3ra-413/22 — contestarea actelor administrative individuale

Dosarul nr. 3ra-413/22 2-18168308-01-3ra-14042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugen Bujeacu împotriva Primăriei comunei Bubuieci, Ecaterinei Beșliu, Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, inginerului cadastral Aurel Grădinaru, persoane terțe Diulgher Dmitri, Diulgher Olga, cu privire la contestarea actelor administrative individuale și la cererea de chemare în judecată depusă de Eugen Bujeacu împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, inginerului cadastral Aurel Grădinaru, persoane terțe Diulgher Olga, Beșliu Ecaterina, Bujeacu Nina, cu privire la contestarea actelor administrative individuale, împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și a fost menținută hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 21 mai 2018, Bujeacu Mihail și Bujeacu Nina au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com.

Bubuieci mun. Chișinău, Ecaterinei Beșliu și Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, cu atragerea persoanelor terțe Diulgher Dmitri, Diulgher Olga și inginerului-cadastral Aurel Grădinaru, cu privire la contestarea actelor administrative individuale (f.d.3-16, vol.II). În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că sunt coproprietari ai terenului cu nr. cadastral xxx, amplasat în mun. Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, obținut în baza contractului de donație nr. xxx din 17 decembrie 2007 și a titlurilor deținătorilor de teren din 10 mai 2011. Proprietar al terenului vecin, cu nr. cadastral xxx din mun. Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, este Dmitri Diulgher, în temeiul titlului deținătorului de teren din 14 martie 2005. Terenurile erau delimitate prin gard de lemn și piatră.

1 Reclamanții au comunicat că prin decizia Primăriei com. Bubuieci a fost legalizat și dat în exploatare beciul construit pe terenul reclamanților de către fostul proprietar Bujeacu Zaharia. Familia Diulgher, la 15 noiembrie 2016, a demolat gardul cu scopul de a strămuta hotarele dintre terenurile vecine în interiorul terenului care aparține reclamanților, fapt confirmat prin ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința acestora. Totodată, au informat că beciul este alipit gardului demolat de familia Diulgher. Acțiunile vecinilor de demolare au fost stopate prin intervenția poliției, fiind inițiată și urmărirea penală pentru tulburare de posesie. La 06 martie 2018, în cadrul ședinței de judecată, la examinarea cauzei de apărare a dreptului de proprietate, Diulgher Dmitri le-a comunicat reclamanților Actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării Planului geometric din 11 octombrie 2016, întocmit de funcționarii Primăriei com.

Bubuieci și Actul de constatare pe teren la identificarea bunului imobil nr. 0101/16/40848 din 19 decembrie 2016, întocmit de inginerul cadastral al OCT Chișinău, Grădinaru Aurel. Reclamanții au apreciat că actele administrative menționate sunt ilegale, emise contrar prevederilor legii, contrar procedurii stabilite. În susținerea poziției au relatat că Actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren, în scopul elaborării planului geometric din 11 noiembrie 2016, nu individualizează hotarul care se pretinde a fi stabilit și nu permite identificarea lui. Reprezentatul primăriei era obligat să indice în acest act despre existența gardului ce servește ca hotar între terenuri și să racordeze hotarul terenului la obiectele de păstrare îndelungată, existente la fața locului.

În condițiile în care proprietarii terenurilor adiacente nu au fost înștiințați și prezenți la stabilirea hotarelor și elaborarea actului, la data de 11 octombrie nu au fost stabilite hotare fixe. Informația cu privire la hotarul terenurilor respective lipsește, ceea ce face actul lipsit de orice valoare juridică. Totodată, Actul de constatare pe teren nr. 0101/16/40848 din 19 decembrie 2016 a fost întocmit fără existența temeiurilor prevăzute la art. 18 alin. (4) lit. a-e) din Legea cadastrului bunurilor imobile. Reclamanții nu au fost informați despre modificările efectuate în planul cadastral și geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, ca urmare a elaborării Actul de constatare pe teren nr. 0101/16/40848 din 19 decembrie 2016, prin care o porțiune din terenul lor a fost inclusă în terenul vecin.

