3r-331/22 — contestarea actului administrativ

3r-331/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-331/2022

2-19144331-01-3r-17102022

prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. D. Racoviță)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra)

DECIZIE

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de

avocatul Victor Furnică,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Maria Timotin împotriva Primăriei satului Grozești, Consiliului local Grozești,

Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, persoană terță Agenția Servicii Publice cu privire

la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea cu privire la anularea măsurilor de asigurare a

acțiunii depusă de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor

Furnică,

c o n s t a t ă:

La 23 august 2019, Maria Timotin a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primăriei Grozești, Consiliului local Grozești, persoană terță Alexandr Chiriac și

Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx eliberat lui Alexandr

Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25 noiembrie 2004, anularea înscrierii

efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pag.

59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral

xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de locuit, care aparțin

proprietarului Alexandr Chiriac” și anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004

din Registrul de evidență a gospodăriilor (f.d. 4-24 vol. I).

În motivarea acțiunii a invocat că, la 29 august 1934, în satul Grozești, raionul

Nisporeni, s-a născut Ion Chiriac, iar la 08 octombrie 1939, în aceeași localitate s-a

1

născut Maria Ciobanu. La 03 iunie 1960, Ion Chiriac și Maria Ciobanu au decis să-și

oficializeze relația prin încheierea căsătoriei, în urma căreia Maria Ciobanu a preluat

numele de familie al soțului – Chiriac. În familia Chiriac, care domicilia în satul

Grozești, raionul Nisporeni, la 09 iunie 1960, s-a născut fiica Tatiana Chiriac. În aceeași

perioadă, familiei Chiriac i-a fost repartizat un lot de teren în satul Grozești, raionul

Nisporeni, pentru construcția unei case de locuit. Aproximativ în anul 1962, familia

Chiriac a construit casa de locuit. Atât casa de locuit, cât și terenul aferent acesteia

aparțineau familiei cu drept de proprietate comună (în devălmășie) în acea perioadă. La

04 aprilie 1962, în familia Chiriac s-a născut Alexandr Chiriac, iar, la 24 august 1967,

s-a născut Maria Chiriac.

În anul 1978, Alexandr Chiriac a construit pe același teren o altă casă de locuit,

unde locuia împreună cu propria sa familie. În acea perioadă, pe terenul familiei Chiriac

erau două construcții capitale.

La 05 octombrie 1985, reclamanta Maria Chiriac s-a căsătorit cu Victor Timotin,

originar din aceeași localitate, preluând numele de familie al soțului – Timotin.

La 17 noiembrie 1993, Ion Chiriac a întocmit un testament, potrivit căruia a decis

să testeze lui Alexandr Chiriac, din bunurile ce-i aparțin, casa de locuit cu toate

construcțiile și clădirile de uz gospodăresc ce se află în satul Grozești, raionul

Nisporeni. În testament nu a fost reflectată informația exactă cu privire la suprafața

terenului testat lui Alexandr Chiriac. Reclamanta, în acea perioadă, nu cunoștea despre

conținutul testamentului. Urmare a întocmirii respectivului testament, în familia Chiriac,

de facto, s-a convenit ca lui Alexandr Chiriac să-i fie repartizată o cotă parte din acest

teren pe care se afla casa de locuit construită în anul 1978 pentru ca acesta să locuiască

separat cu familia sa, iar restul terenului rămânea în proprietatea comună a lui Ion și

Maria Chiriac.

În aceeași perioadă, Ion Chiriac și Maria Chiriac au dobândit în comun și alte

terenuri cu destinație agricolă.

Începând cu anul 1999, oficiile cadastrale teritoriale au efectuat înregistrarea

masivă în baza Programului de stat pentru crearea cadastrului bunurilor imobile. În

cazul familiei Chiriac atât terenul, cât și casa de locuit construită în anul 1962 nu au fost

înregistrate de Ion Chiriac și Maria Chiriac în Registrul bunurilor imobile, însă aceștia,

până în anul 2001, au achitat impozitele fiscale pentru bunurile deținute.

La 01 august 2001, Ion Chiriac a decedat. După decesul acestuia nu a fost deschisă

succesiunea pentru acceptarea de către moștenitori a patrimoniului defunctului. Niciunul

din membrii familiei, inclusiv Alexandr Chiriac, în calitate de moștenitor testamentar,

nu s-a adresat la acel moment cu vreun act în formă scrisă de acceptare a succesiunii.

Familiile Chiriac continuau să locuiască pe cotele de teren divizate, în casele de locuit

construite, precum a fost acordul la data întocmirii testamentului din 17 noiembrie 1993.

În perioada anilor 2001-2005, Maria Chiriac a achitat impozitele fiscale pentru bunurile

deținute.

La 07 iulie 2005, Maria Chiriac a întocmit testament, potrivit căruia, din averea sa,

a testat reclamantei Maria Timotin casa de locuit și terenul aferent casei, precum și cota

de teren echivalent constituită din 7 sectoare de teren înregistrate cu numere cadastrale.

2

În aceeași perioadă, reclamanta avea grijă de mama sa Maria Chiriac, de casa de

locuit construită în anul 1962, prelucra terenul aferent casei de locuit și terenurile

agricole indicate în testament, achita impozitele fiscale pentru bunurile deținute.

