2ra-163/20 — cu privire la recunoasterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

2ra-163/20 — cu privire la recunoasterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-163/20

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni – A. Țihonschi

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Corcenco, Dm. Corolevschi, D. Stănilă

ÎNCHEIERE

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Violeta Guștiuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Violeta

Guștiuc împotriva Primăriei satului Văratic, raionul Rîșcani, intervenienți accesorii

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și Consiliul sătesc Văratic cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil,

împotriva deciziei din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins

apelul declarat de către Violeta Guștiuc și s-a menținut hotărârea din 31 ianuarie

2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

constată :

La 19 iulie 2016 Violeta Guștiuc s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei satului Văratic, raionul Rîșcani, intervenient accesoriu Oficiul

Cadastral Teritorial Rîșcani, filiala ÎS „Cadastru”, prin care a solicitat recunoașterea

dreptului de proprietate a lui Ion Chetraru și Lidiei Chetrari asupra terenului pentru

construcții cu suprafața de 0,1927 ha, cu numărul cadastral XXXXX amplasat în

satul Văratic, raionul Rîșcani.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că s-a născut la 25 noiembrie 1967 în

satul Văratic, r-nul Rîșcani, în familia lui Ion Chetraru, decedat la 22 noiembrie

2005, și Lidiei Chetrari, decedată la 20 ianuarie 2010.

În cadrul perfectării actelor necesare pentru acceptarea succesiunii după

decesul părinților, la 14 ianuarie 2016 a obținut extrasul din Registrul bunurilor

imobile, din care a aflat că terenul pentru construcții cu nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 0,1927 ha situat în satul Văratic, este proprietatea administrației publice

locale în temeiul Legii nr. 981-XIV din 11 mai 2000.

1

Atât la Primăria satului Văratic, cât și la OCT Rîșcani, i-au explicat că dreptul

de proprietate asupra terenului în cauză a fost înscris pe numele Administrației

Publice Locală din greșeală, fiind confundat cu terenul din vecinătate.

Din certificatul nr. 258, eliberat de Primăria satului Văratic la 15 martie 2016

rezultă, că prin decizia Primăriei satului Văratic nr. 02 din 08 februarie 1993, lui Ion

Chetraru i s-a repartizat în proprietate teren aferent casei de locuit cu suprafața de

0,1927 ha, nr. cadastral XXXXX, cu înregistrarea în Registrul cadastral al

deținătorilor de teren sub nr. 201 din 08 februarie 1993.

Conform extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 205 din 29

februarie 2016, Ion Chetraru a dispus de viza de domiciliu în satul Văratic, raionul

Rîșcani și a fost înregistrat în Registru sub nr. 3, cont 201, pag. 15 cu imobil sub nr.

cadastral XXXXX.01.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani s-a admis cererea

de chemare în judecată depusă de către Violeta Guștiuc. S-a recunoscut dreptul de

proprietate asupra terenului pentru construcții cu suprafața de 0,1927 ha, cu nr.

cadastral XXXXX amplasat în satul Văratic, raionul Rîșcani pe numele tatălui

reclamantei Ion Chetraru, născut la 01.09.1941 și decedat la 22.11.2005. (f.d. 51, 59-

60, vol. I)

Prin decizia din 06 iunie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis cererea de apel

declarată de către Primăria satului Văratic, s-a casat hotărârea din 15 noiembrie 2016

a Judecătoriei Rîșcani, emisă în cauza civilă la cererea chemare în judecată depusă

de către Violeta Guștiuc împotriva Primăriei satului Văratic, r-nul Rîșcani,

intervenientul accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani cu privire la

recunoașterea dreptului de proprietate, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța

de fond, în alt complet de judecată. (f.d. 99, 100-107, vol. I)

Prin încheierea din 28 iulie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni s-a

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul sătesc Văratic. (f.d. 117,

vol. I)

