3ra-413/22 — contestarea actelor administrative individuale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative individuale
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitaii recursului
3ra-413/22 — contestarea actelor administrative individuale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-413/22
2-18168308-01-3ra-14042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)
Î N C H E I E R E
15 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Eugen Bujeacu împotriva Primăriei comunei Bubuieci, Ecaterinei Beșliu, Instituției
Publice ,,Agenția Servicii Publice”, inginerului cadastral Aurel Grădinaru, persoane
terțe Diulgher Dmitri, Diulgher Olga, cu privire la contestarea actelor administrative
individuale și la cererea de chemare în judecată depusă de Eugen Bujeacu împotriva
Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, inginerului cadastral Aurel Grădinaru,
persoane terțe Diulgher Olga, Beșliu Ecaterina, Bujeacu Nina, cu privire la contestarea
actelor administrative individuale,
împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și a fost
menținută hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 21 mai 2018, Bujeacu Mihail și Bujeacu Nina au depus cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei com. Bubuieci mun. Chișinău, Ecaterinei Beșliu și
Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, cu atragerea persoanelor terțe Diulgher
Dmitri, Diulgher Olga și inginerului-cadastral Aurel Grădinaru, cu privire la
contestarea actelor administrative individuale (f.d.3-16, vol.II).
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că sunt coproprietari ai terenului cu
nr. cadastral xxx, amplasat în mun. Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, obținut în
baza contractului de donație nr. xxx din 17 decembrie 2007 și a titlurilor deținătorilor
de teren din 10 mai 2011. Proprietar al terenului vecin, cu nr. cadastral xxx din mun.
Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, este Dmitri Diulgher, în temeiul titlului
deținătorului de teren din 14 martie 2005. Terenurile erau delimitate prin gard de lemn
și piatră.
1
Reclamanții au comunicat că prin decizia Primăriei com. Bubuieci a fost legalizat
și dat în exploatare beciul construit pe terenul reclamanților de către fostul proprietar
Bujeacu Zaharia. Familia Diulgher, la 15 noiembrie 2016, a demolat gardul cu scopul
de a strămuta hotarele dintre terenurile vecine în interiorul terenului care aparține
reclamanților, fapt confirmat prin ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința
acestora.
Totodată, au informat că beciul este alipit gardului demolat de familia Diulgher.
Acțiunile vecinilor de demolare au fost stopate prin intervenția poliției, fiind inițiată și
urmărirea penală pentru tulburare de posesie.
La 06 martie 2018, în cadrul ședinței de judecată, la examinarea cauzei de apărare
a dreptului de proprietate, Diulgher Dmitri le-a comunicat reclamanților Actul de
stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării Planului geometric din 11
octombrie 2016, întocmit de funcționarii Primăriei com. Bubuieci și Actul de
constatare pe teren la identificarea bunului imobil nr. 0101/16/40848 din 19 decembrie
2016, întocmit de inginerul cadastral al OCT Chișinău, Grădinaru Aurel.
Reclamanții au apreciat că actele administrative menționate sunt ilegale, emise
contrar prevederilor legii, contrar procedurii stabilite.
În susținerea poziției au relatat că Actul de stabilire a hotarelor sectorului de
teren, în scopul elaborării planului geometric din 11 noiembrie 2016, nu
individualizează hotarul care se pretinde a fi stabilit și nu permite identificarea lui.
Reprezentatul primăriei era obligat să indice în acest act despre existența gardului ce
servește ca hotar între terenuri și să racordeze hotarul terenului la obiectele de păstrare
îndelungată, existente la fața locului. În condițiile în care proprietarii terenurilor
adiacente nu au fost înștiințați și prezenți la stabilirea hotarelor și elaborarea actului, la
data de 11 octombrie nu au fost stabilite hotare fixe. Informația cu privire la hotarul
terenurilor respective lipsește, ceea ce face actul lipsit de orice valoare juridică.