În perioada anilor 2012-2013, reclamanta a constatat că, odată cu exploatarea și

trecerea timpului, casa de locuit construită în anul 1962 se dărâma. Din considerentul că

viața acesteia și a mamei sale Maria Chiriac, care avea o vârstă înaintată, era pusă în

pericol, reclamanta împreună cu soțul său au decis să reconstruiască casa de locuit, care

avea pereții din lut cu nuiele.

În perioada anilor 2009-2018, Maria Chiriac a achitat impozitele fiscale pentru

bunurile deținute, iar reclamanta întreprindea aceleași acțiuni de posesie și folosință

continuă și neîntreruptă a bunurilor testate acesteia de către prima. În perioada anilor

2001-2018, Maria Chiriac a achitat serviciile comunale în vederea utilizării bunurilor

deținute în proprietate, iar reclamanta contribuia din punct de vedere material la

achitarea acestor servicii.

La 13 august 2018, Maria Chiriac a decedat. După decesul Mariei Chiriac, nu a

fost deschisă succesiunea pentru acceptarea de către moștenitori a patrimoniului

defunctei. Niciunul din membrii familiei, la acel moment, inclusiv nici reclamanta, în

calitate de moștenitor testamentar, nu s-au adresat cu vreun act în scris de acceptare a

succesiunii. În pofida acestui fapt, reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra

bunurilor imobile cu destinație agricolă menționate în testament, precum și asupra casei

de locuit construită în anul 1962 cu terenul aferent acesteia, prin intrarea în posesie și

folosință a acestor bunuri. Acest fapt se confirmă prin certificatul eliberat de pârâtul

Primăria satului Grozești, cu privire la succesorii Mariei Chiriac, care, în opinia părții

reclamante, este parțial eronat și neîntemeiat în partea ce ține de acceptarea succesiunii

de către succesorul Alexandr Chiriac.

Reclamanta a achitat impozitul fiscal pentru anul 2018 pentru bunurile deținute, a

achitat serviciile comunale, și anume serviciile de telefonie. Cu titlu de exemplu,

reclamanta a achitat factura telefonică pentru martie 2019, care s-a păstrat. La acel

moment, în calitate de beneficiar contractual al serviciilor telefonice era Maria Chiriac.

De asemenea, reclamanta prelucra terenurile agricole menționate și terenul aferent casei

de locuit.

La 04 septembrie 2018, reclamanta a încheiat cu S.A. „Moldtelecom” contractul

nr. 96451465 de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice. Obiectul

contractului îl constituie prestarea serviciilor de comunicații electronice la adresa: satul

Grozești, raionul Nisporeni.

La 19 mai 2019, Alexandr Chiriac i-a comunicat într-un mod amenințător Mariei

Timotin că întregul teren aferent și casele de locuit îi aparțin cu drept de proprietate, iar

ea nu are nici un drept asupra acestora, că îi va distruge bunurile de pe terenul aferent

casei de locuit, în special vița de vie, că potrivit titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat la 25 aprilie 2005 în baza deciziei Primăriei satului

Grozești, raionul Nisporeni nr. 2 din 15 februarie 1992, deține cu drept de proprietate

întreg terenul aferent caselor de locuit, cu numărul cadastral xxxxxxx.

3

La acea dată, reclamanta a aflat despre existența titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, care a fost emis în baza unei decizii a Primăriei satului Grozești,

raionul Nisporeni. Continuând să exercite atributele de posesie și folosință asupra

bunurilor care i-au fost testate, reclamanta a constatat că aceasta nu poate să beneficieze

în mod obiectiv de dreptul său de proprietate asupra bunurilor testate pe care le-a

dobândit prin moștenire, în particular, asupra cotei din terenul aferent cu numărul

cadastral xxxxxxx, deoarece lui Alexandr Chiriac i-a fost eliberat titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren în privința acestui bun.

La 02 iunie 2019, reclamanta a încheiat cu S.A. „Apă Canal” Nisporeni contract de

furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și canalizare. Obiectul contractului îl

constituie furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și canalizare la adresa: satul

Grozești, raionul Ialoveni.

La 11 iunie 2019, reclamanta s-a adresat pârâtului Primăria satului Grozești,

raionul Nisporeni, cu cerere prin care a solicitat expedierea copiilor autentificate a

deciziei Primăriei satului Grozești, raionul Ialoveni, nr. 2 din 15 februarie 1992, a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, precum și a tuturor actelor,

inclusiv a celor prezentate de Alexandr Chiriac la înregistrarea dreptului său de

proprietate, care au stat la baza emiterii deciziei Primăriei satului Grozești, raionul

Ialoveni, nr. 2 din 15 februarie 1992 și eliberării titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren în privința bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxx situat în

satul Grozești, raionul Ialoveni. Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat

și recepționată la 13 iunie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție semnat de către

secretarul Consiliului local Grozești, Svetlana Mitrofan.

Prin răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, pârâții Primăria satului Grozești și

Consiliul local Grozești au comunicat circumstanțele eliberării titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren lui Alexandr Chiriac, au eliberat copiile autentificate ale

mai multor acte, printre care și a titlului în cauză. Pârâții nu au eliberat decizia nr. 2 din

15 februarie 1992, care a reprezentat actul administrativ în temeiul căruia Alexandr

Chiriac a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral

xxxxxxx. Răspunsul cu copiile autentificate ale actelor au fost eliberate reprezentantului

reclamantei, avocatului Călin Bobuțac la 18 iunie 2019. Anume la această dată

reclamanta a aflat despre conținutul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren eliberat lui Alexandr Chiriac.