Planul geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, nu conține date cu privire la proprietarii terenurilor adiacente sau nr. cadastrale ale acestor terenuri, nu este indicată data eliberării acestuia. Ținând cont de faptul că există suprapuneri de terenuri, OCT era obligată să restituie documentația iar cererea de recepție a lucrărilor să fie respinsă. Reclamanții Bujeacu Mihail și Bujeacu Nina au solicitat anularea Actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016 emis de funcționarul Primăriei com. Bubuieci, Beșliu Ecaterina; anularea Planului geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, amplasat în mun.

Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, elaborat în baza Actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016; anularea Actului de constatare pe teren la identificarea bunului imobil, nr. 2 0101/16/40848 din 19 decembrie 2016, emis de inginerul cadastral al OCT Chișinău filiala nr. 1 ÎS Cadastru, Aurel Grădinaru. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 11 octombrie 2018, a fost dispusă înlocuirea reclamanților Bujeacu Mihail și Bujeacu Nina, cu succesorul în drepturi Bujeacu Eugen (f.d.115, vol. II). La 07 august 2018, Bujeacu Eugen a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice”, Grădinaru Aurel, persoane terțe Diulgher Olga și Beșliu Ecaterina, cu privire la contestarea actelor administrative individuale f.d.3 vol. I). În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, este proprietar al terenului cu nr. cadastral xxx, amplasat în mun.

Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, dreptul său fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 18 mai 2018. Proprietar al terenului vecin cu nr. cadastral xxx din mun. Chișinău, comuna Bubuieci, str. xxx, este Dmitri Diulgher, în temeiul titlului deținătorului de teren din 14 martie 2005. Terenurile erau delimitate prin gard de lemn și piatră. Reclamantul a comunicat că prin decizia Primăriei com. Bubuieci a fost legalizat și dat în exploatare beciul construit pe terenul reclamantului de către fostul proprietar Bujeacu Zaharia. Familia Diulgher, la 15 noiembrie 2016, a demolat gardul cu scopul de a strămuta hotarele dintre terenurile vecine în interiorul terenului care aparține reclamanților, fapt confirmat prin ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința acestora.

Acest beci este alipit gardului demolat de familia Diulgher. Acțiunile de demolare au fost stopate prin intervenția poliției, fiind inițiată și urmărirea penală pentru tulburare de posesie. Reclamantul a indicat că, la 29 mai 2018, în cadrul ședinței de judecată, la examinarea cauzei de apărare a dreptului de proprietate, Diulgher Dmitri i-a comunicat Actul de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016, întocmit de inginerul cadastral al OCT Chișinău, Grădinaru Aurel și planul cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborate în rezultatul inspectării terenului la data de 14 noiembrie 2016. Reclamantul a apreciat că, Actul de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016 și planul cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborate în rezultatul inspectării terenului la data de 14 noiembrie 2016, sunt ilegale și pasibile anulării.

Bujeacu Eugen a solicitat anularea actului de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016, elaborat de inginerul cadastral al OCT Chișinău, Grădinaru Aurel și anularea planului cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborat în rezultatul inspectării terenului la data de 14 noiembrie 2016. Prin încheiere protocolară din 11 decembrie 2018, emisă de Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, cauzele au fost conexate într-un singur proces judiciar (f.d.123, vol.II). Prin încheierea Președintelui Judecătoriei Chișinău din 01 aprilie 2019, cauza a fost redistribuită după competență (f.d. 137, vol. II), iar la data de 11 aprilie 2019 fiind repartizat în mod aleatoriu spre examinare judecătorului specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.139, vol. II).

3 Prin încheierea protocolară din 20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a dispus atragerea în proces a Ninei Bujeacu, în calitate de persoană terță (f.d.193, vol. II). Prin cererea de completare Eugen Bujeacu a solicitat anularea Actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric, din 11 octombrie 2016, emis de funcționarul Primăriei com. Bubuieci, Beșliu Ecaterina; anularea planului geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, amplasat în mun.

Chișinău, comuna Bubuieci str. xxx, elaborat în baza Actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016; anularea actului de restabilire a hotarelor din 15 noiembrie 2016, elaborat de inginerul cadastral al OCT Chișinău, Grădinaru Aurel; anularea planului cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborate în rezultatul inspectării terenului la data de 14 noiembrie 2016; anularea Actului de constatare pe teren la identificarea bunului imobil, nr. 0101/16/40848 din 19 noiembrie 2016, emis de inginerul cadastral al OCT Cadastru Chișinău filiala nr. 1 ÎS Cadastru, Aurel Grădinaru (f.d. 202-209, vol. II). Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă acțiunea înaintată de Bujeacu Eugen.

