui Ion și Maria Chiriac.

În aceeași perioadă, Ion Chiriac și Maria Chiriac au dobândit în comun și alte terenuri cu destinație agricolă. Începând cu anul 1999, oficiile cadastrale teritoriale au efectuat înregistrarea masivă în baza Programului de stat pentru crearea cadastrului bunurilor imobile. În cazul familiei Chiriac atât terenul, cât și casa de locuit construită în anul 1962 nu au fost înregistrate de Ion Chiriac și Maria Chiriac în Registrul bunurilor imobile, însă aceștia, până în anul 2001, au achitat impozitele fiscale pentru bunurile deținute. La 01 august 2001, Ion Chiriac a decedat. După decesul acestuia nu a fost deschisă succesiunea pentru acceptarea de către moștenitori a patrimoniului defunctului. Niciunul din membrii familiei, inclusiv Alexandr Chiriac, în calitate de moștenitor testamentar, nu s-a adresat la acel moment cu vreun act în formă scrisă de acceptare a succesiunii.

Familiile Chiriac continuau să locuiască pe cotele de teren divizate, în casele de locuit construite, precum a fost acordul la data întocmirii testamentului din 17 noiembrie 1993. În perioada anilor 2001-2005, Maria Chiriac a achitat impozitele fiscale pentru bunurile deținute. La 07 iulie 2005, Maria Chiriac a întocmit testament, potrivit căruia, din averea sa, a testat reclamantei Maria Timotin casa de locuit și terenul aferent casei, precum și cota de teren echivalent constituită din 7 sectoare de teren înregistrate cu numere cadastrale. 2 În aceeași perioadă, reclamanta avea grijă de mama sa Maria Chiriac, de casa de locuit construită în anul 1962, prelucra terenul aferent casei de locuit și terenurile agricole indicate în testament, achita impozitele fiscale pentru bunurile deținute.

În perioada anilor 2012-2013, reclamanta a constatat că, odată cu exploatarea și trecerea timpului, casa de locuit construită în anul 1962 se dărâma. Din considerentul că viața acesteia și a mamei sale Maria Chiriac, care avea o vârstă înaintată, era pusă în pericol, reclamanta împreună cu soțul său au decis să reconstruiască casa de locuit, care avea pereții din lut cu nuiele. În perioada anilor 2009-2018, Maria Chiriac a achitat impozitele fiscale pentru bunurile deținute, iar reclamanta întreprindea aceleași acțiuni de posesie și folosință continuă și neîntreruptă a bunurilor testate acesteia de către prima. În perioada anilor 2001-2018, Maria Chiriac a achitat serviciile comunale în vederea utilizării bunurilor deținute în proprietate, iar reclamanta contribuia din punct de vedere material la achitarea acestor servicii.

La 13 august 2018, Maria Chiriac a decedat. După decesul Mariei Chiriac, nu a fost deschisă succesiunea pentru acceptarea de către moștenitori a patrimoniului defunctei. Niciunul din membrii familiei, la acel moment, inclusiv nici reclamanta, în calitate de moștenitor testamentar, nu s-au adresat cu vreun act în scris de acceptare a succesiunii. În pofida acestui fapt, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cu destinație agricolă menționate în testament, precum și asupra casei de locuit construită în anul 1962 cu terenul aferent acesteia, prin intrarea în posesie și folosință a acestor bunuri. Acest fapt se confirmă prin certificatul eliberat de pârâtul Primăria satului Grozești, cu privire la succesorii Mariei Chiriac, care, în opinia părții reclamante, este parțial eronat și neîntemeiat în partea ce ține de acceptarea succesiunii de către succesorul Alexandr Chiriac.

Reclamanta a achitat impozitul fiscal pentru anul 2018 pentru bunurile deținute, a achitat serviciile comunale, și anume serviciile de telefonie. Cu titlu de exemplu, reclamanta a achitat factura telefonică pentru martie 2019, care s-a păstrat. La acel moment, în calitate de beneficiar contractual al serviciilor telefonice era Maria Chiriac. De asemenea, reclamanta prelucra terenurile agricole menționate și terenul aferent casei de locuit. La 04 septembrie 2018, reclamanta a încheiat cu S.A. „Moldtelecom” contractul nr. 96451465 de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice. Obiectul contractului îl constituie prestarea serviciilor de comunicații electronice la adresa: satul Grozești, raionul Nisporeni.