Luând act de răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, reclamanta a concluzionat că

conținutul acestuia este parțial denaturat și nu corespunde realității, apreciindu-l ca fiind

ilegal.

La 19 iunie 2019, reclamanta s-a adresat cu o cerere prealabilă către pârâții

Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești. Cererea a fost expediată prin poștă

cu aviz recomandat și recepționată de destinatari la 24 iunie 2019, fapt confirmat prin

semnarea avizului de recepție de către reprezentanții acestora. Nici reclamanta și nici

reprezentantul acesteia nu au recepționat vreun răspuns la cererea prealabilă și nu a fost

comunicată data înregistrării acestei cereri. Pârâții Primăria satului Grozești și Consiliul

local Grozești au menționat prin răspunsul nr. 79 din 15 august 2019 că consideră

4

acțiunile lor legale, expunându-se și asupra argumentelor de ilegalitate a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac.

La 11 iunie 2019, reclamanta s-a adresat Agenției Servicii Publice, Serviciul

Cadastral Teritorial Nisporeni cu cerere prin care a solicitat eliberarea deciziei Primăriei

satului Grozești, raionul Nisporeni, nr. 2 din 15 februarie 1992, titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac în privința bunului imobil

cu numărul cadastral xxxxxxx, precum și a tuturor actelor, inclusiv a celor prezentate de

Alexandr Chiriac la înregistrarea dreptului său de proprietate, care au stat la baza

emiterii deciziei Primăriei satului Grozești, raionul Nisporeni, nr. 2 din 15 februarie

1992 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința bunului

imobil cu numărul cadastral xxxxxxx, situat în satul Grozești, raionul Nisporeni.

Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat și recepționată de destinatar la

14 iunie 2019, fapt confirmat prin semnarea avizului de recepție.

La 21 iunie 2019, reclamanta a recepționat răspunsul Agenției Servicii Publice,

Serviciul Cadastral Teritorial Nisporeni nr. 11/26-c-06/11 din 14 iunie 2019, precum și

2 acte aferente. Prin răspunsul nominalizat, s-a comunicat că actele care au stat la baza

înregistrării bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxx au fost titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren și extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr.

151 din 08 noiembrie 2004. S-a mai relevat că înregistrarea bunului imobil s-a efectuat

în procesul de înregistrare primară masivă, actele sus indicate fiind prezentate de

primărie, dar nu de către proprietar. De asemenea, s-a menționat că decizia nr. 2 din 15

februarie 1992 nu se păstrează în cadrul Serviciului Cadastral Teritorial Nisporeni și că

poate fi solicitată de la primărie sau de la arhiva raională.

Odată cu recepționarea răspunsului Agenției Servicii Publice, reclamanta a aflat că,

la baza înregistrării bunului imobil litigios, pe lângă titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren a stat și extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151

din 08 noiembrie 2004.

Analizând extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08

noiembrie 2004 eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești și

raportându-l la cadrul normativ existent, precum și cel în vigoare la data apariției

circumstanțelor descrise, partea reclamantă apreciază ca fiind ilegală acțiunea de

înscriere în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7, pagina 59, contul personal 588, a

mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate

construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care aparține proprietarului Alexandr

Chiriac”. A considerat ca fiind ilegal și extrasul din Registrul de evidență a

gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004 eliberat lui Alexandr Chiriac.

La 15 iulie 2019, reclamanta a înaintat cerere prealabilă către Primăria satului

Grozești și Consiliul local Grozești. Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz

recomandat și recepționată de destinatari la 18 iulie 2019, fapt confirmat prin semnarea

avizului de recepție. La aceeași dată, reclamanta a înaintat o cerere Agenției Servicii

Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Nisporeni, prin care a solicitat întreprinderea

tuturor acțiunilor necesare radierii dreptului de proprietate asupra bunului nominalizat

înregistrat pe numele lui Alexandr Chiriac. Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz

5

recomandat și recepționată de către destinatar la 17 iulie 2019, fapt confirmat prin

semnarea avizului de recepție. Atât reclamanta, cât și reprezentantul acesteia, nu au

primit vreun răspuns la această cerere.

La 12 august 2019, reclamanta s-a adresat către Primăria satului Grozești și

Consiliul local Grozești cu cerere de concretizare a cererii prealabile din 15 iulie 2019.

Cererea a fost expediată prin poștă cu aviz recomandat. Cererea a fost recepționată de

destinatari la 14 august 2019, însă atât reclamanta, cât și reprezentantul acesteia, nu au

recepționat avizul de recepție.

La 15 august 2019, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești, în

persoana secretarului Consiliului local Grozești, Svetlana Mitrofan, au expediat

scrisoare pe adresa electronică a reprezentantului reclamantei. La mesaj au fost atașate 4

răspunsuri. Pârâții au comunicat, în esență, că au recepționat cererea de concretizare din

12 august 2019.

