3ra-1043/22 — incalcarea dreptului de acces la informatie

3ra-1043/22 — incalcarea dreptului de acces la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1043/22

2-21038541-01-3ra-06102022

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Glavan Aurelia, reprezentată de

avocatul Leșan Nicolae,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Glavan Aurelia împotriva primarului sat. Ghidighici, mun.Chișinău și Primăria

sat. Ghidighici, mun.Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea eliberării informației solicitate,

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Glavan Aurelia și menținută hotărârea din 01 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 15 martie 2021, Glavan Aurelia a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei sat. Ghidighici,

mun.Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea eliberării

informației solicitate.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 16 decembrie 2020 s-a adresat

Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău, solicitând eliberarea informației și anume,

înscrisul – Planul lotului bunului imobil – terenul pentru construcții situat în

XXXXX, deținut în proprietate.

Prin răspunsul nr.02/1-36/702 din 06 ianuarie 2021 primarul sat. Ghidighici,

mun.Chișinău i-a refuzat în furnizarea informației solicitate.

Drept temei de refuz a eliberării înscrisului s-a invocat faptul precum că

conform informației din Registrul bunurilor imobile al băncii de date cadastru pe

terenul cu nr. cadastral XXXXX, amplasat pe str. XXXXX sunt înregistrate

construcții capitale - casa de locuit și garajul, pe numele Aureliei Glavan. Referitor

la terenul aferent, Aurelia Glavan nu dispune de drept de proprietate asupra lui.

1

La 08 februarie 2021, s-a adresat Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău cu

cerere prealabilă, solicitând sancționarea persoanelor responsabile de încălcare a

dreptului său la liberul acces la informația solicitată prin cererea din 16 decembrie

2020, cu eliberarea Planului lotului al bunului imobil – terenul pentru construcții

situat în XXXXX, deținut în proprietate.

Prin răspunsul nr.02/1-32-59 din 24 februarie 2021 al primarului sat.

Ghidighici, mun.Chișinău, cererea prealabilă a fost respinsă, fiind invocate aceleași

motive de refuz.

Reclamanta consideră refuzul autorității publice emitente ca fiind neîntemeiat

și ilegal, prin ce i-a fost încălcat dreptul la accesul la informație.

În viziunea reclamantei este eronat motivul refuzului eliberării înscrisului

solicitat, care este contrar Legii cu privire la accesul la informație, or, Primăria sat.

Ghidighici, mun.Chișinău, fiind furnizor de informații, era obligată să-i elibereze

informația cerută.

Cu trimitere la prevederile art.34 alin.(1) și (2) din Constituție, art.5 alin.(2)

lit.a), art.6 alin.(1), art.7 alin.(1) lit.a) și b), art.10 din Legea cu privire la accesul la

informație, reclamanta consideră că răspunsul oferit de pârâtă este abuziv, evaziv,

lezându-i dreptul de a fi informată prompt și corect.

De altfel, contrar prevederilor art.19 alin.(1) din Legea privind accesul la

informație, art.120 alin.(1) și art.118 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, răspunsul

Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău nu conține motivarea completă, care este o

condiție strict obligatorie, parte integrantă a actului administrativ.

Cu toate acestea, răspunsul din 06 ianuarie 2021 a Primăriei sat. Ghidighici,

mun.Chișinău nu conține temeiurile de fapt și de drept, care au stat la baza refuzului

în eliberarea înscrisului solicitat - Planul lotului al bunului imobil – terenul pentru

construcții situat în XXXXX, precum și nu a fost indicată calea și termenul de atac

al acestui act administrativ.

În contextul enunțat, Glavan Aurelia a solicitat admiterea acțiunii și anularea

răspunsului nr.02/1-36/702 din 06 ianuarie 2021 Primăriei sat. Ghidighici,

mun.Chișinău, cu obligarea Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău să-i elibereze

informația solicitată și anume, înscrisul - Planul lotului al bunului imobil – terenul

pentru construcții situat în XXXXX.