La 19 mai 2019, Alexandr Chiriac i-a comunicat într-un mod amenințător Mariei Timotin că întregul teren aferent și casele de locuit îi aparțin cu drept de proprietate, iar ea nu are nici un drept asupra acestora, că îi va distruge bunurile de pe terenul aferent casei de locuit, în special vița de vie, că potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 25 aprilie 2005 în baza deciziei Primăriei satului Grozești, raionul Nisporeni nr. 2 din 15 februarie 1992, deține cu drept de proprietate întreg terenul aferent caselor de locuit, cu numărul cadastral xxxxxxx. 3 La acea dată, reclamanta a aflat despre existența titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care a fost emis în baza unei decizii a Primăriei satului Grozești, raionul Nisporeni.

Continuând să exercite atributele de posesie și folosință asupra bunurilor care i-au fost testate, reclamanta a constatat că aceasta nu poate să beneficieze în mod obiectiv de dreptul său de proprietate asupra bunurilor testate pe care le-a dobândit prin moștenire, în particular, asupra cotei din terenul aferent cu numărul cadastral xxxxxxx, deoarece lui Alexandr Chiriac i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința acestui bun. La 02 iunie 2019, reclamanta a încheiat cu S.A. „Apă Canal” Nisporeni contract de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și canalizare. Obiectul contractului îl constituie furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și canalizare la adresa: satul Grozești, raionul Ialoveni.

La 11 iunie 2019, reclamanta s-a adresat pârâtului Primăria satului Grozești, raionul Nisporeni, cu cerere prin care a solicitat expedierea copiilor autentificate a deciziei Primăriei satului Grozești, raionul Ialoveni, nr. 2 din 15 februarie 1992, a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, precum și a tuturor actelor, inclusiv a celor prezentate de Alexandr Chiriac la înregistrarea dreptului său de proprietate, care au stat la baza emiterii deciziei Primăriei satului Grozești, raionul Ialoveni, nr. 2 din 15 februarie 1992 și eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxx situat în satul Grozești, raionul Ialoveni.

Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat și recepționată la 13 iunie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție semnat de către secretarul Consiliului local Grozești, Svetlana Mitrofan. Prin răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, pârâții Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești au comunicat circumstanțele eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren lui Alexandr Chiriac, au eliberat copiile autentificate ale mai multor acte, printre care și a titlului în cauză. Pârâții nu au eliberat decizia nr. 2 din 15 februarie 1992, care a reprezentat actul administrativ în temeiul căruia Alexandr Chiriac a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxx.

Răspunsul cu copiile autentificate ale actelor au fost eliberate reprezentantului reclamantei, avocatului Călin Bobuțac la 18 iunie 2019. Anume la această dată reclamanta a aflat despre conținutul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac. Luând act de răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, reclamanta a concluzionat că conținutul acestuia este parțial denaturat și nu corespunde realității, apreciindu-l ca fiind ilegal. La 19 iunie 2019, reclamanta s-a adresat cu o cerere prealabilă către pârâții Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești. Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat și recepționată de destinatari la 24 iunie 2019, fapt confirmat prin semnarea avizului de recepție de către reprezentanții acestora.

Nici reclamanta și nici reprezentantul acesteia nu au recepționat vreun răspuns la cererea prealabilă și nu a fost comunicată data înregistrării acestei cereri. Pârâții Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești au menționat prin răspunsul nr. 79 din 15 august 2019 că consideră 4 acțiunile lor legale, expunându-se și asupra argumentelor de ilegalitate a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac.

La 11 iunie 2019, reclamanta s-a adresat Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Nisporeni cu cerere prin care a solicitat eliberarea deciziei Primăriei satului Grozești, raionul Nisporeni, nr. 2 din 15 februarie 1992, titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac în privința bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxx, precum și a tuturor actelor, inclusiv a celor prezentate de Alexandr Chiriac la înregistrarea dreptului său de proprietate, care au stat la baza emiterii deciziei Primăriei satului Grozești, raionul Nisporeni, nr. 2 din 15 februarie 1992 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxx, situat în satul Grozești, raionul Nisporeni.

Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat și recepționată de destinatar la 14 iunie 2019, fapt confirmat prin semnarea avizului de recepție. La 21 iunie 2019, reclamanta a recepționat răspunsul Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Nisporeni nr. 11/26-c-06/11 din 14 iunie 2019, precum și 2 acte aferente. Prin răspunsul nominalizat, s-a comunicat că actele care au stat la baza înregistrării bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxx au fost titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren și extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004. S-a mai relevat că înregistrarea bunului imobil s-a efectuat în procesul de înregistrare primară masivă, actele sus indicate fiind prezentate de primărie, dar nu de către proprietar.

De asemenea, s-a menționat că decizia nr. 2 din 15 februarie 1992 nu se păstrează în cadrul Serviciului Cadastral Teritorial Nisporeni și că poate fi solicitată de la primărie sau de la arhiva raională.

Odată cu recepționarea răspunsului Agenției Servicii Publice, reclamanta a aflat că, la baza înregistrării bunului imobil litigios, pe lângă titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a stat și extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004. Analizând extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004 eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești și raportându-l la cadrul normativ existent, precum și cel în vigoare la data apariției circumstanțelor descrise, partea reclamantă apreciază ca fiind ilegală acțiunea de înscriere în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pagina 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care aparține proprietarului Alexandr Chiriac”.

A considerat ca fiind ilegal și extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004 eliberat lui Alexandr Chiriac. La 15 iulie 2019, reclamanta a înaintat cerere prealabilă către Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești. Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat și recepționată de destinatari la 18 iulie 2019, fapt confirmat prin semnarea avizului de recepție. La aceeași dată, reclamanta a înaintat o cerere Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Nisporeni, prin care a solicitat întreprinderea tuturor acțiunilor necesare radierii dreptului de proprietate asupra bunului nominalizat înregistrat pe numele lui Alexandr Chiriac.

Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz 5 recomandat și recepționată de către destinatar la 17 iulie 2019, fapt confirmat prin semnarea avizului de recepție. Atât reclamanta, cât și reprezentantul acesteia, nu au primit vreun răspuns la această cerere. La 12 august 2019, reclamanta s-a adresat către Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești cu cerere de concretizare a cererii prealabile din 15 iulie 2019. Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat. Cererea a fost recepționată de destinatari la 14 august 2019, însă atât reclamanta, cât și reprezentantul acesteia, nu au recepționat avizul de recepție. La 15 august 2019, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești, în persoana secretarului Consiliului local Grozești, Svetlana Mitrofan, au expediat scrisoare pe adresa electronică a reprezentantului reclamantei.

La mesaj au fost atașate 4 răspunsuri. Pârâții au comunicat, în esență, că au recepționat cererea de concretizare din 12 august 2019. Prin răspunsul nr. 74 din 30 iulie 2019, semnat de Secretarul Consiliului local Grozești, Svetlana Mitrofan, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești au comunicat anumite circumstanțe cu privire la modul de înregistrare a dreptului de proprietate în acea perioadă. De asemenea, au prezentat și certificatul de arhivă nr. 145 din 30 iulie 2019 eliberat de Serviciul Arhivă Nisporeni, în care se atestă că procesele- verbale ale ședințelor Consiliului local Grozești din anul 1992 lipsesc. Reclamanta nu a recepționat prin poșta terestră răspunsul nominalizat cu certificatul de arhivă menționat.

Prin răspunsul nr. 79 din 15 august 2019, semnat de secretarul Consiliului local Grozești, Svetlana Mitrofan, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești au comunicat, în esență, anumite circumstanțe cu privire la cererile recepționate de la partea reclamantă și că consideră acțiunile lor ca fiind legale până la o hotărâre judecătorească definitivă. Anume la 15 august 2019, reprezentantul reclamantei a aflat despre existența răspunsului nr. 74 din 30 iulie 2019 și răspunsului nr. 79 din 15 august 2019. A considerat că procedura prealabilă în ambele cazuri a fost respectată.

În circumstanțele descrise, având în vedere că pârâții Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești nu au soluționat cererea prealabilă din 19 iunie 2019 în termenul legal, prin răspunsul nr. 79 din 15 august 2019 au refuzat admiterea cererii prealabile din 15 iulie 2019, precum și a cererii de concretizare a celei din urmă, respectând termenele de adresare în instanța de judecată, partea reclamantă a considerat că titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac, extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004 eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești, acțiunea de înscriere în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pagina 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”, confirmat prin extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004, sunt ilegale, lovite de nulitate și susceptibile de a fi anulate.