Prin răspunsul nr. 74 din 30 iulie 2019, semnat de Secretarul Consiliului local

Grozești, Svetlana Mitrofan, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești au

comunicat anumite circumstanțe cu privire la modul de înregistrare a dreptului de

proprietate în acea perioadă. De asemenea, au prezentat și certificatul de arhivă nr. 145

din 30 iulie 2019 eliberat de Serviciul Arhivă Nisporeni, în care se atestă că procesele-

verbale ale ședințelor Consiliului local Grozești din anul 1992 lipsesc. Reclamanta nu a

recepționat prin poșta terestră răspunsul nominalizat cu certificatul de arhivă menționat.

Prin răspunsul nr. 79 din 15 august 2019, semnat de secretarul Consiliului local

Grozești, Svetlana Mitrofan, Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești au

comunicat, în esență, anumite circumstanțe cu privire la cererile recepționate de la

partea reclamantă și că consideră acțiunile lor ca fiind legale până la o hotărâre

judecătorească definitivă.

Anume la 15 august 2019, reprezentantul reclamantei a aflat despre existența

răspunsului nr. 74 din 30 iulie 2019 și răspunsului nr. 79 din 15 august 2019. A

considerat că procedura prealabilă în ambele cazuri a fost respectată. În circumstanțele

descrise, având în vedere că pârâții Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești

nu au soluționat cererea prealabilă din 19 iunie 2019 în termenul legal, prin răspunsul

nr. 79 din 15 august 2019 au refuzat admiterea cererii prealabile din 15 iulie 2019,

precum și a cererii de concretizare a celei din urmă, respectând termenele de adresare în

instanța de judecată, partea reclamantă a considerat că titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat lui Alexandr Chiriac, extrasul din Registrul de evidență a

gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004 eliberat lui Alexandr Chiriac de către

Primăria satului Grozești, acțiunea de înscriere în Registrul de evidență a gospodăriilor

nr. 7, pagina 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă cu numărul

cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care

aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”, confirmat prin extrasul din Registrul de

evidență a gospodăriilor nr. 151 din 08 noiembrie 2004, sunt ilegale, lovite de nulitate și

susceptibile de a fi anulate.

Subsidiar, a enunțat că, reieșind din prevederile legale în vigoare la momentul

testării, care reglementau relațiile civile din speță, Alexandr Chiriac nu a obținut vreun

6

certificat de moștenitor care să ateste dreptul acestuia la moștenirea terenului aferent

casei de locuit. Deși, lui Alexandr Chiriac i-a fost întocmit testamentul la 17 noiembrie

1993, acesta nicidecum nu avea dreptul să moștenească întregul teren aferent în litigiu

cu casa de locuit, mai ales că Ion și Maria Chiriac dețineau aceste bunuri în proprietate

în devălmășie.

Pârâtul Primăria satului Grozești a eliberat lui Alexandr Chiriac titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxx contrar

prevederilor legale, care erau norme cu caracter imperativ la acel moment.

Argumentele reținute la pct. 6, 7 din răspunsul Primăriei satului Grozești și

Consiliului local Grozești nr. 58 din 17 iunie 2019 sunt neîntemeiate și lipsite de temei

juridic.

În contextul în care testamentul întocmit pe numele lui Alexandr Chiriac din 17

noiembrie 1993 nu conferea acestuia dreptul să moștenească în întregime terenul cu

numărul cadastral xxxxxxx, casa de locuit construită în anul 1962, precum și bunurile ce

se aflau pe teren la acel moment și, odată ce acesta nu deținea un certificat de

succesiune care să ateste în mod exact bunurile pe care le moștenește, partea reclamantă

opinează că dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxxxxxx a fost

înregistrat eronat și în lipsa vreunui document prevăzut de cadrul legal. Alexandr

Chiriac nu a exercitat și nici nu exercită posesia și folosința întregului teren cu numărul

cadastral xxxxxxx, casei de locuit construită în anul 1962 și bunurilor aflate pe acest

teritoriu. Acesta exercită posesia și folosința continuă, neîntreruptă doar asupra unei

părți din terenul cu numărul cadastral xxxxxxx, unde a fost construită în anul 1978 casa

în care acesta locuiește cu propria sa familie. Restul terenului, casa de locuit construită

în anul 1962 și bunurile care se află pe această parte de teren se află în posesia și

folosința continuă a Mariei Timotin.

Afirmațiile Primăriei satului Grozești și Consiliului local Grozești stipulate la pct.

7 din răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, sunt parțial denaturate și nu corespund vădit

realității. Reclamanta a inițiat reconstrucția casei de locuit construită în anul 1962 în

perioada anilor 2012- 2013 și nu în perioada în care a fost întocmit testamentul

menționat. La acel moment, reclamanta nici nu cunoștea conținutul testamentului

întocmit pe numele lui Alexandr Chiriac, și anume în privința mărimii cotei de teren

care i-a fost testat.

Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești menționează în răspunsul

adnotat că, pentru a readuce lucrurile la normalitate, Maria Chiriac – mama părților

vizate, bolnavă la acea vreme, a ajuns la o înțelegere cu Alexandr Chiriac să-i cedeze o

parte din teren reclamantei. Aceste afirmații, în opinia părții reclamante, sunt totalmente

denaturate. La data întocmirii testamentului, Maria Chiriac împreună cu fiica mai mare

– Tatiana Croitoru, au venit la primărie. Maria Chiriac nici nu cunoștea la acel moment

că întregul teren i-a fost repartizat în proprietate fiului Alexandr Chiriac. Pretinsele

afirmații nu au constituit motiv pentru Maria Chiriac de a readuce lucrurile la

normalitate precum se menționează.