S-au anulat următoarele acte: actul de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016, elaborat de inginerul cadastral al OCT Chișinău; planul cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborate în rezultatul inspectării terenului la data de 14 noiembrie 2016; Actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016 emis de Primăria com. Bubuieci; planul geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, amplasat în mun. Chișinău, comuna Bubuieci str. xxx, elaborat în baza Actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016; Actul de constatare pe teren la identificarea bunului imobil nr. 101/16/40848 din 19 noiembrie 2016, emis de inginerul cadastral al OCT Cadastru Chișinău filiala nr. 1 ÎS Cadastru.

În rest acțiunea a fost respinsă. Prin încheierea din 04 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a dispus corectarea erorii materiale din partea dispozitivă a hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, astfel s-a substituit în partea dispozitivă a hotărârii sintagma „nr. 101/16/40848 din 19 noiembrie 2016”, cu sintagma „nr. 0101/16/40848 din 19 decembrie 2016” (f.d. 59-60, vol. III). La 24 decembrie 2020, prin intermediul serviciului ÎS „Poșta Moldovei”, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, prin reprezentantul Sava Modîrcă, a depus apel nemotivat asupra hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei decizii de admitere a acțiunii (f.d.

24-26, vol.III). La 28 decembrie 2020, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, prin reprezentantul Calistru Veronica, prin intermediul poștei electronice, a depus apel nemotivat, solicitând casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei decizii de respingere a acțiunii (f.d.20-22, vol. III). La 04 martie 2021, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, a depus apel motivat prin care și-a reiterat solicitările de emitere a unei decizii de respingere a acțiunii (f.d. 71-79 vol. III). 4 Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În consolidarea soluției s-a indicat că potrivit art. 152 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543 din 25 februarie 1998, la atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință, cu excepția terenurilor proprietate publică a statului, reprezentantul autorității administrației publice locale de nivelul întâi stabilește la fața locului hotarele terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model aprobat de Agenție. La transmiterea în proprietate a terenurilor în cadrul înregistrării primare masive, stabilirea hotarelor la față locului, nu este obligatorie alin. (4) al articolului citat, stabilește că actul de stabilire a hotarelor poate fi atacat în instanța de contencios administrativ.

Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe referitor la faptul că planul geometric și planul cadastral sunt acte ce excedă controlul judecătoresc în procedura contenciosului administrativ. Totodată, actul de stabilire a hotarului reprezintă un act administrativ care se contestă în modul stabilit de art. 15/2 alin. (4) din Legea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543 din 25 februarie 1998. Respectiv, Colegiul, repetativ a stabilit că, la 11 octombrie 2016, la cererea lui Dmitri Diulgher, de către specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare al Primăriei com. Bubuieci, Ecaterina Beșliu, a fost perfectat actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric (f.d.23, vol. II).

Conform actului menționat, măsurările în teren au fost realizate de inginerul cadastral al OCT Chișinău nr. 1, Aurel Grădinaru, fiind indicat că s-au efectuat măsurări de racordare a punctelor de cotitură la elementele stabilite și de lungă durată identificate pe teren, datele fiind reprezentate pe schema de stabilire a hotarelor, anexă la prezentul act.

Reținând prevederile art. 15/2 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, punctelor 36, 38-40 din Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, aprobat prin ordinul nr. 140 din 06-08-2012 al Agenției Relații Funciare și Cadastru, instanța de apel a punctat că, la lucrările de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, Bujeacu Mihai și Bujeacu Nina, care la acel moment erau proprietari ai bunului imobil învecinat, nu au fost prezenți, corespunzător prima instanță corect a invocat că segmentul de hotar dintre aceste două terenuri, se consideră stabilit ca hotar general. În schema de stabilire a hotarului, anexă la actul din 11 octombrie 2016, este reflectat descrierea hotarului care conține 12 puncte de cotituri, aceiași informație rezultă și din actul de stabilire a hotarelor, anexat la dosarul cadastral (f.d.