Subsidiar, a enunțat că, reieșind din prevederile legale în vigoare la momentul testării, care reglementau relațiile civile din speță, Alexandr Chiriac nu a obținut vreun 6 certificat de moștenitor care să ateste dreptul acestuia la moștenirea terenului aferent casei de locuit. Deși, lui Alexandr Chiriac i-a fost întocmit testamentul la 17 noiembrie 1993, acesta nicidecum nu avea dreptul să moștenească întregul teren aferent în litigiu cu casa de locuit, mai ales că Ion și Maria Chiriac dețineau aceste bunuri în proprietate în devălmășie. Pârâtul Primăria satului Grozești a eliberat lui Alexandr Chiriac titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx contrar prevederilor legale, care erau norme cu caracter imperativ la acel moment.

Argumentele reținute la pct. 6, 7 din răspunsul Primăriei satului Grozești și Consiliului local Grozești nr. 58 din 17 iunie 2019 sunt neîntemeiate și lipsite de temei juridic. În contextul în care testamentul întocmit pe numele lui Alexandr Chiriac din 17 noiembrie 1993 nu conferea acestuia dreptul să moștenească în întregime terenul cu numărul cadastral xxxxxxx, casa de locuit construită în anul 1962, precum și bunurile ce se aflau pe teren la acel moment și, odată ce acesta nu deținea un certificat de succesiune care să ateste în mod exact bunurile pe care le moștenește, partea reclamantă opinează că dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxxxxxx a fost înregistrat eronat și în lipsa vreunui document prevăzut de cadrul legal.

Alexandr Chiriac nu a exercitat și nici nu exercită posesia și folosința întregului teren cu numărul cadastral xxxxxxx, casei de locuit construită în anul 1962 și bunurilor aflate pe acest teritoriu. Acesta exercită posesia și folosința continuă, neîntreruptă doar asupra unei părți din terenul cu numărul cadastral xxxxxxx, unde a fost construită în anul 1978 casa în care acesta locuiește cu propria sa familie. Restul terenului, casa de locuit construită în anul 1962 și bunurile care se află pe această parte de teren se află în posesia și folosința continuă a Mariei Timotin. Afirmațiile Primăriei satului Grozești și Consiliului local Grozești stipulate la pct. 7 din răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, sunt parțial denaturate și nu corespund vădit realității.

Reclamanta a inițiat reconstrucția casei de locuit construită în anul 1962 în perioada anilor 2012- 2013 și nu în perioada în care a fost întocmit testamentul menționat. La acel moment, reclamanta nici nu cunoștea conținutul testamentului întocmit pe numele lui Alexandr Chiriac, și anume în privința mărimii cotei de teren care i-a fost testat. Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești menționează în răspunsul adnotat că, pentru a readuce lucrurile la normalitate, Maria Chiriac – mama părților vizate, bolnavă la acea vreme, a ajuns la o înțelegere cu Alexandr Chiriac să-i cedeze o parte din teren reclamantei. Aceste afirmații, în opinia părții reclamante, sunt totalmente denaturate.

La data întocmirii testamentului, Maria Chiriac împreună cu fiica mai mare – Tatiana Croitoru, au venit la primărie. Maria Chiriac nici nu cunoștea la acel moment că întregul teren i-a fost repartizat în proprietate fiului Alexandr Chiriac. Pretinsele afirmații nu au constituit motiv pentru Maria Chiriac de a readuce lucrurile la normalitate precum se menționează. După decesul Mariei Chiriac, Alexandr Chiriac niciodată nu i-a comunicat reclamantei despre faptul că are dreptul asupra întregului teren și caselor de locuit aflate 7 pe acesta. Or, trezește dubii și reconfirmă reaua-credință a acestuia, prin tăinuirea acestei informații și divulgarea ei după decesul Mariei Chiriac. În pct. 8 din răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești menționează că, după eliberarea adeverinței de intrare în succesiune, această procedura urma să aibă ca finalitate divizarea terenului aferent cu reclamanta.