După decesul Mariei Chiriac, Alexandr Chiriac niciodată nu i-a comunicat

reclamantei despre faptul că are dreptul asupra întregului teren și caselor de locuit aflate

7

pe acesta. Or, trezește dubii și reconfirmă reaua-credință a acestuia, prin tăinuirea

acestei informații și divulgarea ei după decesul Mariei Chiriac.

În pct. 8 din răspunsul nr. 58 din 17 iunie 2019, Primăria satului Grozești și

Consiliul local Grozești menționează că, după eliberarea adeverinței de intrare în

succesiune, această procedura urma să aibă ca finalitate divizarea terenului aferent cu

reclamanta. Argumentele și înscrisurile prezentate confirmă indubitabil că dreptul de

proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxxxxxx a fost înregistrat ilegal după

Alexandr Chiriac, iar titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren la fel este

unul ilegal, lovit de nulitate, deoarece contravine normelor imperative ale legii în

vigoare la acel moment.

Actualmente, reclamanta nu poate exercita și beneficia în mod veritabil de dreptul

la proprietate asupra cotei-părți din terenul cu numărul cadastral xxxxxxx, bunurilor

care se află pe acest teren, casei de locuit construită în anul 1962 și renovată capital.

Lotul pe lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx și construcțiile capitale,

inclusiv, casa de locuit nu au aparținut și nici nu aparțin integral doar lui Alexandr

Chiriac, iar consemnarea de către Primăria satului Grozești în Registrul de evidență a

gospodăriilor nr. 7, pagina 59, contul personal 588, mențiunea că „pe lotul de lângă

casă, cu numărul cadastral xxxxxxx, sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casa de

locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”, este eronată, ilegală și această

acțiune de înscriere urmează a fi anulată. Primarul satului purta răspundere personală

pentru completarea și ținerea acestui registru. Registrul de evidență a gospodăriilor

populației urma a fi completat în strictă conformitate cu anexa nr. 1 la Hotărârea

Guvernului nr. 1358 din 07 decembrie 2001, cu privire la punerea în aplicare a

registrelor de evidență a gospodăriilor populației.

Argumentele Primăriei satului Grozești și Consiliului local Grozești expuse în

răspunsul nr. 74 din 30 iulie 2019 sunt neîntemeiate și fără suport juridic.

În drept, a făcut trimitere la prevederile pct. 1-5 din Hotărârea Guvernului nr. 1358

din 07 decembrie 2001, cu privire la punerea în aplicare a registrelor de evidență a

gospodăriilor populației, art. 21 din Codul căsătoriei și familiei din 23 decembrie 1969,

art. 20, 155, 166 alin. (1), (4) din Codul familiei, art. 561, 562, 563, 568, 570, 581, 591

din Codul civil al R.S.S.M. din 26 decembrie 1964, art. 17, 327, 328 alin. (1), 330 alin.

(1), 331 alin. (1), (2), 334 alin. (1)-(3), 501 alin. (1), (2), 550 din Codul Civil în vigoare

din 01 martie 2019, art. 61, 11, 13, 14, 20 din Codul funciar, art. 26 alin. (1), 28 alin. (1)

din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 2 alin. (1), 9

alin. (1), (2), 10 alin. (1), 11 alin. (1), (2), 17, 19, 55 alin. (1), 60, 69 alin. (1), (2), 141,

162 alin. (1), (3), 163 alin. (1), 165 alin. (1), (3), 191 alin. (1)-(3), 257 alin. (1), 258, 327

din Codul administrativ.

Prin cererea din 03 octombrie 2020, partea reclamantă a lichidat neajunsurile

statuate prin încheierea instanței de fond din 11 septembrie 2019 (f.d. 143-146 vol. I),

prin care, în esență, suplimentar a menționat că, anterior, cu câteva zile înainte de

depunerea acțiunii – 23 august 2019, reclamanta s-a adresat notarului public Rodion

Butnaru pentru deschiderea procedurii succesorale după decesul Mariei Chiriac – mama

reclamantei și Ion Chiriac – tatăl reclamantei. În legătură cu solicitarea deschiderii

8

procedurii succesorale după decesul Mariei Chiriac, notarul public Rodion Butnaru a

eliberat certificatul de calitate de moștenitor din 21 august 2019. În acest certificat,

notarul public Rodion Butnaru a atestat că reclamanta are calitate de moștenitor, în baza

testamentului, a averii mamei sale Maria Chiriac, însă acest certificat nu are valoarea

unui certificat de moștenitor și poate fi utilizat numai pentru dobândirea actelor

necesare. În legătură cu solicitarea deschiderii procedurii succesorale după decesul lui

Ion Chiriac, notarul public Rodion Butnaru, examinând actele prezentate de reclamantă,

a comunicat celei din urmă că o procedură succesorală a fost deschisă. Această

procedură se află în gestiunea notarului public Alexandr Șișcanu. Adresându-se la

notarul public Alexandr Șișcanu, acesta a eliberat reclamantei informația cu numărul de

ieșire 14 din 22 august 2019. Prin această informație, notarul public Alexandr Șișcanu a

constatat că, verificând opisul alfabetic al dosarelor succesorale din arhiva notarială

aflată în gestiunea sa și arhiva din anul 2008, după decesul lui Ion Chiriac, există

înregistrarea procedurii succesorale cu dosarul nr. 226 din 2008 efectuată de notarul

public Tudor Profiri. Reclamanta a solicitat actele din această procedură succesorală și,

drept urmare, i-a fost eliberată cererea depusă de Maria Chiriac din 02 octombrie 2008

adresată notarului public Tudor Profiri și certificatul de moștenitor legal din 02

octombrie 2008 eliberat Mariei Chiriac în privința bunurilor imobile solicitate. Notarul

public Alexandr Șișcanu a confirmat că alte acte nu se atestă în dosarul succesoral.