164, dosar cadastral). În actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, exemplarul prezentat de participanții la proces, informația despre punctele de cotitură ale hotarului stabilite, nu este reflectată. În actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, anexat la cererea de chemare în judecată, pe fila a 2-a a actului, ultimele 2 semnături aparțin lui Beșliu Ecaterina și lui Grădinaru Aurel. În actul de stabilire a hotarelor anexat la dosarul cadastral (fila 163), lipsește semnătura reprezentantului primăriei Bubuieci, Beșliu Ecaterina. La fel, în actul de stabilire a hotarelor anexat la dosarul cadastral, 5 este indicat că persoanele prezente la stabilirea hotarelor sunt de acord cu poziția hotarelor, pe când în actul deținut de Diulgher Dmitri și anexat la cererea de chemare în judecată, această mențiune lipsește.

Astfel, Colegiul a opinat că prezența divergențelor dintre exemplarele actului de stabilire a hotarului din 11 octombrie 2016, pun la îndoială corectitudinea executării lucrărilor din teren. Mai mult, conform raportului măsurărilor cadastrale, lucrările în teren din 11 octombrie 2016, după identificarea bunului imobil, la indicarea beneficiarului și inginerului cadastral al primăriei, s-au efectuat lucrări de măsurare, fiind materializate 25 puncte de precizie (f.d. 167, dosar cadastral). Un alt aspect relevat de instanța ierarhic ține de informația din dosarul cadastral al terenului amplasat în com. Bubuieci mun. Chișinău, str. xxx, potrivit căreia, prin Decizia Primăriei Bubuieci nr. 8.7 din 16.12.2003 s-a dispus autentificarea titlului deținătorului de teren lui Diulgher Dmitri asupra unui teren cu suprafața totală de 0,0713 ha.

Aceeași suprafață a terenului este indicată și în Contractul de vânzare- cumpărare nr. xxx din 22 martie 1990 (f.d. 3, 93, dosarul cadastral). Prin certificatul care atestă dreptul de posesie a bunurilor, eliberat lui Diulgher Dmitri, se confirmă că acesta deține un teren cu suprafața totală de 713 m.p. (f.d. 3, 93, dosar cadastral). Aceiași informație rezultă și din alte înscrisuri anexate la dosarul cadastral (filele 56- 58, 61, 70, 92). Contrar acestor date, atât actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, cât și actul de restabilire a hotarelor din 15 noiembrie 2016, actul de constatare pe teren din 19 decembrie 2016, planul geometric întocmit pentru terenul cu nr. cadastral xxx, amplasat în com.

Bubuieci, mun. Chișinău, str. xxx, cât și planul cadastral pentru restabilirea hotarelor au fost perfectate, având ca bază suprafața terenului de 0.0775 ha, și nu cea de 0,0713 ha, care rezultă din actele de proprietate și decizia Primăriei com. Bubuieci, diferența fiind de aproximativ 62 mp. Respectiv, a concluzionat că, la identificarea bunului imobil nu a fost efectuată confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate pe teren, în prezența multiplelor divergențe referitor la suprafața terenului ce aparține lui Diulgher Dmitri. În susținerea constatărilor au fost reținute prevederile art. art. 16, 18 alin. (3)-(4), 19 alin. (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543 din 25 februarie 1998 și pct. 79- 80 din Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice.

Raportând normele legale la probatoriul cauzei, Colegiul a notat că instanța de fond corect a stabilit necesitatea anulării actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, deoarece este perfectat cu derogare de la prevederile legale, conține informații denaturate. Dat fiind faptul că, la perfectarea actului de restabilire a hotarelor din 15 noiembrie 2016, actului de constatare pe teren din 19 decembrie 2016, planului geometric întocmit pentru terenul cu nr. cadastral xxx amplasat în com. Bubuieci, mun. Chișinău, str. xxx și a planului cadastral pentru restabilirea hotarelor, drept bază a servit actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, instanța de apel a concluzionat că actele nominalizate sunt pasibile anulării, ca acte subsecvente, în circumstanțele în care s-a stabilit că, actul de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016 a fost emis cu încălcarea procedurii.

6 Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a apreciat critic argumentul apelului că, instanța de fond greșit a aplicat în speță prevederile pct. 79-80 din Instrucțiunea 140/2012, și că la caz sunt aplicabile prevederile pct. 36-40 din Instrucțiunea nr. 140/2012. Or, apelantul nu a ținut cont de faptul că, Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice a fost elaborată în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile, nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, Legea privind formarea bunurilor imobile, nr.354-XV din 28.10.2004 și stabilește modul de elaborare a planului geometric și a proiectului planului cadastral precum și modul de actualizare și modificare a acestora.