Totodată, Actul de constatare pe teren nr. 0101/16/40848 din 19 decembrie 2016
a fost întocmit fără existența temeiurilor prevăzute la art. 18 alin. (4) lit. a-e) din Legea
cadastrului bunurilor imobile. Reclamanții nu au fost informați despre modificările
efectuate în planul cadastral și geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, ca urmare a
elaborării Actul de constatare pe teren nr. 0101/16/40848 din 19 decembrie 2016, prin
care o porțiune din terenul lor a fost inclusă în terenul vecin.
Planul geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, nu conține date cu privire la
proprietarii terenurilor adiacente sau nr. cadastrale ale acestor terenuri, nu este indicată
data eliberării acestuia. Ținând cont de faptul că există suprapuneri de terenuri, OCT
era obligată să restituie documentația iar cererea de recepție a lucrărilor să fie respinsă.
Reclamanții Bujeacu Mihail și Bujeacu Nina au solicitat anularea Actului de
stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11
octombrie 2016 emis de funcționarul Primăriei com. Bubuieci, Beșliu Ecaterina;
anularea Planului geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, amplasat în mun.
Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, elaborat în baza Actului de stabilire a hotarelor
sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016;
anularea Actului de constatare pe teren la identificarea bunului imobil, nr.
2
0101/16/40848 din 19 decembrie 2016, emis de inginerul cadastral al OCT Chișinău
filiala nr. 1 ÎS Cadastru, Aurel Grădinaru.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 11 octombrie 2018, a
fost dispusă înlocuirea reclamanților Bujeacu Mihail și Bujeacu Nina, cu succesorul în
drepturi Bujeacu Eugen (f.d.115, vol. II).
La 07 august 2018, Bujeacu Eugen a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, Grădinaru Aurel, persoane
terțe Diulgher Olga și Beșliu Ecaterina, cu privire la contestarea actelor administrative
individuale f.d.3 vol. I).
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, este proprietar al terenului cu nr.
cadastral xxx, amplasat în mun. Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, dreptul său fiind
înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 18 mai 2018. Proprietar al terenului vecin
cu nr. cadastral xxx din mun. Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, este Dmitri
Diulgher, în temeiul titlului deținătorului de teren din 14 martie 2005. Terenurile erau
delimitate prin gard de lemn și piatră.
Reclamantul a comunicat că prin decizia Primăriei com. Bubuieci a fost legalizat
și dat în exploatare beciul construit pe terenul reclamantului de către fostul proprietar
Bujeacu Zaharia. Familia Diulgher, la 15 noiembrie 2016, a demolat gardul cu scopul
de a strămuta hotarele dintre terenurile vecine în interiorul terenului care aparține
reclamanților, fapt confirmat prin ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința
acestora.
Acest beci este alipit gardului demolat de familia Diulgher. Acțiunile de demolare
au fost stopate prin intervenția poliției, fiind inițiată și urmărirea penală pentru
tulburare de posesie.
Reclamantul a indicat că, la 29 mai 2018, în cadrul ședinței de judecată, la
examinarea cauzei de apărare a dreptului de proprietate, Diulgher Dmitri i-a comunicat
Actul de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016, întocmit de inginerul
cadastral al OCT Chișinău, Grădinaru Aurel și planul cadastral pentru restabilirea
hotarelor, elaborate în rezultatul inspectării terenului la data de 14 noiembrie 2016.
Reclamantul a apreciat că, Actul de restabilire a hotarelor în teren din 15
noiembrie 2016 și planul cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborate în rezultatul
inspectării terenului la data de 14 noiembrie 2016, sunt ilegale și pasibile anulării.
Bujeacu Eugen a solicitat anularea actului de restabilire a hotarelor în teren din 15
noiembrie 2016, elaborat de inginerul cadastral al OCT Chișinău, Grădinaru Aurel și
anularea planului cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborat în rezultatul
inspectării terenului la data de 14 noiembrie 2016.
Prin încheiere protocolară din 11 decembrie 2018, emisă de Judecătoria Chișinău
sediul Buiucani, cauzele au fost conexate într-un singur proces judiciar (f.d.123,
vol.II).