Argumentele și înscrisurile prezentate confirmă indubitabil că dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxxxxxx a fost înregistrat ilegal după Alexandr Chiriac, iar titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren la fel este unul ilegal, lovit de nulitate, deoarece contravine normelor imperative ale legii în vigoare la acel moment. Actualmente, reclamanta nu poate exercita și beneficia în mod veritabil de dreptul la proprietate asupra cotei-părți din terenul cu numărul cadastral xxxxxxx, bunurilor care se află pe acest teren, casei de locuit construită în anul 1962 și renovată capital.

Lotul pe lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx și construcțiile capitale, inclusiv, casa de locuit nu au aparținut și nici nu aparțin integral doar lui Alexandr Chiriac, iar consemnarea de către Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pagina 59, contul personal 588, mențiunea că „pe lotul de lângă casă, cu numărul cadastral xxxxxxx, sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”, este eronată, ilegală și această acțiune de înscriere urmează a fi anulată. Primarul satului purta răspundere personală pentru completarea și ținerea acestui registru. Registrul de evidență a gospodăriilor populației urma a fi completat în strictă conformitate cu anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1358 din 07 decembrie 2001, cu privire la punerea în aplicare a registrelor de evidență a gospodăriilor populației.

Argumentele Primăriei satului Grozești și Consiliului local Grozești expuse în răspunsul nr. 74 din 30 iulie 2019 sunt neîntemeiate și fără suport juridic. În drept, a făcut trimitere la prevederile pct. 1-5 din Hotărârea Guvernului nr. 1358 din 07 decembrie 2001, cu privire la punerea în aplicare a registrelor de evidență a gospodăriilor populației, art. 21 din Codul căsătoriei și familiei din 23 decembrie 1969, art. 20, 155, 166 alin. (1), (4) din Codul familiei, art. 561, 562, 563, 568, 570, 581, 591 din Codul civil al R.S.S.M.

din 26 decembrie 1964, art. 17, 327, 328 alin. (1), 330 alin. (1), 331 alin. (1), (2), 334 alin. (1)-(3), 501 alin. (1), (2), 550 din Codul Civil în vigoare din 01 martie 2019, art. 61, 11, 13, 14, 20 din Codul funciar, art. 26 alin. (1), 28 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 2 alin. (1), 9 alin. (1), (2), 10 alin. (1), 11 alin. (1), (2), 17, 19, 55 alin. (1), 60, 69 alin. (1), (2), 141, 162 alin. (1), (3), 163 alin. (1), 165 alin. (1), (3), 191 alin. (1)-(3), 257 alin. (1), 258, 327 din Codul administrativ. Prin cererea din 03 octombrie 2020, partea reclamantă a lichidat neajunsurile statuate prin încheierea instanței de fond din 11 septembrie 2019 (f.d.

143-146 vol. I), prin care, în esență, suplimentar a menționat că, anterior, cu câteva zile înainte de depunerea acțiunii – 23 august 2019, reclamanta s-a adresat notarului public Rodion Butnaru pentru deschiderea procedurii succesorale după decesul Mariei Chiriac – mama reclamantei și Ion Chiriac – tatăl reclamantei. În legătură cu solicitarea deschiderii 8 procedurii succesorale după decesul Mariei Chiriac, notarul public Rodion Butnaru a eliberat certificatul de calitate de moștenitor din 21 august 2019. În acest certificat, notarul public Rodion Butnaru a atestat că reclamanta are calitate de moștenitor, în baza testamentului, a averii mamei sale Maria Chiriac, însă acest certificat nu are valoarea unui certificat de moștenitor și poate fi utilizat numai pentru dobândirea actelor necesare.

În legătură cu solicitarea deschiderii procedurii succesorale după decesul lui Ion Chiriac, notarul public Rodion Butnaru, examinând actele prezentate de reclamantă, a comunicat celei din urmă că o procedură succesorală a fost deschisă. Această procedură se află în gestiunea notarului public Alexandr Șișcanu. Adresându-se la notarul public Alexandr Șișcanu, acesta a eliberat reclamantei informația cu numărul de ieșire 14 din 22 august 2019. Prin această informație, notarul public Alexandr Șișcanu a constatat că, verificând opisul alfabetic al dosarelor succesorale din arhiva notarială aflată în gestiunea sa și arhiva din anul 2008, după decesul lui Ion Chiriac, există înregistrarea procedurii succesorale cu dosarul nr. 226 din 2008 efectuată de notarul public Tudor Profiri.