Respectiv, acel fapt că instanța de judecată în hotărârea motivată a făcut trimitere la pct. 79-80 din Instrucțiunea 140/2012, nu poate fi apreciat ca aplicare incorectă a normelor de drept material. Cu atât mai mult, instanța de fond a efectuat controlul judecătoresc asupra legalității Actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren din 11 octombrie 2016, inclusiv prin prisma prevederilor art. 15/2 din Legea cadastrului bunurilor imobile, care reglementează nemijlocit procedura stabilirii hotarelor terenurilor. Prin urmare, în circumstanțele în care, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit că, procedura respectivă a fost efectuată cu încălcarea prevederilor normei legale enunțate, a conchis că acest fapt duce inevitabil la anularea actului administrativ contestat, or, argumentele contrare ale apelantului sunt lipsite de suport legal.

Astfel, dat fiind că argumentele apelantului sunt nefondate și combătute integral prin concluziile relatate supra, în speță lipsind temeiuri legale pentru casarea hotărârii contestate, Colegiul a decis că apelul declarat este integral nefondat și pasibil de a fi respins. La 31 decembrie 2021, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus recurs nemotivat prin care a solicitat casarea parțială a deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de apel Chișinău cu pronunțarea unei noi soluții prin care să fie respinse ca neîntemeiate pretențiile reclamantului /intimat, în partea anulării planului geometric al terenului cu numărul cadastral xxx, amplasat în str. xxx din comuna Bubuieci, mun.

Chișinău din 11 octombrie 2016, elaborat în baza actului de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, anulării Actul de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016 și Planului cadastral la restabilirea hotarelor din 14 noiembrie 2016, elaborat de inginerul cadastral al Serviciului Cadastral teritorial Chișinău și anulării Actului de constatare pe teren la identificarea bunului imobil nr. 101/16/40848 din 19 noiembrie 2016. La 23 martie 2022 a fost depus recurs motivat prin care s-a solicitat casarea deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de apel Chișinău cu pronunțarea unei noi soluții prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată înaintată de Bujeacu Eugen, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a reiterat argumentele de fapt și de drept expuse la examinarea cauzei în instanța de fond și apel. Recurentul a indicat că soluția Curții de Apel Chișinău și a instanței de fond, referitoare la anularea planului geometric al terenului cu numărul cadastral xxx, amplasat în str. xxx din comuna Bubuieci, mun. Chișinău din 11 octombrie 2016, 7 elaborat în baza actului de stabilire a hotarelor din 11 octombrie 2016, anulării Actul de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016 și planului cadastral la restabilirea hotarelor din 14 noiembrie 2016, elaborat de inginerul cadastral al Serviciului cadastral teritorial Chișinău, anulării Actului de constatare pe teren la identificarea bunului imobil nr. 101/16/40848 din 19 noiembrie 2016, emis de inginerul cadastral al Serviciului cadastral teritorial Chișinău nr. 1, este ilegală și neîntemeiată.

Consideră că instanțele de judecată inferioare, nu au ținut cont de faptul că actele, cadastrale susmenționate, sunt elaborate de executantul de lucrării cadastrale, Serviciul Cadastral teritorial Chișinău, în baza actului de stabilirea a hotarelor din 11 octombrie 2016, emis de Primăria com. Bubuieci, respectiv, fiind subsecvente acestuia, devin nule odată cu declararea nulității actului administrativ în temeiul căruia au fost elaborate. Iar hotărârea judecătorească, devenită irevocabilă, prin care se anulează actul de stabilirea a hotarelor din 11 octombrie 2016, emis de Primăria com. Bubuieci, servește temei pentru efectuarea modificărilor în baza de date grafică, conform situației de până la elaborarea actului administrativ anulat.