La 05 martie 2018 reclamanta Violeta Guștiuc a depus cerere de modificare a

obiectului acțiunii, prin care a solicitat recunoașterea dreptului de proprietate asupra

unui bun imobil și operarea modificărilor în registrul bunurilor imobile prin radierea

din lista proprietarilor satului Văratic, raionul Rîșcani și introducerea în lista

proprietarilor pe Ion Chetraru (defunct) și Lidia Chetrari (defunctă). (f.d. 201-204,

vol. I)

În motivarea cererii s-a invocat că la 02 decembrie 1959 a fost încheiată

căsătoria între părinții reclamantei, Ion Chetraru și Lidia Chetrari. Conform cărților

de gospodărie pentru anii 1980-1982, bunul aflat în litigiu cu suprafața de 0,26 ha

aparținea familiei Chetrari. Iar conform certificatului de arhivă în fondul arhivistic

nr. 146 din 04 aprilie 2017, bunul în speță aparținea familiei Chetrari din anii 1947-

1949, capul familiei fiind mama defunctului Ion Chetraru, Ana Chetrari.

A menționat că în ședința de judecată reprezentantul IP „Agenției Servicii

Publice” (Registru), Pavel Velișca, a confirmat că a fost în vizită în casa defuncților

Ion Chetraru și Lidia Chetrari, confirmând astfel proprietatea acestora.

Consideră că dreptul de proprietate al defuncților Ion Chetraru și Lidia Chetrari

asupra imobilului în litigiu se confirmă prin certificatul nr. 258 eliberat de Primăria

satului Văratic la 15 martie 2016, din care rezultă, că prin decizia Primăriei satului

2

Văratic nr. 02 din 08 februarie 1993, lui Ion Chetrari i s-a repartizat în proprietate

teren aferent casei de locuit cu suprafața de 0,1927 ha, nr. cadastral XXXXX

înregistrat în Registrul cadastral al deținătorilor de teren sub nr. 201 din 08 februarie

1993, extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr. 205 din 29 februarie

2016, potrivit căruia, Ion Chetraru a dispus de viza de domiciliu în satul Văratic,

raionul Rîșcani și a fost înregistrat în Registru sub nr. 3, cont 201, pag. 15 cu imobil

sub nr. cadastral XXXXX.01, certificatul de evaluare eliberat de către OCT Rîșcani,

filiala ÎS „Cadastru”, la cererea Violetei Guștiuc asupra bunului imobil cu numărul

de înregistrare XXXXX, situat în satul Văratic, raionul Rîșcani, unde în rubrica

proprietar figurează Ion Chetraru.

Cu referire la înscrisurile nominalizate, consideră că proprietar de facto al

bunului imobil în cauză este Ion Chetraru, iar înregistrarea autorității publice locale

a sartului Văratic, raionul Rîșcani în Registrul bunurilor imobile în calitate de

proprietar al imobilului cu nr. cadastral XXXXX a avut loc din greșeală.

A menționat că prin Decizia Primăriei satului Văratic nr. 02 din 08 februarie

1993 lui Ion Chetraru i s-a repartizat în proprietate teren aferent casei de locuit cu

suprafața de 0,1927 ha cu nr. cadastral XXXXX, deținătorul fiind înregistrat în

Registrul cadastral al deținătorilor de teren sub nr. 201 din 08 februarie 1993, astfel,

terenul devenind proprietatea în devălmășie a soților Ion Chetrari și Lidia Chetrari.

Totodată, a indicat că soții Chetrari au moștenit terenul de la părinții lui Ion

Chetraru. În acest sens, a menționat că potrivit certificatului de arhivă din anii 1947-

1949, capul familiei era mama defunctului, Chetrari Ana, după care în anii 1980-

1982 capul familiei devine Ion Chetraru, iar la 08 februarie 1993 terenul aferent

casei i se repartizează în proprietate lui Ion Chetraru.