Reclamanta a solicitat actele din această procedură succesorală și, drept urmare, i-a fost eliberată cererea depusă de Maria Chiriac din 02 octombrie 2008 adresată notarului public Tudor Profiri și certificatul de moștenitor legal din 02 octombrie 2008 eliberat Mariei Chiriac în privința bunurilor imobile solicitate. Notarul public Alexandr Șișcanu a confirmat că alte acte nu se atestă în dosarul succesoral. Certificatul de calitate de moștenitor din 21 august 2019 certifică faptul că Maria Timotin a dobândit dreptul de proprietate asupra bunurilor testate de Maria Chiriac prin moștenire. La 31 octombrie 2019, reprezentantul reclamantei, avocatul Călin Bobuțac, a depus cerere de concretizare a acțiunii (f.d.

216-223 vol. I), prin care a solicitat: - anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25 noiembrie 2004; - anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pag.

59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”; - anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a gospodăriilor; - anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx; - încasarea din contul pârâților Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești în beneficiul reclamantei Maria Timotin a cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 12.500 de lei.

În drept, s-a făcut trimitere la prevederile art. 10 alin. (1), 11 alin. (1)-(2), 17, 55 alin. (1), 93 alin. (1), 141, 165 alin. (3), 257 alin. (1) din Codul administrativ, art. 96 alin. (1), (11 ), 118 alin. (1), 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă. 9 Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 iulie 2020, a fost atrasă în proces în calitate de terț Tatiana Chiriac (f.d. 86-90 vol. II).

La 04 martie 2021, avocatul Călin Bobuțac, în interesele reclamantei Maria Timotin, a înaintat cerere de concretizare a acțiunii împotriva Primăria satului Grozești, Consiliul local Grozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, terț Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat: - atragerea în calitate de pârâți a terților Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac; - anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25 noiembrie 2004; - anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pag.

59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”; - anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a gospodăriilor; - anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx; - încasarea din contul pârâților în beneficiul reclamantei Maria Timotin a cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 12,500 de lei (f.d. 198-200 vol. II).

În motivarea cererii, a menționat că Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac sunt beneficiari ai actelor administrative pe care reclamanta le contestă, iar o eventuală hotărâre va interveni în drepturile lor. Pretențiile înaintate de reclamantă sunt îndreptate împotriva lui Alexandr Chiriac și Tatianei Chiriac, care, la rândul lor, au formulat pretenții proprii referitor la acțiune. Prin urmare, a considerat necesară schimbarea calității procesuale a lui Alexandr Chiriac și Tatianei Chiriac din persoane terțe în copârâți. În drept, fundamentează cererea de concretizare în baza prevederilor art. 205 din Codul administrativ și art. 62 din Codul de procedură civilă.

În cadrul ședinței de judecată din 26 aprilie 2021, avocatul Călin Bobuțac, în interesele reclamantei Maria Timotin, a înaintat cerere de concretizare a acțiunii către Primăria satului Grozești, Consiliul local Gtozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, terț Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat: - anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25 noiembrie 2004; - anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pag.

59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”; 10 - anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a gospodăriilor; - anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx; - anularea răspunsului Primăriei satului Grozești nr. 79 din 15 august 2019; - încasarea din contul pârâților în beneficiul reclamantei Maria Timotin a cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 12,500 de lei (f.d.

217-218 vol. II). În motivarea acesteia, a menționat că, reieșind din materialele dosarului, Primăria satului Grozești (inclusiv Consiliul local Grozești) a emis răspunsul nr. 79 din 15 august 2019 în rezultatul examinării cererii prealabile concretizate a reclamantei. Prin răspunsul cu pricina, pârâții Primăria satului Grozești (inclusiv Consiliul local Grozești), au respins cererea prealabilă concretizată a reclamantei și au reținut ca fiind legale acțiunile lor până la o hotărâre judecătorească definitivă. A considerat acest răspuns ca fiind unul neîntemeiat și ilegal, care urmează a fi anulat. În acțiunea înaintată, inclusiv prin argumentele și probele administrate la materialele dosarului, a fost demonstrată ilegalitatea actelor emise de către pârâți.