Prin încheierea Președintelui Judecătoriei Chișinău din 01 aprilie 2019, cauza a
fost redistribuită după competență (f.d. 137, vol. II), iar la data de 11 aprilie 2019 fiind
repartizat în mod aleatoriu spre examinare judecătorului specializat în examinarea
cauzelor de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani
(f.d.139, vol. II).
3
Prin încheierea protocolară din 20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a dispus atragerea în proces a Ninei Bujeacu, în calitate de persoană terță
(f.d.193, vol. II).
Prin cererea de completare Eugen Bujeacu a solicitat anularea Actului de stabilire
a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric, din 11
octombrie 2016, emis de funcționarul Primăriei com. Bubuieci, Beșliu Ecaterina;
anularea planului geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, amplasat în mun.
Chișinău, comuna Bubuieci str. xxx, elaborat în baza Actului de stabilire a hotarelor
sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016;
anularea actului de restabilire a hotarelor din 15 noiembrie 2016, elaborat de inginerul
cadastral al OCT Chișinău, Grădinaru Aurel; anularea planului cadastral pentru
restabilirea hotarelor, elaborate în rezultatul inspectării terenului la data de 14
noiembrie 2016; anularea Actului de constatare pe teren la identificarea bunului
imobil, nr. 0101/16/40848 din 19 noiembrie 2016, emis de inginerul cadastral al OCT
Cadastru Chișinău filiala nr. 1 ÎS Cadastru, Aurel Grădinaru (f.d. 202-209, vol. II).
Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a
fost admisă acțiunea înaintată de Bujeacu Eugen. S-au anulat următoarele acte: actul
de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016, elaborat de inginerul cadastral
al OCT Chișinău; planul cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborate în rezultatul
inspectării terenului la data de 14 noiembrie 2016; Actul de stabilire a hotarelor
sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016 emis
de Primăria com. Bubuieci; planul geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, amplasat
în mun. Chișinău, comuna Bubuieci str. xxx, elaborat în baza Actului de stabilire a
hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie
2016; Actul de constatare pe teren la identificarea bunului imobil nr. 101/16/40848 din
19 noiembrie 2016, emis de inginerul cadastral al OCT Cadastru Chișinău filiala nr. 1
ÎS Cadastru. În rest acțiunea a fost respinsă.
Prin încheierea din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a
dispus corectarea erorii materiale din partea dispozitivă a hotărârii din 27 noiembrie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, astfel s-a substituit în partea dispozitivă
a hotărârii sintagma „nr. 101/16/40848 din 19 noiembrie 2016”, cu sintagma „nr.
0101/16/40848 din 19 decembrie 2016” (f.d. 59-60, vol. III).
La 24 decembrie 2020, prin intermediul serviciului ÎS „Poșta Moldovei”,
Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, prin reprezentantul Sava Modîrcă, a
depus apel nemotivat asupra hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei decizii de
admitere a acțiunii (f.d. 24-26, vol.III).
La 28 decembrie 2020, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, prin
reprezentantul Calistru Veronica, prin intermediul poștei electronice, a depus apel
nemotivat, solicitând casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei decizii de
respingere a acțiunii (f.d.20-22, vol. III).
La 04 martie 2021, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, a depus apel
motivat prin care și-a reiterat solicitările de emitere a unei decizii de respingere a
acțiunii (f.d. 71-79 vol. III).
4
Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din
27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În consolidarea soluției s-a indicat că potrivit art. 152 alin. (1) din Legea
cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543 din 25 februarie 1998, la atribuirea terenurilor
în proprietate sau în folosință, cu excepția terenurilor proprietate publică a statului,
reprezentantul autorității administrației publice locale de nivelul întâi stabilește la fața
locului hotarele terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model
aprobat de Agenție. La transmiterea în proprietate a terenurilor în cadrul înregistrării
primare masive, stabilirea hotarelor la față locului, nu este obligatorie alin. (4) al
articolului citat, stabilește că actul de stabilire a hotarelor poate fi atacat în instanța de
contencios administrativ.
Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe referitor la
faptul că planul geometric și planul cadastral sunt acte ce excedă controlul
judecătoresc în procedura contenciosului administrativ. Totodată, actul de stabilire a
hotarului reprezintă un act administrativ care se contestă în modul stabilit de art. 15/2
alin. (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543 din 25 februarie 1998.
Respectiv, Colegiul, repetativ a stabilit că, la 11 octombrie 2016, la cererea lui
Dmitri Diulgher, de către specialistul pentru reglementarea regimului proprietății
funciare al Primăriei com. Bubuieci, Ecaterina Beșliu, a fost perfectat actul de stabilire
a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric (f.d.23, vol. II).
Conform actului menționat, măsurările în teren au fost realizate de inginerul
cadastral al OCT Chișinău nr. 1, Aurel Grădinaru, fiind indicat că s-au efectuat
măsurări de racordare a punctelor de cotitură la elementele stabilite și de lungă durată
identificate pe teren, datele fiind reprezentate pe schema de stabilire a hotarelor, anexă
la prezentul act.
Reținând prevederile art. 15/2 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile,
punctelor 36, 38-40 din Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a
planurilor cadastrale și geometrice, aprobat prin ordinul nr. 140 din 06-08-2012 al
Agenției Relații Funciare și Cadastru, instanța de apel a punctat că, la lucrările de
stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, Bujeacu Mihai și Bujeacu Nina, care la
acel moment erau proprietari ai bunului imobil învecinat, nu au fost prezenți,
corespunzător prima instanță corect a invocat că segmentul de hotar dintre aceste două
terenuri, se consideră stabilit ca hotar general.
În schema de stabilire a hotarului, anexă la actul din 11 octombrie 2016, este
reflectat descrierea hotarului care conține 12 puncte de cotituri, aceiași informație
rezultă și din actul de stabilire a hotarelor, anexat la dosarul cadastral (f.d. 164, dosar
cadastral). În actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, exemplarul prezentat
de participanții la proces, informația despre punctele de cotitură ale hotarului stabilite,
nu este reflectată. În actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, anexat la
cererea de chemare în judecată, pe fila a 2-a a actului, ultimele 2 semnături aparțin lui
Beșliu Ecaterina și lui Grădinaru Aurel. În actul de stabilire a hotarelor anexat la
dosarul cadastral (fila 163), lipsește semnătura reprezentantului primăriei Bubuieci,
Beșliu Ecaterina. La fel, în actul de stabilire a hotarelor anexat la dosarul cadastral,
5
este indicat că persoanele prezente la stabilirea hotarelor sunt de acord cu poziția
hotarelor, pe când în actul deținut de Diulgher Dmitri și anexat la cererea de chemare
în judecată, această mențiune lipsește.
Astfel, Colegiul a opinat că prezența divergențelor dintre exemplarele actului de
stabilire a hotarului din 11 octombrie 2016, pun la îndoială corectitudinea executării
lucrărilor din teren. Mai mult, conform raportului măsurărilor cadastrale, lucrările în
teren din 11 octombrie 2016, după identificarea bunului imobil, la indicarea
beneficiarului și inginerului cadastral al primăriei, s-au efectuat lucrări de măsurare,
fiind materializate 25 puncte de precizie (f.d. 167, dosar cadastral).
Un alt aspect relevat de instanța ierarhic ține de informația din dosarul cadastral al
terenului amplasat în com. Bubuieci mun. Chișinău, str. xxx, potrivit căreia, prin
Decizia Primăriei Bubuieci nr. 8.7 din 16.12.2003 s-a dispus autentificarea titlului
deținătorului de teren lui Diulgher Dmitri asupra unui teren cu suprafața totală de
0,0713 ha. Aceeași suprafață a terenului este indicată și în Contractul de vânzare-
cumpărare nr. xxx din 22 martie 1990 (f.d. 3, 93, dosarul cadastral). Prin certificatul
care atestă dreptul de posesie a bunurilor, eliberat lui Diulgher Dmitri, se confirmă că
acesta deține un teren cu suprafața totală de 713 m.p. (f.d. 3, 93, dosar cadastral).