Consideră că Primăria satului Văratic ilegal și neîntemeiat, contrar prevederilor

art. 316 Cod civil și art. 46 din Constituția Republicii Moldova, a înregistrat la

14 ianuarie 2005 dreptul său de proprietate asupra imobilului în litigiu, astfel, l-a

lipsit pe Ion Chetrari, decedat la 22 noiembrie 2005 și Lidia Chetraru, decedată la

20 ianuarie 2010, de dreptul de proprietate.

A solicitat recunoașterea dreptului de proprietate a lui Ion Chetraru, născut la

01.09.1941 și decedat la 22.11.2005 și a Lidiei Chetrari, născută la 03.05.1943 și

decedată la 20.01.2010, asupra terenului pentru construcții cu suprafața de 0,1927

ha, cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în satul Văratic, raionul-l Rîșcani, radierea

din lista proprietarilor a satului Văratic, raionul Rîșcani din Agenția Relații Publice

(Cadastru) și introducerea în lista proprietarilor pe Ion Chetraru (defunct) și Lidia

Chetrari (defunctă).

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Violeta Guștiuc împotriva

Primăriei satului Văratic, raionul Rîșcani, intervenienți accesorii IP „Agenția

Servicii Publice” și Consiliul sătesc Văratic cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra unui bun imobil și operarea modificărilor în registrul bunurilor

imobile, prin radierea din lista proprietarilor a satului Văratic, raionul Rîșcani și

introducerea în lista proprietarilor pe Ion Chetraru (defunct) și Lidia Chetrari

(defunctă) ca fiind neîntemeiată. (f. d. 72, 83-87)

3

Prin decizia din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat

de către Violeta Guștiuc și s-a menținut hotărârea din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei

Drochia, sediul Glodeni. (f.d. 139, 140-152, vol. II)

Prin încheierea din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea

avocatului Ana Sofroni cu privire la emiterea deciziei suplimentare. S-a înlăturat

omisiunea admisă în conținutul dispozitivului deciziei din 27 iunie 2019 a Curții de

Apel Bălți, cu indicarea în dispozitiv a sintagmei „Se încasează din contul Violetei

Guștiuc în beneficiul Primăriei satului Văratic, raionul Rîșcani suma de 13 000 lei

cu titlu de cheltuieli de judecată”. S-a corectat sintagma „Apelul declarat de avocatul

Violeta Guștiuc împotriva hotărârii judecătoriei Drochia (sediul Glodeni) din

31.01.2019 - se respinge” cu sintagma corectă „Apelul declarat de către Violeta

Guștiuc împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 31 ianuarie

2019 se respinge”. (f.d. 177, 178-180, vol. II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele au reținut că dreptul de a cere

revendecarea bunului îl are numai proprietarul bunului, iar în cazul de față proprietar

al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX este administrația publică locală din

14.01.2005. Totodată, au reținut că în speță nu pot fi aplicate prevederile art. 332

Cod Civil (în redacția până la 01.03.2019), deoarece prezumția proprietății pentru

Ion Chetraru a încetat odată cu înscrierea în Registrul bunurilor imobile a dreptului

de proprietate asupra terenului pe numele Administrației publice locale din satul

Văratic, r-nul Rîșcani.

Prin prisma art. 371 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25.02.1998 este indicată posibilitatea înregistrării dreptului de proprietate pe numele

Administrației publice locale, în cazul în care nu s-a găsit deținătorul dreptului de

proprietate supra terenului domeniu privat. În acest caz, chiar dacă nu și-a înregistrat

dreptul asupra terenului domeniu privat, proprietarul are dreptul să solicite o

asemenea înregistrare, cu prezentarea actelor confirmative. Însă, în cazul în care se

pretinde înregistrarea dreptului de proprietate, a cărui înregistrare succesivă lipsește,

dobândirea dreptului de proprietate, prin cedare succesivă a acestui drept de la un

titular la altul, se realizează de cea din urmă persoană în drept să solicite această

dobândire, inclusiv pentru sine. Prin urmare, acțiunea Violetei Guștiuc în vederea

dobândirii dreptului de proprietate pentru părinții săi Ion Chetraru și Lidia Chetrari

(persoane decedate) este inadmisibilă, odată ce nu solicită înregistrarea pentru sine

a dreptului de proprietate, unde să se includă și înregistrarea proprietăților succesive.