Certificatul de calitate de moștenitor din 21 august 2019 certifică faptul că Maria

Timotin a dobândit dreptul de proprietate asupra bunurilor testate de Maria Chiriac prin

moștenire.

La 31 octombrie 2019, reprezentantul reclamantei, avocatul Călin Bobuțac, a depus

cerere de concretizare a acțiunii (f.d. 216-223 vol. I), prin care a solicitat:

- anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxxxx eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25

noiembrie 2004;

- anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență

a gospodăriilor nr. 7, pag. 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă

cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de

locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”;

- anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a

gospodăriilor;

- anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea

eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral xxxxxxx;

- încasarea din contul pârâților Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești

în beneficiul reclamantei Maria Timotin a cheltuielilor de judecată formate din

cheltuieli de asistență juridică în mărime de 12.500 de lei.

În drept, s-a făcut trimitere la prevederile art. 10 alin. (1), 11 alin. (1)-(2), 17, 55

alin. (1), 93 alin. (1), 141, 165 alin. (3), 257 alin. (1) din Codul administrativ, art. 96

alin. (1), (11 ), 118 alin. (1), 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

9

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 iulie 2020, a fost atrasă în proces în

calitate de terț Tatiana Chiriac (f.d. 86-90 vol. II).

La 04 martie 2021, avocatul Călin Bobuțac, în interesele reclamantei Maria

Timotin, a înaintat cerere de concretizare a acțiunii împotriva Primăria satului Grozești,

Consiliul local Grozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, terț Agenția Servicii

Publice, prin care a solicitat:

- atragerea în calitate de pârâți a terților Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac;

- anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxxxx eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25

noiembrie 2004;

- anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență

a gospodăriilor nr. 7, pag. 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă

cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de

locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”;

- anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a

gospodăriilor;

- anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea

eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral xxxxxxx;

- încasarea din contul pârâților în beneficiul reclamantei Maria Timotin a

cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 12,500

de lei (f.d. 198-200 vol. II).

În motivarea cererii, a menționat că Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac sunt

beneficiari ai actelor administrative pe care reclamanta le contestă, iar o eventuală

hotărâre va interveni în drepturile lor. Pretențiile înaintate de reclamantă sunt îndreptate

împotriva lui Alexandr Chiriac și Tatianei Chiriac, care, la rândul lor, au formulat

pretenții proprii referitor la acțiune.

Prin urmare, a considerat necesară schimbarea calității procesuale a lui Alexandr

Chiriac și Tatianei Chiriac din persoane terțe în copârâți.

În drept, fundamentează cererea de concretizare în baza prevederilor art. 205 din

Codul administrativ și art. 62 din Codul de procedură civilă.

În cadrul ședinței de judecată din 26 aprilie 2021, avocatul Călin Bobuțac, în

interesele reclamantei Maria Timotin, a înaintat cerere de concretizare a acțiunii către

Primăria satului Grozești, Consiliul local Gtozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac,

terț Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat:

- anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxxxx eliberat lui Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești la 25

noiembrie 2004;

- anularea înscrierii efectuate de Primăria satului Grozești în Registrul de evidență

a gospodăriilor nr. 7, pag. 59, contul personal 588, a mențiunii că „pe lotul de lângă casă

cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate construcții capitale, inclusiv casă de

locuit, care aparțin proprietarului Alexandr Chiriac”;

10

- anularea extrasului nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență a

gospodăriilor;

- anularea deciziei Primăriei satului Grozești nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea

eliberării lui Alexandr Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral xxxxxxx;

- anularea răspunsului Primăriei satului Grozești nr. 79 din 15 august 2019;

- încasarea din contul pârâților în beneficiul reclamantei Maria Timotin a

cheltuielilor de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 12,500

de lei (f.d. 217-218 vol. II).

În motivarea acesteia, a menționat că, reieșind din materialele dosarului, Primăria

satului Grozești (inclusiv Consiliul local Grozești) a emis răspunsul nr. 79 din 15 august

2019 în rezultatul examinării cererii prealabile concretizate a reclamantei.

Prin răspunsul cu pricina, pârâții Primăria satului Grozești (inclusiv Consiliul local

Grozești), au respins cererea prealabilă concretizată a reclamantei și au reținut ca fiind

legale acțiunile lor până la o hotărâre judecătorească definitivă. A considerat acest

răspuns ca fiind unul neîntemeiat și ilegal, care urmează a fi anulat. În acțiunea

înaintată, inclusiv prin argumentele și probele administrate la materialele dosarului, a

fost demonstrată ilegalitatea actelor emise de către pârâți. Or, în esență, pârâții Primăria

satului Grozești (inclusiv Consiliul local Grozești), în acest răspuns, s-au referit la actele

emise în beneficiul lui Alexandr Chiriac, ilegalitatea cărora consideră că au demonstrat-

o pe parcursul procesului.