Conform prevederilor art. 15 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.l543-XIII din 25.02.1998 (în vigoare la data de 11.10.2016), afirmă că la atribuirea terenurilor în proprietate sau în folosință, cu excepția terenurilor proprietate publică a statului, reprezentantul autorității administrației publice locale de nivelul întâi stabilește la fața locului hotarele terenului, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor de un model aprobat de Agenție. După stabilirea hotarelor la fața locului și întocmirea actului de stabilire a hotarelor de către autoritatea administrației publice locale de nivelul întâi, executanții lucrărilor cadastrale efectuează măsurări pe teren pentru întocmirea planului geometric.

Actul de stabilire a hotarelor poate fi atacat în instanța de contencios administrativ Remarcă faptul că Agenția Servicii Publice, Serviciul cadastral teritorial Chișinău nr. 1, întocmind planurile cadastrale/geometrice nominalizate mai sus, Actul de restabilire a hotarelor, actul de constatare pe teren la identificarea bunului imobil, a prestat servicii în calitate de executant de lucrări cadastrale, conform competenței date prin art. 11 alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului bunurilor imobile, respectiv, raporturile juridice între profesionist și consumator sunt guvernate de normele Codului civil și nu au nici o tangență cu procedura de emitere a unui act administrativ, guvernată de Codul administrativ.

În acest context consideră că instanța de fond legal și întemeiat a ajuns la concluzia că planul geometric și planul cadastral sunt acte ce excedă controlul judecătoresc în procedura contenciosului administrativ. A mai explicat că potrivit documentației cadastrale existente, dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxx, cu suprafața de 0,0775 ha, a fost înregistrat după Diulgher Dmitri în cadrul înregistrării primare masive conform Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la data de 14 martie 2005 de către Primăria com. Bubuieci. În cadrul lucrărilor masive a fost identificată poziția hotarelor de către executantul lucrărilor cadastrale, fără stabilirea hotarelor în teren de către autoritatea publică locală.

8 Concluzia primei instanțe și a instanței de apel precum că suprafața terenului cu numărul cadastral xxx, atribuit în proprietatea lui Diulgher Dmitrii, ar constitui suprafața totală de 0,0713 ha vine în contradicție suprafața acestui teren reflectată în Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat deținătorului Diulgher Dmitri, care indică clar repartizarea în proprietate privată a terenului cu suprafața de 0,0775 ha, în baza deciziei primăriei com. Bubuieci nr. 8/7 din 16 decembrie 2003. A invocat că prima instanță nu a ținut cont de prevederile art. 20, art. 21 Cod Funciar, care statuează că documentele ce confirmă drepturile deținătorilor de teren sunt: titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de autoritățile administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea a terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

Opinează că instanțele inferioare ilegal și neîntemeiat au anulat Actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren din 11 octombrie 2016, emis de Primăria com. Bubuieci, pe motiv că, a fost perfectat cu derogare de la prevederile legale, or, normele de drept menționate nu au nici tangență cu modul și procedura de întocmire a actului de stabilire a hotarelor de către autoritate publică local, întrucât acestea se referă la lucrarea cadastrală de identificare a bunurilor imobile, care se întocmește de executantul de lucrări cadastrale. Art. 18 alin. (3)-(4). stabilește cazurile în care poate fi modificat planul cadastral și/sau geometric, iar art. 19 alin (6) stabilește dreptul proprietarului de a solicita administrației publice locale stabilirea terenului la fața locului dacă hotarul general al terenului reflectat în planul cadastral sau în cel geometric nu corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul de stabilire a hotarelor.

La caz, a precizat că proprietarul terenului cu numărul cadastral xxx, considerând că hotarul terenului său reflectat în planul cadastral nu corespunde cu posesia de fapt a solicitat Primărie Bubuieci stabilirea hotarelor, în conformitate cu Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, fapt confirmat prin cererea anexată la materialele dosarului, respectiv, prezența și acordul titularilor terenului vecin nu erau necesare. Referitor la lipsa semnăturilor invocată de instanțe, a comunicat că dosarul cadastral al bunului imobil cu numărul cadastral xxx cuprinde documentele doveditoare de drept și alte documente, dar nu și documentele cadastrale întocmite în urma efectuării lucrărilor cadastrale.