Aceiași informație rezultă și din alte înscrisuri anexate la dosarul cadastral (filele 56-
58, 61, 70, 92). Contrar acestor date, atât actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie
2016, cât și actul de restabilire a hotarelor din 15 noiembrie 2016, actul de constatare
pe teren din 19 decembrie 2016, planul geometric întocmit pentru terenul cu nr.
cadastral xxx, amplasat în com. Bubuieci, mun. Chișinău, str. xxx, cât și planul
cadastral pentru restabilirea hotarelor au fost perfectate, având ca bază suprafața
terenului de 0.0775 ha, și nu cea de 0,0713 ha, care rezultă din actele de proprietate și
decizia Primăriei com. Bubuieci, diferența fiind de aproximativ 62 mp.
Respectiv, a concluzionat că, la identificarea bunului imobil nu a fost efectuată
confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate pe teren, în prezența multiplelor
divergențe referitor la suprafața terenului ce aparține lui Diulgher Dmitri.
În susținerea constatărilor au fost reținute prevederile art. art. 16, 18 alin. (3)-(4),
19 alin. (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543 din 25 februarie 1998 și
pct. 79- 80 din Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor
cadastrale și geometrice.
Raportând normele legale la probatoriul cauzei, Colegiul a notat că instanța de
fond corect a stabilit necesitatea anulării actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie
2016, deoarece este perfectat cu derogare de la prevederile legale, conține informații
denaturate.
Dat fiind faptul că, la perfectarea actului de restabilire a hotarelor din 15
noiembrie 2016, actului de constatare pe teren din 19 decembrie 2016, planului
geometric întocmit pentru terenul cu nr. cadastral xxx amplasat în com. Bubuieci,
mun. Chișinău, str. xxx și a planului cadastral pentru restabilirea hotarelor, drept bază
a servit actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, instanța de apel a
concluzionat că actele nominalizate sunt pasibile anulării, ca acte subsecvente, în
circumstanțele în care s-a stabilit că, actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie
2016 a fost emis cu încălcarea procedurii.
6
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău
a apreciat critic argumentul apelului că, instanța de fond greșit a aplicat în speță
prevederile pct. 79-80 din Instrucțiunea 140/2012, și că la caz sunt aplicabile
prevederile pct. 36-40 din Instrucțiunea nr. 140/2012. Or, apelantul nu a ținut cont de
faptul că, Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor
cadastrale și geometrice a fost elaborată în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor
imobile, nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, Legea privind formarea bunurilor
imobile, nr.354-XV din 28.10.2004 și stabilește modul de elaborare a planului
geometric și a proiectului planului cadastral precum și modul de actualizare și
modificare a acestora. Respectiv, acel fapt că instanța de judecată în hotărârea motivată
a făcut trimitere la pct. 79-80 din Instrucțiunea 140/2012, nu poate fi apreciat ca
aplicare incorectă a normelor de drept material. Cu atât mai mult, instanța de fond a
efectuat controlul judecătoresc asupra legalității Actului de stabilire a hotarelor
sectorului de teren din 11 octombrie 2016, inclusiv prin prisma prevederilor art. 15/2
din Legea cadastrului bunurilor imobile, care reglementează nemijlocit procedura
stabilirii hotarelor terenurilor. Prin urmare, în circumstanțele în care, în cadrul
examinării cauzei s-a stabilit că, procedura respectivă a fost efectuată cu încălcarea
prevederilor normei legale enunțate, a conchis că acest fapt duce inevitabil la anularea
actului administrativ contestat, or, argumentele contrare ale apelantului sunt lipsite de
suport legal.