Astfel, argumentele părții reclamante cu privire la nulitatea actelor se aplică

asemenea și în privința ilegalității răspunsului menționat și necesității declarării nulității

lui.

În drept, s-a făcut referire la prevederile art. 10, 11 alin. (1), (2), 17, 55, 141, 165

alin. (3), 257 alin. (1) din Codul administrativ.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 19 octombrie 2020 a fost admisă parțial

cererea privind aplicarea măsurilor de asigurare înaintată în cadrul acțiunii de

contencios administrativ inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria

Timotin împotriva Primăriei satului Grozești, Consiliului local Grozești, terți Alexandr

Chiriac, Tatiana Chiriac și Agenția Servicii Publice cu privire la contestarea actului

administrativ individual și obligarea autorității publice să emită un act administrativ

individual. A fost aplicat în privința terenului în litigiu cu număr cadastral xxxxxxx

interdicția de înstrăinare. A fost interzis terțului Alexandr Chiriac și oricărui alt terț de a

efectua orice acțiuni de demolare, distrugere a construcțiilor și bunurilor mobile din

posesia și folosința Mariei Timotin ce se află pe acest teren (numărul cadastral

xxxxxxx). A ost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea privind aplicarea măsurilor de

asigurare în partea aplicării sechestrului asupra terenului cu număr cadastral xxxxxxx.

Prin hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Ungheni, a fost admisă parțial

acțiunea depusă de Maria Timotin. A fost anulat răspunsul Primăriei satului Grozești,

raionul Nisporeni nr. 79 din 15 august 2019. A fost anulată decizia Primăriei satului

Grozești, raionul Nisporeni nr. 2 din 15 februarie 1992 în partea eliberării lui Alexandr

Chiriac a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în privința terenului

11

cu numărul cadastral xxxxxxx. A fost anulat titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren în privința terenului cu numărul cadastral xxxxxxx, eliberat lui

Alexandr Chiriac de către Primăria satului Grozești, raionul Nisporeni la 25 noiembrie

în Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 7 pagina 59 contul personal 588 cu privire la

mențiunea că „pe lotul de lângă casă cu numărul cadastral xxxxxxx sunt amplasate

construcții capitale, inclusiv casa de locuit, care aparțin proprietarului Alexandr

Chiriac”. A fost anulat extrasul nr. 151 din 08 noiembrie 2004 din Registrul de evidență

a gospodăriilor eliberat de Primăria satului Grozești, raionul Nisporeni. De asemenea,

s-a dispus încasarea, în mod solidar, din contul pârâților Primăria și Consiliul local

Grozești, raionul Nisporeni în beneficiul Mariei Timotin cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 6.000 de lei. A fost respinsă acțiunea în partea încasării

cheltuielilor de asistență juridică, în mod solidar, de la pârâții Alexandr Chiriac și

Tatiana Chiriac și diferenței acestora în mărime de 6.500 de lei.

La 26 mai 2021 Tatiana Chiriac și Alexandru Chiriac, reprezentați de avocatul

Victor Furnică, precum și Primăria satului Grozești, Consiliul sătesc Grozești au

recepționat copia dispozitivului hotărârii primei instanțe și la 10 iunie 2021 și la 19

iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, ultimii au depus cereri de apel nemotivate

(f.d. 16,17, 18, 21-22, 24, vol. III).

La 17 august 2021 Tatiana Chiriac și Alexandr Chiriac și la 18 august 2021

Consiliul sătesc Grozești și Primăria satului Grozești au recepționat hotărârea motivată a

primei instanțe, iar la 09 septembrie 2021 și la 10 septembrie 2021 Tatiana Chiriac și

Alexandr Chiriac, precum și Primăria satului Grozești și Consiliul sătesc Grozești au

depus motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe

și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d.59-63, 71-75, vol. III).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depuse în termen, atât

apelurile nemotivate, cât și cele motivate depuse de Alexandr Chiriac, Tatiana Chiriac,

reprezentați de avocatul Victor Furnică și de Primăria Grozești și de Consiliul sătesc

Grozești împotriva hotărârii din 26 mai 2021 a Judecătoriei Ungheni.

Prin decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost admise cererile

de apel depuse de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac și de Primăria satului Grozești și

Consiliul local Grozești, a fost casată hotărârea din 26 mai 2021 a Judecătoriei Ungheni

și a fost emisă o nouă decizie prin care acțiunea depusă de Maria Timotin a fost

respinsă ca neîntemeiată (f.d. 137, 138-165, vol. III).

La 18 martie 2022 Curtea de Apel Chișinău a expediat Mariei Timotin copia

dispozitivului deciziei, iar la 30 martie 2022 Maria Timotin, reprezentată de avocatul

Valentin Mardari a depus cererea de recurs nemotivată (f.d.166, 171-172, vol. III).