Or, în esență, pârâții Primăria satului Grozești (inclusiv Consiliul local Grozești), în acest răspuns, s-au referit la actele emise în beneficiul lui Alexandr Chiriac, ilegalitatea cărora consideră că au demonstrat- o pe parcursul procesului. Astfel, argumentele părții reclamante cu privire la nulitatea actelor se aplică asemenea și în privința ilegalității răspunsului menționat și necesității declarării nulității lui. În drept, s-a făcut referire la prevederile art. 10, 11 alin. (1), (2), 17, 55, 141, 165 alin. (3), 257 alin. (1) din Codul administrativ.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 19 octombrie 2020 a fost admisă parțial cererea privind aplicarea măsurilor de asigurare înaintată în cadrul acțiunii de contencios administrativ inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Timotin împotriva Primăriei satului Grozești, Consiliului local Grozești, terți Alexandr Chiriac, Tatiana Chiriac și Agenția Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ individual și obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual. A fost aplicat în privința terenului în litigiu cu număr cadastral xxxxxxx interdicția de înstrăinare. A fost interzis terțului Alexandr Chiriac și oricărui alt terț de a efectua orice acțiuni de demolare, distrugere a construcțiilor și bunurilor mobile din posesia și folosința Mariei Timotin ce se află pe acest teren (numărul cadastral xxxxxxx).

A ost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea privind aplicarea măsurilor de asigurare în partea aplicării sechestrului asupra terenului cu număr cadastral xxxxxxx. Prin hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Ungheni, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Maria Timotin. A fost anulat răspunsul Primăriei satului Grozești, raionul Nisporeni nr. 79 din 15 august 2019. A fost anulată decizia Primăriei satului Grozești, raionul Nisporeni nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința terenului 11 cu numărul cadastral xxxxxxx.

A fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința terenului cu numărul cadastral xxxxxxx, eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești, raionul Nisporeni la 25 noiembrie 2004. A fost anulată înscrierea efectuată de Primăria satului Grozești, raionul Nisporeni, în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7 pagina 59 contul personal 588 cu privire la mențiunea că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”. A fost anulat extrasul nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a gospodăriilor eliberat de Primăria satului Grozești, raionul Nisporeni.

De asemenea, s-a dispus încasarea, în mod solidar, din contul pârâților Primăria și Consiliul local Grozești, raionul Nisporeni în beneficiul Mariei Timotin cheltuielile de asistență juridică în mărime de 6.000 de lei. A fost respinsă acțiunea în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, în mod solidar, de la pârâții Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac și diferenței acestora în mărime de 6.500 de lei. La 26 mai 2021 Tatiana Chiriac și Alexandru Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică, precum și Primăria satului Grozești, Consiliul sătesc Grozești au recepționat copia dispozitivului hotărârii primei instanțe și la 10 iunie 2021 și la 19 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, ultimii au depus cereri de apel nemotivate (f.d.

16,17, 18, 21-22, 24, vol. III). La 17 august 2021 Tatiana Chiriac și Alexandr Chiriac și la 18 august 2021 Consiliul sătesc Grozești și Primăria satului Grozești au recepționat hotărârea motivată a primei instanțe, iar la 09 septembrie 2021 și la 10 septembrie 2021 Tatiana Chiriac și Alexandr Chiriac, precum și Primăria satului Grozești și Consiliul sătesc Grozești au depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d.59-63, 71-75, vol. III). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen, atât apelurile nemotivate, cât și cele motivate depuse de Alexandr Chiriac, Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică și de Primăria Grozești și de Consiliul sătesc Grozești împotriva hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Ungheni.

Prin decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost admise cererile de apel depuse de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac și de Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești, a fost casată hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Ungheni și a fost emisă o nouă decizie prin care acțiunea depusă de Maria Timotin a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 137, 138-165, vol. III). La 18 martie 2022 Curtea de Apel Chișinău a expediat Mariei Timotin copia dispozitivului deciziei, iar la 30 martie 2022 Maria Timotin, reprezentată de avocatul Valentin Mardari a depus cererea de recurs nemotivată (f.d.166, 171-172, vol. III). La 30 iunie 2022 Maria Timotin a recepționat decizia motivată a instanței de apel și la 26 iulie 2022 a depus cererea de recurs motivată, solicitând admiterea acestuia, anularea deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.1-2, 3-22, vol. IV).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2022 recursul depus de Maria Timotin, reprezentată de avocatul Valentin Mardari a fost declarat inadmisibil. 12 La 23 mai 2022 Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică, au depus la Curtea de Apel Chișinău un demers cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 19 octombrie 2020. În susținerea demersului au indicat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022, acțiunea reclamantei Maria Timotin a fost respinsă. Astfel, invocând prevederile art. 180 alin. (21) CPC a solicitat anularea măsurilor de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea din 19 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni.