Astfel, dat fiind că argumentele apelantului sunt nefondate și combătute integral
prin concluziile relatate supra, în speță lipsind temeiuri legale pentru casarea hotărârii
contestate, Colegiul a decis că apelul declarat este integral nefondat și pasibil de a fi
respins.
La 31 decembrie 2021, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus
recurs nemotivat prin care a solicitat casarea parțială a deciziei din 14 decembrie 2021
a Curții de apel Chișinău cu pronunțarea unei noi soluții prin care să fie respinse ca
neîntemeiate pretențiile reclamantului /intimat, în partea anulării planului geometric al
terenului cu numărul cadastral xxx, amplasat în str. xxx din comuna Bubuieci, mun.
Chișinău din 11 octombrie 2016, elaborat în baza actului de stabilire a hotarelor din 11
octombrie 2016, anulării Actul de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie
2016 și Planului cadastral la restabilirea hotarelor din 14 noiembrie 2016, elaborat de
inginerul cadastral al Serviciului Cadastral teritorial Chișinău și anulării Actului de
constatare pe teren la identificarea bunului imobil nr. 101/16/40848 din 19 noiembrie
2016.
La 23 martie 2022 a fost depus recurs motivat prin care s-a solicitat casarea
deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de apel Chișinău cu pronunțarea unei noi
soluții prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată înaintată de
Bujeacu Eugen, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, a reiterat argumentele de fapt și de drept expuse la
examinarea cauzei în instanța de fond și apel.
Recurentul a indicat că soluția Curții de Apel Chișinău și a instanței de fond,
referitoare la anularea planului geometric al terenului cu numărul cadastral xxx,
amplasat în str. xxx din comuna Bubuieci, mun. Chișinău din 11 octombrie 2016,
7
elaborat în baza actului de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, anulării Actul
de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016 și planului cadastral la
restabilirea hotarelor din 14 noiembrie 2016, elaborat de inginerul cadastral al
Serviciului cadastral teritorial Chișinău, anulării Actului de constatare pe teren la
identificarea bunului imobil nr. 101/16/40848 din 19 noiembrie 2016, emis de
inginerul cadastral al Serviciului cadastral teritorial Chișinău nr. 1, este ilegală și
neîntemeiată.
Consideră că instanțele de judecată inferioare, nu au ținut cont de faptul că actele,
cadastrale susmenționate, sunt elaborate de executantul de lucrării cadastrale, Serviciul
Cadastral teritorial Chișinău, în baza actului de stabilirea a hotarelor din 11 octombrie
2016, emis de Primăria com. Bubuieci, respectiv, fiind subsecvente acestuia, devin
nule odată cu declararea nulității actului administrativ în temeiul căruia au fost
elaborate. Iar hotărârea judecătorească, devenită irevocabilă, prin care se anulează
actul de stabilirea a hotarelor din 11 octombrie 2016, emis de Primăria com. Bubuieci,
servește temei pentru efectuarea modificărilor în baza de date grafică, conform situației
de până la elaborarea actului administrativ anulat.
Conform prevederilor art. 15 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.l543-XIII
din 25.02.1998 (în vigoare la data de 11.10.2016), afirmă că la atribuirea terenurilor în
proprietate sau în folosință, cu excepția terenurilor proprietate publică a statului,
reprezentantul autorității administrației publice locale de nivelul întâi stabilește la fața
locului hotarele terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model
aprobat de Agenție. După stabilirea hotarelor la fața locului și întocmirea actului de
stabilire a hotarelor de către autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi,
executanții lucrărilor cadastrale efectuează măsurări pe teren pentru întocmirea
planului geometric. Actul de stabilire a hotarelor poate fi atacat în instanța de
contencios administrativ
Remarcă faptul că Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău
nr. 1, întocmind planurile cadastrale/geometrice nominalizate mai sus, Actul de
restabilire a hotarelor, actul de constatare pe teren la identificarea bunului imobil, a
prestat servicii în calitate de executant de lucrări cadastrale, conform competenței date
prin art. 11 alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului bunurilor imobile, respectiv,
raporturile juridice între profesionist și consumator sunt guvernate de normele Codului
civil și nu au nici o tangență cu procedura de emitere a unui act administrativ,
guvernată de Codul administrativ.