La 30 iunie 2022 Maria Timotin a recepționat decizia motivată a instanței de apel

și la 26 iulie 2022 a depus cererea de recurs motivată, solicitând admiterea acestuia,

anularea deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei noi

decizii de admitere a acțiunii (f.d.1-2, 3-22, vol. IV).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2022 recursul depus de

Maria Timotin, reprezentată de avocatul Valentin Mardari a fost declarat inadmisibil.

12

La 23 mai 2022 Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul

Victor Furnică, au depus la Curtea de Apel Chișinău un demers cu privire la anularea

măsurilor de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 19

octombrie 2020.

În susținerea demersului au indicat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01

martie 2022, acțiunea reclamantei Maria Timotin a fost respinsă. Astfel, invocând

prevederile art. 180 alin. (21) CPC a solicitat anularea măsurilor de asigurare a acțiunii

aplicate prin încheierea din 19 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni.

Prin încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea depusă de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de

avocatul Victor Furnică cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii.

La 23 iunie 2022 Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul

Victor Furnică au depus cerere de recurs împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și

emiterea unei noi încheieri de admitere a demersului și dispunerea anulării măsurilor de

asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 19 octombrie

2020, cu ridicarea interdicției aplicate asupra terenului cu număr cadastral xxxxxxx.

În motivarea recursului au indicat că art. 180 alin. (21) din Codul de procedură

civilă expres atribuie competența să soluționeze chestiunea privind anularea măsurilor

de asigurare instanței de judecată care s-a pronunțat asupra fondului și a pronunțat o

hotărâre de respingere a acțiunii, or în speță prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01

martie 2022 a fost casată integral hotărârea Judecătoriei Ungheni din 26 mai 2021, prin

care acțiunea a fost admisă parțial și a fost pronunțată o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii.

Or, deși instanța de apel prin hotărâre judecătorească definitivă a respins acțiunea

în contencios administrativ, însă, până în prezent, în mod arbitrar și nejustificat sunt

menținute măsuri de asigurare aplicate prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 19

octombrie 2020.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că recursul depus de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul

Victor Furnică în data de 23 iunie 2022 (f.d.73-75) este în termen, având în vedere că

încheierea contestată a fost emisă la 14 iunie 2022.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele recurenților

13

Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică au fost

expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins

cu menținerea încheierii din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac,

reprezentați de avocatul Victor Furnică, reiese că recurenții nu sunt de acord cu

încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii depusă de

Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de avocatul Victor Furnică.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 180 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, măsura

anterioară de asigurare a acțiunii poate fi anulată la cererea pârâtului de către instanța

care a ordonat măsura de asigurare ori de instanța în a cărei procedură se află cauza.

Anularea măsurii anterioare de asigurare a acțiunii se soluționează în ședință de

judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.

Neprezentarea lor repetată însă nu împiedică examinarea problemei. Încheierea

judecătorească privind anularea măsurilor de asigurare a acțiunii poate fi atacată cu

recurs. Recursul împotriva încheierii de anulare a măsurilor de asigurare a acțiunii sau

de substituire a unei forme de asigurare cu o alta suspendă executarea încheierii.

Anularea măsurilor de asigurare a acțiunii se dispune de instanța de judecată odată

cu pronunțarea asupra fondului printr-o hotărîre de respingere a acțiunii. Reglementările

referitoare la caracterul definitiv al actului judecătoresc prin care se soluționează fondul

sînt aplicabile integral și asupra prevederilor referitoare la măsurile de asigurare.

În cazul respingerii acțiunii, măsurile anterioare de asigurare a acțiunii se mențin

pînă cînd hotărîrea judecătorească devine definitivă. În cazul admiterii acțiunii, măsurile

anterioare de asigurare își păstrează efectul pînă la executarea hotărîrii judecătorești.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de apel just a concluzionat că măsura anterioară de asigurare a

acțiunii poate fi anulată la cererea pîrîtului, 1) ori de către instanța care a ordonat

măsura de asigurare 2) ori de instanța în a cărei procedură se află cauza.

De asemenea, instanța de recurs conchide că instanța de apel corect a stabilit că

acțiunea în contencios administrativ depusă de Maria Timotin împotriva Primăriei

satului Grozești, consiliului local Grozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, terț

14

Agenția Servicii Publice cu privire la anularea actului administrativ individual, nu se

mai află în procedura Curții de Apel Chișinău, ori instanța de apel s-a expus asupra

apelurilor declarate de Alexandr Chiriac de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac și de

Primăria satului Grozești și Consiliul local Grozești prin decizia din 01 martie 2022, în

timp ce demersul cu privire la anularea măsurilor de asigurare a acțiunii a fost depus la

data de 23 mai 2022, respectiv completul specializat din cadrul Curții de Apel Chișinău

nu deține competența de a soluționa respectiva cerere.

În consecință, instanța de apel just a concluzionat că cererea cu privire la anularea

măsurilor de asigurare a acțiunii depusă de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac,

reprezentați de avocatul Victor Furnică, aplicate prin încheierea Judecătoriei Ungheni

din 19 octombrie 2010 este una inadmisibilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, reprezentați de

avocatul Victor Furnică.

Se menține încheierea din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în

judecată depusă de Maria Timotin împotriva Primăriei satului Grozești, Consiliului

local Grozești, Alexandr Chiriac și Tatiana Chiriac, persoană terță Agenția Servicii

Publice cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

15