3ra-1043/22 — incalcarea dreptului de acces la informatie

Dosarul nr.3ra-1043/22 2-21038541-01-3ra-06102022 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan) Î N C H E I E R E 14 decembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Glavan Aurelia, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Glavan Aurelia împotriva primarului sat. Ghidighici, mun.Chișinău și Primăria sat.

Ghidighici, mun.Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării informației solicitate, împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Glavan Aurelia și menținută hotărârea din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 15 martie 2021, Glavan Aurelia a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării informației solicitate. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 16 decembrie 2020 s-a adresat Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău, solicitând eliberarea informației și anume, înscrisul – Planul lotului bunului imobil – terenul pentru construcții situat în XXXXX, deținut în proprietate.

Prin răspunsul nr.02/1-36/702 din 06 ianuarie 2021 primarul sat. Ghidighici, mun.Chișinău i-a refuzat în furnizarea informației solicitate. Drept temei de refuz a eliberării înscrisului s-a invocat faptul precum că conform informației din Registrul bunurilor imobile al băncii de date cadastru pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, amplasat pe str. XXXXX sunt înregistrate construcții capitale - casa de locuit și garajul, pe numele Aureliei Glavan. Referitor la terenul aferent, Aurelia Glavan nu dispune de drept de proprietate asupra lui. 1 La 08 februarie 2021, s-a adresat Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău cu cerere prealabilă, solicitând sancționarea persoanelor responsabile de încălcare a dreptului său la liberul acces la informația solicitată prin cererea din 16 decembrie 2020, cu eliberarea Planului lotului al bunului imobil – terenul pentru construcții situat în XXXXX, deținut în proprietate.

Prin răspunsul nr.02/1-32-59 din 24 februarie 2021 al primarului sat. Ghidighici, mun.Chișinău, cererea prealabilă a fost respinsă, fiind invocate aceleași motive de refuz. Reclamanta consideră refuzul autorității publice emitente ca fiind neîntemeiat și ilegal, prin ce i-a fost încălcat dreptul la accesul la informație. În viziunea reclamantei este eronat motivul refuzului eliberării înscrisului solicitat, care este contrar Legii cu privire la accesul la informație, or, Primăria sat. Ghidighici, mun.Chișinău, fiind furnizor de informații, era obligată să-i elibereze informația cerută. Cu trimitere la prevederile art.34 alin.(1) și (2) din Constituție, art.5 alin.(2) lit.a), art.6 alin.(1), art.7 alin.(1) lit.a) și b), art.10 din Legea cu privire la accesul la informație, reclamanta consideră că răspunsul oferit de pârâtă este abuziv, evaziv, lezându-i dreptul de a fi informată prompt și corect.

De altfel, contrar prevederilor art.19 alin.(1) din Legea privind accesul la informație, art.120 alin.(1) și art.118 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, răspunsul Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău nu conține motivarea completă, care este o condiție strict obligatorie, parte integrantă a actului administrativ. Cu toate acestea, răspunsul din 06 ianuarie 2021 a Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău nu conține temeiurile de fapt și de drept, care au stat la baza refuzului în eliberarea înscrisului solicitat - Planul lotului al bunului imobil – terenul pentru construcții situat în XXXXX, precum și nu a fost indicată calea și termenul de atac al acestui act administrativ. În contextul enunțat, Glavan Aurelia a solicitat admiterea acțiunii și anularea răspunsului nr.02/1-36/702 din 06 ianuarie 2021 Primăriei sat.

Ghidighici, mun.Chișinău, cu obligarea Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău să-i elibereze informația solicitată și anume, înscrisul - Planul lotului al bunului imobil – terenul pentru construcții situat în XXXXX. La 24 august 2021, Glavan Aurelia a depus cerere, prin care a concretizat pârâții împotriva cărora formulează pretenții și anume, Primăria sat. Ghidighici, mun.Chișinău și primarul sat. Ghidighici, mun.Chișinău, înaintând aceleași solicitări de anulare a răspunsului nr.02/1-36/702 din 06 ianuarie 2021 eliberat de Primăria sat. Ghidighici, mun.Chișinău, cu obligarea Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău să-i elibereze informația solicitată și anume, înscrisul - Planul lotului al bunului imobil – terenul pentru construcții situat în XXXXX.

Prin hotărârea din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Glavan Aurelia, ca neîntemeiată. La 24 noiembrie 2021, Glavan Aurelia, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 02 februarie 2022 a prezentat 2 motivarea apelului (având în vedere că copia hotărârii integrală a primei instanțe a fost notificată Aureliei Glavan la 25 ianuarie 2022 f.d.52), solicitând casarea hotărârii din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat. Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Glavan Aurelia și menținută hotărârea din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de respingere a acțiunii că, raportul juridic litigios se axează pe faptul că, primarul satului Ghidighici nu a furnizat Aureliei Glavan Planul lotului bunului imobil teren pentru construcții, situat în XXXXX. Instanțele de judecată au stabilit că reieșind din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, furnizarea informației cadastrale, structura și modul de furnizarea a acesteia, întocmirea planurilor geometrice, actualizarea planului cadastral, crearea și ținerea cadastrului bunurilor imobile intră în competența exclusivă a Agenției Servicii Publice și a structurilor sale teritoriale.

Prin urmare, eliberarea planului lotului nu constituie atribuția primarului localității. Or, autoritatea publică enunțată nu are în posesiunea sa asemenea informație. Instanțele de judecată au constatat că, eliberarea planului lotului constituie o lucrare cadastrală, care este exercitată doar de către Agenția Servicii Publice, prin intermediul subdiviziunilor sale, la solicitarea persoanei fizice sau juridice, depusă conform procedurii stabilite și cu achitarea costurilor corespunzătoare. Respectiv, eliberarea planului cadastral al lotului în litigiu nu ține de competența primarului sat. Ghidighici, mun.Chișinău și nu cade sub incidența Legii nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informație.

La 24 iunie 2022, Glavan Aurelia, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 10 octombrie 2022, a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. În susținerea recursului Aurelia Glavan a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurenta a indicat că prin cererea din 16.12.2020, precum și cererea de chemare în judecată, nu a solicitat de la administrația publică locală perfectarea /furnizarea planurilor geometrice și/sau efectuarea altor lucrări cadastrale, dar furnizarea informației și anume înscrisul – Planul lotului al bunului imobil – terenul pentru construcții situat în XXXXX deținut în proprietate. Or, administrația publică 3 locală, are în posesie planul lotului al bunului imobil – teren ( pentru construcții) situat în XXXXX. Recurenta consideră că instanța de apel nu a verificat toate aspectele menționate supra, din care considerente decizia contestată urmează a fi casată. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 mai 2022, în ședință publică. Actele cauzei atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat avocatului Leșan Nicolae la 12 august 2022, iar la 17 august 2022 recurentei Aurelia Glavan, fapt ce se confirmă prin avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.95,97).

Totodată, materialele dosarului indică că la 12 septembrie 2022 în adresa participanților la proces a fost expediată copia deciziei integrale a instanței de apel, cu toate acestea la actele cauzei nu se atestă dovada de recepționare (f.d.94). În condițiile enunțate, recursul inițial din 24 iunie 2022 și cel motivat din 10 octombrie 2022, a fost depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ. La 11 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa primarului sat. Ghidighici, mun.Chișinău și Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău copia recursului depus de Glavan Aurelia, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor (f.d.109), însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

4 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic 5 superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Glavan Aurelia, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Glavan Aurelia, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorii Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6