Prin încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea depusă de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii. La 23 iunie 2022 Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și emiterea unei noi încheieri de admitere a demersului și dispunerea anulării măsurilor de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 19 octombrie 2020, cu ridicarea interdicției aplicate asupra terenului cu număr cadastral xxxxxxx.

În motivarea recursului au indicat că art. 180 alin. (21) din Codul de procedură civilă expres atribuie competența să soluționeze chestiunea privind anularea măsurilor de asigurare instanței de judecată care s-a pronunțat asupra fondului și a pronunțat o hotărâre de respingere a acțiunii, or în speță prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2022 a fost casată integral hotărârea Judecătoriei Ungheni din 26 mai 2021, prin care acțiunea a fost admisă parțial și a fost pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Or, deși instanța de apel prin hotărâre judecătorească definitivă a respins acțiunea în contencios administrativ, însă, până în prezent, în mod arbitrar și nejustificat sunt menținute măsuri de asigurare aplicate prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 19 octombrie 2020. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică în data de 23 iunie 2022 (f.d.73-75) este în termen, având în vedere că încheierea contestată a fost emisă la 14 iunie 2022. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele recurenților 13 Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică, reiese că recurenții nu sunt de acord cu încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii depusă de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. În conformitate cu art. 180 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, măsura anterioară de asigurare a acțiunii poate fi anulată la cererea pârâtului de către instanța care a ordonat măsura de asigurare ori de instanța în a cărei procedură se află cauza.

Anularea măsurii anterioare de asigurare a acțiunii se soluționează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor repetată însă nu împiedică examinarea problemei. Încheierea judecătorească privind anularea măsurilor de asigurare a acțiunii poate fi atacată cu recurs. Recursul împotriva încheierii de anulare a măsurilor de asigurare a acțiunii sau de substituire a unei forme de asigurare cu o alta suspendă executarea încheierii. Anularea măsurilor de asigurare a acțiunii se dispune de instanța de judecată odată cu pronunțarea asupra fondului printr-o hotărîre de respingere a acțiunii. Reglementările referitoare la caracterul definitiv al actului judecătoresc prin care se soluționează fondul sînt aplicabile integral și asupra prevederilor referitoare la măsurile de asigurare.

În cazul respingerii acțiunii, măsurile anterioare de asigurare a acțiunii se mențin pînă cînd hotărîrea judecătorească devine definitivă. În cazul admiterii acțiunii, măsurile anterioare de asigurare își păstrează efectul pînă la executarea hotărîrii judecătorești. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel just a concluzionat că măsura anterioară de asigurare a acțiunii poate fi anulată la cererea pîrîtului, 1) ori de către instanța care a ordonat măsura de asigurare 2) ori de instanța în a cărei procedură se află cauza.

De asemenea, instanța de recurs conchide că instanța de apel corect a stabilit că acțiunea în contencios administrativ depusă de Maria Timotin împotriva Primăriei satului Grozești, consiliului local Grozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, terț 14 Agenția Servicii Publice cu privire la anularea actului administrativ individual, nu se mai află în procedura Curții de Apel Chișinău, ori instanța de apel s-a expus asupra apelurilor declarate de Alexandr Chiriac de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac și de Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești prin decizia din 01 martie 2022, în timp ce demersul cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii a fost depus la data de 23 mai 2022, respectiv completul specializat din cadrul Curții de Apel Chișinău nu deține competența de a soluționa respectiva cerere.

În consecință, instanța de apel just a concluzionat că cererea cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii depusă de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică, aplicate prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 19 octombrie 2010 este una inadmisibilă. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică. Se menține încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Timotin împotriva Primăriei satului Grozești, Consiliului local Grozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, persoană terță Agenția Servicii Publice cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 15