Aceste documente se anexează la dosarul de inventariere tehnică al bunului imobil în cauză. Dosarul tehnic la întocmirea documentației cadastrale pentru elaborarea planului geometric, reflectă cert și clar existenta semnăturilor reprezentantului Primăriei Bubuieci, Beșliu Ecaterina și executantul de lucrări cadastrale Grădinaru Aurel, copia acestora este anexată la materiale dosarului, însă lăsată fără apreciere de instanța de apel. Lucrarea cadastrală de elaborare a planului geometric prin stabilirea hotarelor generale, a fost recepționată de ÎS „Cadastru”, Serviciul cadastral teritorial Chișinău nr. 1, prin Avizul de recepție a documentației cadastrale, care reflectă planul bunului imobil și parametrii hotarului.

Astfel, în temeiul dosarului tehnic recepționat a fost actualizată baza de date grafică a Cadastrului. 9 Consideră necesar de a informa instanța de judecată ierarhic superioară că, în prezent modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren este reglementat de Instrucțiunea cu privire la aprobată prin Ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04.08.2017. Pct. 92-99 din norma de drept menționată oferă soluția prin modificarea hotarelor terenului în temeiul hotărârii instanței de judecată, dacă proprietarii bunurilor imobile adiacente nu ajung la un acord privind stabilirea hotarelor. Varianta acceptată de instanța de judecată se transpune în teren, iar actul de transpunere se semnează de executant si beneficiarul lucrării.

Modificările în documentația cadastrală se efectuează în temeiul hotărârii instanței de judecată și a planului geometric acceptat de instanța de judecată. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 decembrie 2021, în ședință publică. Dispozitivul deciziei a fost expediat părților prin intermediul poștei electronice la 30 decembrie 2021 (f.d.128, vol. III). La 31 decembrie 2021, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 219-220, vol. III). Decizia motivată din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de recurent la 09 martie 2022 (f.d.223 verso, vol. III). Ulterior, la 25 martie 2022, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

3-9, vol. IV). În condițiile enunțate, recursul a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ. La 15 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului și terțelor persoane copia recursului depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 15 mai 2022, Diulgher Dmitri și Diulgher Olga, prin intermediul avocatului Veaceslav Crăciun, au depus referință prin care au susținut cererea de recurs depusă de recurent și au solicitat admiterea acesteia. Au indicat că intimatul nu a fost prezent la lucrările cadastrale pe motiv că între familii sunt mai multe litigii, fiind citat de mai multe ori, nu se prezintă în instanță.

Din cauza acestui comportament ar fi în imposibilitate de a-și legaliza casa. La 01 iunie 2022, referință a depus și Bujeacu Eugen prin care a solicitat de a declara recursul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, inadmisibil. 10 A explicat că în recursul inițial, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a solicitat casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și anume în partea în care au fost anulate: Actul de constatare pe teren la identificarea bunului imobil nr. 0101/16/40848 din 19 decembrie 2016, emis de inginerul cadastral al OCT Cadastru Chișinău nr. 1 filiala ÎS Cadastru; Actul de restabilire a hotarelor în teren din 15 noiembrie 2016, elaborat de inginerul cadastral al OCT Chișinău; Planul cadastral pentru restabilirea hotarelor, elaborate în rezultatul inspectării terenului la 14 noiembrie 2016; Planul geometric al terenului cu nr. cadastral xxx, amplasat în str. xxx, din com.

Bubuieci, mun. Chișinău, elaborat în baza Actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016. Abia la data de 25 martie 2022, în motivarea recursului, a solicitat casarea integrală a hotărârilor judecătorești contestate și respingerea integrală a acțiunii formulate de Bujeacu Eugen. Astfel, consideră că întrucât decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea în care a fost anulat Actul de stabilire a hotarelor sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric din 11 octombrie 2016 emis de Primăria com. Bubuieci, au fost contestate abia la 25 martie 2022, cererea de recurs, în această parte, urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art. 246 alin. (2) lt.

d) din Codul Administrativ. A mai invocat că motivarea recursului înaintat de Agenția Servicii Publice este identică cu cererea de apel, nu conține elemente noi care ar releva ilegalitatea sau netemeinicia Deciziei instanței de apel sau a hotărârii instanței de fond, nu au fost invocate careva încălcări veritabile și esențiale de drept procedural și material capabile să schimbe deciziile contestate. Cererea și motivarea recursului sunt pur declarative, motiv pentru care solicită instanței de recurs a declara ca fiind inadmisibil recursul depus. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și argumentele invocate în referințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale 11 de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 12 al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 13