Instanțele au mai reținut că chiar dacă, cândva buneii și părinții Violetei Guștiuc

au folosit imobilul cu nr. cadastral XXXXX, dreptul de a cere dobândirea prin

uzucapiune a dreptul de proprietate nu poate fi realizat, în condițiile în care posesia

asupra bunului a fost întreruptă prin înregistrarea dreptului de proprietate de către

un alt titular, or, ultima nu pretinde asupra dobândirii pentru sine a dreptului de

proprietate ca ultimă persoană pretins-investită cu un asemenea drept. Dreptul de

proprietate s-a realizat la alegerea proprietarului, Ion Chetraru obținând titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren doar pentru unul dintre terenuri.

La 01 octombrie 2019 Violeta Guștiuc a declarat recurs împotriva deciziei din

27 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei

Drochia, sediul Glodeni, solicitând casarea actelor judecătorești, cu emiterea unei

noi hotărâri, prin care a admite integral acțiunea. (f.d. 191-197, vol. II)

4

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, cât și instanța de fond au

emis soluții cu încălcarea esențială a normelor de drept material, au apreciat în mod

arbitrar probele prezentate, circumstanțe care la rândul său au dus la încălcarea

drepturilor fundamentale ale omului.

Consideră că instanțele au apreciat insuficient probele prezentate de către

recurentă privitor la ilegalitatea înscrierii făcute, or, prin înscrisurile prezentate a fost

probat acest lucru și a fost demonstrat dreptul de proprietate a lui Ion Chetraru și a

Lidiei Chetrari asupra bunului imobil amplasat în satul Văratic, raionul Rîșcani

existând astfel temei pentru recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestui

bun imobil și operarea modificării în registrul bunurilor imobile. De asemenea, a

indicat că depozițiile martorilor au fost interpretate eronat.

La 10 decembrie 2019, în conformitate art. 439, alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs

intimităților Primăria sat. Văratic și Consiliului sat. Văratic, intervenientului

accesoriu IP „Agenția Servicii Publice”, informând că referința se depune în termen

de o lună de la data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu este

prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia

(f.d. 204, vol. II).

IP „Agenția Servicii Publice” la 15 ianuarie 2020 a depus referință asupra

cererii de recurs înaintate de către Violeta Guștiuc, prin care a solicitat declararea

recursului ca fiind inadmisibil. ( f.d. 216-217, vol. II)

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii admisibilității recursului, în

adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referințe prin care intimații să-și

expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din data de 27 iunie

2019 a Curții de Apel Bălți, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429

alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusă de către

Violeta Guștiuc, care este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi

restabilit.

Prin scrisoarea nr. 13922 din 30 iulie 2019, Curtea de Apel Bălți a expediat

participanților la proces copia deciziei integrale din 27 iunie 2019 (f.d. 153, vol. II),

fiind recepționată la 07 august 2019. (f.d. 156, vol. II). Totodată, este de menționat

că decizia instanței de apel a fost publicată pe portalul instanțelor naționale de

judecată la 29 iulie 2019.

Drept consecință, instanța de recurs consideră că cererea dedusă judecății a fost

declarată în termenul prevăzut de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

5

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Guștiuc

Violeta, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurenta Violeta Guștiuc indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Violeta Guștiuc asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conțin obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

6

cum formal invocă recurenta Violeta Guștiuc și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Violeta Guștiuc, inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Violeta Guștiuc, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7