În acest context consideră că instanța de fond legal și întemeiat a ajuns la
concluzia că planul geometric și planul cadastral sunt acte ce excedă controlul
judecătoresc în procedura contenciosului administrativ.
A mai explicat că potrivit documentației cadastrale existente, dreptul de
proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxx, cu suprafața de 0,0775 ha, a fost
înregistrat după Diulgher Dmitri în cadrul înregistrării primare masive conform
Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la data de 14 martie
2005 de către Primăria com. Bubuieci. În cadrul lucrărilor masive a fost identificată
poziția hotarelor de către executantul lucrărilor cadastrale, fără stabilirea hotarelor în
teren de către autoritatea publică locală.
8
Concluzia primei instanțe și a instanței de apel precum că suprafața terenului cu
numărul cadastral xxx, atribuit în proprietatea lui Diulgher Dmitrii, ar constitui
suprafața totală de 0,0713 ha vine în contradicție suprafața acestui teren reflectată în
Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat deținătorului Diulgher
Dmitri, care indică clar repartizarea în proprietate privată a terenului cu suprafața de
0,0775 ha, în baza deciziei primăriei com. Bubuieci nr. 8/7 din 16 decembrie 2003.
A invocat că prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 20, art. 21 Cod
Funciar, care statuează că documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de teren
sunt: titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de autoritățile
administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor proprietate
publică a unităților administrativ-teritoriale.
Opinează că instanțele inferioare ilegal și neîntemeiat au anulat Actul de stabilire
a hotarelor sectorului de teren din 11 octombrie 2016, emis de Primăria com. Bubuieci,
pe motiv că, a fost perfectat cu derogare de la prevederile legale, or, normele de drept
menționate nu au nici tangență cu modul și procedura de întocmire a actului de
stabilire a hotarelor de către autoritate publică local, întrucât acestea se referă la
lucrarea cadastrală de identificare a bunurilor imobile, care se întocmește de
executantul de lucrări cadastrale. Art. 18 alin. (3)-(4). stabilește cazurile în care poate
fi modificat planul cadastral și/sau geometric, iar art. 19 alin (6) stabilește dreptul
proprietarului de a solicita administrației publice locale stabilirea terenului la fața
locului dacă hotarul general al terenului reflectat în planul cadastral sau în cel
geometric nu corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul de
stabilire a hotarelor.
La caz, a precizat că proprietarul terenului cu numărul cadastral xxx, considerând
că hotarul terenului său reflectat în planul cadastral nu corespunde cu posesia de fapt a
solicitat Primărie Bubuieci stabilirea hotarelor, în conformitate cu Titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren, fapt confirmat prin cererea anexată la
materialele dosarului, respectiv, prezența și acordul titularilor terenului vecin nu erau
necesare.
Referitor la lipsa semnăturilor invocată de instanțe, a comunicat că dosarul
cadastral al bunului imobil cu numărul cadastral xxx cuprinde documentele
doveditoare de drept și alte documente, dar nu și documentele cadastrale întocmite în
urma efectuării lucrărilor cadastrale. Aceste documente se anexează la dosarul de
inventariere tehnică al bunului imobil în cauză. Dosarul tehnic la întocmirea
documentației cadastrale pentru elaborarea planului geometric, reflectă cert și clar
existenta semnăturilor reprezentantului Primăriei Bubuieci, Beșliu Ecaterina și
executantul de lucrări cadastrale Grădinaru Aurel, copia acestora este anexată la
materiale dosarului, însă lăsată fără apreciere de instanța de apel. Lucrarea cadastrală
de elaborare a planului geometric prin stabilirea hotarelor generale, a fost recepționată
de ÎS „Cadastru”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău nr. 1, prin Avizul de recepție a
documentației cadastrale, care reflectă planul bunului imobil și parametrii hotarului.