La 24 august 2021, Glavan Aurelia a depus cerere, prin care a concretizat

pârâții împotriva cărora formulează pretenții și anume, Primăria sat. Ghidighici,

mun.Chișinău și primarul sat. Ghidighici, mun.Chișinău, înaintând aceleași solicitări

de anulare a răspunsului nr.02/1-36/702 din 06 ianuarie 2021 eliberat de Primăria

sat. Ghidighici, mun.Chișinău, cu obligarea Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău

să-i elibereze informația solicitată și anume, înscrisul - Planul lotului al bunului

imobil – terenul pentru construcții situat în XXXXX.

Prin hotărârea din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă acțiunea depusă de Glavan Aurelia, ca neîntemeiată.

La 24 noiembrie 2021, Glavan Aurelia, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae

a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 02 februarie 2022 a prezentat

2

motivarea apelului (având în vedere că copia hotărârii integrală a primei instanțe a

fost notificată Aureliei Glavan la 25 ianuarie 2022 f.d.52), solicitând casarea

hotărârii din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea

unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat.

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Glavan Aurelia și menținută hotărârea din 01 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au

motivat soluțiile de respingere a acțiunii că, raportul juridic litigios se axează pe

faptul că, primarul satului Ghidighici nu a furnizat Aureliei Glavan Planul lotului

bunului imobil teren pentru construcții, situat în XXXXX.

Instanțele de judecată au stabilit că reieșind din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, furnizarea informației cadastrale, structura și

modul de furnizarea a acesteia, întocmirea planurilor geometrice, actualizarea

planului cadastral, crearea și ținerea cadastrului bunurilor imobile intră în

competența exclusivă a Agenției Servicii Publice și a structurilor sale teritoriale.

Prin urmare, eliberarea planului lotului nu constituie atribuția primarului

localității. Or, autoritatea publică enunțată nu are în posesiunea sa asemenea

informație.

Instanțele de judecată au constatat că, eliberarea planului lotului constituie o

lucrare cadastrală, care este exercitată doar de către Agenția Servicii Publice, prin

intermediul subdiviziunilor sale, la solicitarea persoanei fizice sau juridice, depusă

conform procedurii stabilite și cu achitarea costurilor corespunzătoare.

Respectiv, eliberarea planului cadastral al lotului în litigiu nu ține de

competența primarului sat. Ghidighici, mun.Chișinău și nu cade sub incidența Legii

nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informație.

La 24 iunie 2022, Glavan Aurelia, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, a

depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 10 octombrie 2022, a

prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 24

mai 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 01 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a

acțiunii.

În susținerea recursului Aurelia Glavan a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurenta a indicat că prin cererea din 16.12.2020, precum și cererea de

chemare în judecată, nu a solicitat de la administrația publică locală perfectarea

/furnizarea planurilor geometrice și/sau efectuarea altor lucrări cadastrale, dar

furnizarea informației și anume înscrisul – Planul lotului al bunului imobil – terenul

pentru construcții situat în XXXXX deținut în proprietate. Or, administrația publică

3

locală, are în posesie planul lotului al bunului imobil – teren ( pentru construcții)

situat în XXXXX.

Recurenta consideră că instanța de apel nu a verificat toate aspectele

menționate supra, din care considerente decizia contestată urmează a fi casată.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 mai 2022, în

ședință publică.

Actele cauzei atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat

avocatului Leșan Nicolae la 12 august 2022, iar la 17 august 2022 recurentei Aurelia

Glavan, fapt ce se confirmă prin avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei

(f.d.95,97).

Totodată, materialele dosarului indică că la 12 septembrie 2022 în adresa

participanților la proces a fost expediată copia deciziei integrale a instanței de apel,

cu toate acestea la actele cauzei nu se atestă dovada de recepționare (f.d.94).

În condițiile enunțate, recursul inițial din 24 iunie 2022 și cel motivat din 10

octombrie 2022, a fost depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

administrativ.

La 11 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

primarului sat. Ghidighici, mun.Chișinău și Primăriei sat. Ghidighici, mun.Chișinău

copia recursului depus de Glavan Aurelia, cu înștiințarea despre necesitatea

prezentării referințelor (f.d.109), însă intimații nu și-au valorificat acest drept

procedural și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2)

din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

4

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

5

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Glavan Aurelia, reprezentată de avocatul Nicolae

Leșan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Glavan Aurelia, reprezentată de avocatul Leșan Nicolae, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6