3ra-343/20 — cu privire la radierea dreptului de proprietate asupra bunului si dispunerea inscrierii in registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate

Dosarul nr. 3ra-343/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Aurelia Glavan,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Aurelia Glavan împotriva Primăriei satului Ghidighici și Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea ilegalității acțiunilor

administrației publice locale Primăria satului Ghidighici și Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”, privind radierea dreptului de proprietate asupra bunului

imobil și dispunerea înscrierii în Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate asupra bunului imobil pe numele său,

împotriva deciziei din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Aurelia Glavan împotriva hotărârii din 27 martie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 17 octombrie 2016 Aurelia Glavan a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei satului Ghidighici și

ÎS „Cadastru”, prin care a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile

administrației publice locale Primăria s. Ghidighici și Oficiului Teritorial Cadastral

Chișinău filiala ÎS „Cadastru”, privind radierea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil terenul (pentru construcții) cu nr. cadastral XXXXX, a dispune

înscrierea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunului

imobil terenul (pentru construcții) cu nr. cadastral XXXXX pe numele său.

În motivarea acțiunii Aurelia Glavan a indicat că potrivit extrasului din

Registrul bunurilor imobile, bunul imobil teren (pentru construcții) cu nr. cadastral

XXXXX a aparținut cu titlu de proprietate privată ei în temeiul titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din 13 noiembrie 2007, ulterior

modificat în temeiul deciziei Consiliului s. Ghidighici, fiind eliberat titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din 25 octombrie 2012.

Reclamanta a mai menționat că ulterior, din motive necunoscute, dreptul de

proprietate asupra bunului imobil, la inițiativa ilegală a administrației publice locale

Primăria s. Ghidighici și cu concursul Oficiului Teritorial Cadastral Chișinău a fost

radiat, lipsind-o de proprietatea sa privată imobiliară.

A susținut că despre faptul radierii ilegale din Registrul bunurilor imobile a

înscrierii cu privire la dreptul de proprietate asupra terenului identificat a aflat la data

1

de 05 august 2016, familiarizându-se cu extrasul din Registrul bunurilor imobile nr.

0124208171.

La moment, bunul imobil terenul (pentru construcții), identificat prin nr.

cadastral XXXXX, deși constituie proprietatea sa privată, în Registru acest drept nu

este înscris, iar la Capitolul 2.7. este indicat „înregistrarea dreptului nu a fost

solicitată”.

Pentru apărarea și valorificarea drepturilor și intereselor sale a înaintat spre

examinare pârâților în cauză cerere prealabilă în ordinea art. 14 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, împotriva

actelor/acțiunilor ilegale ale Primăriei s. Ghidighici și ÎS „Cadastru”.

La 15 septembrie 2016, prin răspunsul nr. G-421 T 6/0107/22733, recepționat

la 16 septembrie 2016, ÎS „Cadastru”, urmare a examinării cererii prealabile a

comunicat că nu sunt temeiuri de admitere a cererii și, implicit, temeiuri pentru

înscrierea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunului

imobil teren (pentru construcții) cu nr. cadastral XXXXX pe numele Aureliei

Glavan.

Consideră că la inițiativa ilegală a administrației publice locale Primăria s.

Ghidighici și cu concursul ÎS „Cadastru”, Oficiului Teritorial Cadastral Chișinău, a

fost lipsită de proprietatea sa privată, prin radierea din Registrul bunurilor imobile a

înscrierii dreptului de proprietate în lipsa cărorva temeiuri legale.

A mai indicat că administrația publică locală Primăria s. Ghidighici împreună

cu ÎS „Cadastru”, Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău au acționat ilegal, fapt prin

care i s-au prejudiciat drepturile și interesele fundamentale.

Prin hotărârea Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017 ÎS „Cadastru” s-a

reorganizat, prin fuziunea (absorbție) cu Institituția Publică „Agenția Servicii

Publice”. La 28 iulie 2017 IP „Agenția Servicii Publice” a fost înregistrată în

Registrul de stat al persoanelor juridice.

Prin hotărârea din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Aurelia Glavan împotriva

Primăriei satului Ghidighici și IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la

recunoașterea ilegalității acțiunilor administrației publice locale Primăria satului

Ghidighici și IP „Agenția Servicii Publice”, privind radierea dreptului de proprietate

asupra bunului imobil și dispunerea înscrierii în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate asupra bunului imobil pe numele său. (f.d. 205, 214-218,

vol. I)

Prin decizia din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Aurelia Glavan împotriva hotărârii din 27 martie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 31, 52-58, vol. II)

Instanțele în motivarea soluției sale au reținut că radierea dreptului de

proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX a avut loc la solicitarea

Primăriei s. Ghidighici, în temeiul hotărârii din 22 iulie 2014 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău, fiind definitivă și irevocabilă, pe cauza civilă la cererea

OTC al Cancelariei de Stat către Consiliul sătesc Ghidighici, intervenient accesoriu

Oxana Gherța, Glavan Aurelia, privind anularea actului administrativ și cererea

Oxanei Gherța către Consiliul local Ghidighici.

Instanțele au considerat că nu este nici un temei, în baza căruia ar putea

determina că atât acțiunile Primăriei s. Ghidighici cât și acțiunile IP „Agenția

2

Servicii Publice” privind radierea din registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX sunt contrare legii, or, art. 28

alin. (1) lit.d) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.98 indică

că înregistrarea dreptului asupra bunului imobil se face în temeiul hotărârii instanței

de judecată. Respectiv, având la bază o hotărâre judecătorească definitivă și

irevocabilă, IP „Agenția Servicii Publice” nu a avut nici un temei de refuz de a

executa această hotărâre.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 14 ianuarie 2020 Aurelia

Glavan, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a depus recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care a admite acțiunea integral. (f.d. 64-69, vol. II)

În motivarea recursului recurenta a invocat că circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin, concluziile instanței

de fond, expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, iar

normele de drept material și normele de drept procedural al fost încălcate și aplicate

eronat.

Analizând hotărârea contestată/criticată, în coraport cu circumstanțele de fapt

și de drept ale litigiului, coroborat înscrisurilor anexate la dosar, se înțelege cert, că

soluția judiciară administrată cauzei, este una vădit neîntemeiată, fiind în

contradicție cu documentele dosarului judiciar și astfel direct prejudiciabilă

drepturilor și libertăților fundamentale apelantei.

La 20 februarie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință, solicitând

respingerea recursului, cu menținerea deciziei din 20 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și a hotărârii din 27 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. (f.d. 73-74, vol. II)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de

19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În

conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

3

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 20 noiembrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 10 decembrie 2019 a fost

recepționată de către avocatul Nicolae Leșan. (f.d. 59)

Aurelia Glavan, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, în conformitate cu

prevederile art. 245 alin. (1) din Codul administrativ a depus la instanța de apel, la

14 ianuarie 2020 recurs motivat. (f.d. 64-69, vol. II)

Astfel, instanța de recurs consideră că Aurelia Glavan, reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul

prevăzut de lege.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Aurelia Glavan,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că Aurelia Glavan, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a indicat argumente ce

țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și

a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

4

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Aurelia Glavan, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Aurelia Glavan, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Aurelia Glavan, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Aurelia Glavan, reprezentată de avocatul Nicolae

Leșan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5