Astfel, în temeiul dosarului tehnic recepționat a fost actualizată baza de date grafică a
Cadastrului.
9
Consideră necesar de a informa instanța de judecată ierarhic superioară că, în
prezent modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren este reglementat de
Instrucțiunea cu privire la aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru
nr. 70 din 04.08.2017. Pct. 92-99 din norma de drept menționată oferă soluția prin
modificarea hotarelor terenului în temeiul hotărârii instanței de judecată, dacă
proprietarii bunurilor imobile adiacente nu ajung la un acord privind stabilirea
hotarelor. Varianta acceptată de instanța de judecată se transpune în teren, iar actul de
transpunere se semnează de executant si beneficiarul lucrării. Modificările în
documentația cadastrală se efectuează în temeiul hotărârii instanței de judecată și a
planului geometric acceptat de instanța de judecată.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 decembrie 2021, în
ședință publică.
Dispozitivul deciziei a fost expediat părților prin intermediul poștei electronice la
30 decembrie 2021 (f.d.128, vol. III).
La 31 decembrie 2021, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău
(f.d. 219-220, vol. III).
Decizia motivată din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost
recepționată de recurent la 09 martie 2022 (f.d.223 verso, vol. III).
Ulterior, la 25 martie 2022, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a
prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de
Apel Chișinău (f.d. 3-9, vol. IV).
În condițiile enunțate, recursul a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245
alin.(1) și (2) din Codul administrativ.
La 15 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului și
terțelor persoane copia recursului depus de Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
La 15 mai 2022, Diulgher Dmitri și Diulgher Olga, prin intermediul avocatului
Veaceslav Crăciun, au depus referință prin care au susținut cererea de recurs depusă de
recurent și au solicitat admiterea acesteia.
Au indicat că intimatul nu a fost prezent la lucrările cadastrale pe motiv că între
familii sunt mai multe litigii, fiind citat de mai multe ori, nu se prezintă în instanță. Din
cauza acestui comportament ar fi în imposibilitate de a-și legaliza casa.
La 01 iunie 2022, referință a depus și Bujeacu Eugen prin care a solicitat de a
declara recursul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, inadmisibil.
10
A explicat că în recursul inițial, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a
solicitat casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău și hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, și anume în partea în care au fost anulate: Actul de
constatare pe teren la identificarea bunului imobil nr. 0101/16/40848 din 19 decembrie
2016, emis de inginerul cadastral al OCT Cadastru Chișinău nr. 1 filiala ÎS Cadastru;
Actul de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016, elaborat de inginerul
cadastral al OCT Chișinău; Planul cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborate în
rezultatul inspectării terenului la 14 noiembrie 2016; Planul geometric al terenului cu
nr. cadastral xxx, amplasat în str. xxx, din com. Bubuieci, mun. Chișinău, elaborat în
baza Actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului
geometric din 11 octombrie 2016. Abia la data de 25 martie 2022, în motivarea
recursului, a solicitat casarea integrală a hotărârilor judecătorești contestate și
respingerea integrală a acțiunii formulate de Bujeacu Eugen.
Astfel, consideră că întrucât decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău și hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
în partea în care a fost anulat Actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul
elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016 emis de Primăria com. Bubuieci,
au fost contestate abia la 25 martie 2022, cererea de recurs, în această parte, urmează a
fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 246 alin. (2) lt. d) din Codul Administrativ.
A mai invocat că motivarea recursului înaintat de Agenția Servicii Publice este
identică cu cererea de apel, nu conține elemente noi care ar releva ilegalitatea sau
netemeinicia Deciziei instanței de apel sau a hotărârii instanței de fond, nu au fost
invocate careva încălcări veritabile și esențiale de drept procedural și material capabile
să schimbe deciziile contestate. Cererea și motivarea recursului sunt pur declarative,
motiv pentru care solicită instanței de recurs a declara ca fiind inadmisibil recursul
depus.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și
argumentele invocate în referințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale
11
de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul
de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
12
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
13