3ra-1057/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1057/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici) Î N C H E I E R E 10 noiembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aurelia Glavan și Iulian Glavan împotriva Primăriei satului Ghidighici și Consiliului local Ghidighici, persoane terțe Tatiana Romanova și Oxana Gherța cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, împotriva hotărârii din 03 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 05 aprilie 2019 Aurelia Glavan și Iulian Glavan au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Ghidighici și Consiliului local Ghidighici, persoane terțe Tatiana Romanova și Oxana Gherța cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat, că prin dispoziția Primăriei satului Ghidighici nr.04-d din 21 ianuarie 2019 „Cu privire la ocuparea ilegală a porțiunii de drum public din xxxxx” s-a constatat ocuparea ilegală de către Aurelia Glavan și Iulian Glavan a porțiunii de drum public pe xxxxx și s-a dispus demolarea construcțiilor instalate pe porțiunea de drum public din xxxxx, proprietate a Oxanei Gherța. Reclamanții consideră dispoziția nominalizată ilegală, deoarece prin emiterea acesteia, Primarul satului Ghidighici și-a depășit atribuțiile prevăzute de lege. Reclamanții au invocat, că controlul privind pretinsa nerespectare a cerințelor edictate de legiuitor la realizarea construcțiilor intră exclusiv în competența Inspecției de Stat în Construcții, succedată în drepturi și obligații de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, nefiind de competența Primăriei satului Ghidighici.

1 Reclamanții au relevat că s-au adresat către Primăria satului Ghidighici cu cerere prealabilă, prin care au solicitat luarea actului de cunoștință despre acțiunile/actele vădit ilegale exercitate și emise de Primarul satului Ghidigici, Serafim Isac, care realizează astfel nu un interes public, ci interesele unei petente, contrar prevederilor imperative, contrar competențelor stabilite prin lege; dispunerea expedierii în adresa subsemantului reprezentant și/sau în adresa petiționarilor a documentației, care a stat la baza emiterii dispoziției nr. 04-d din 21 ianuarie 2019 și/sau altor înscrisuri, aferente problemei soluționate prin actul administrativ contestat/criticat, în ordinea prevederilor art. 22 alin. (2) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000; dispunerea suspendării executării dispoziției nr. 04-d din 21 ianuarie 2019, întru neadmiterea și în continuare a prejudicierii drepturilor și libertăților findamentale ale petiționarilor; admiterea prezentei cereri înaintate în prealabil, în ordinea prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 împotriva dispoziției Primarului Serafim Isac a Primăriei satului Ghidigici nr. 04-d din 21 ianuarie 2019 cu anularea actului administrativ contestat pentru faptul, că a fost emis contrar prevederilor legii, cu încălcarea comeptenței și procedurii stabilite.

Reclamanții au menționat, că răspuns la cererea prealabilă nu au primit. Reclamanții Aurelia Glavan și Iulian Glavan au solicitat anularea dispoziției Primăriei satului Ghidighici nr.04-d din 21 ianuarie 2019 „Cu privire la ocuparea ilegală a porțiunii de drum public din str. xxxxx”. Prin hotărârea din 03 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Aurelia Glavan și Iulian Glavan împotriva Primăriei satului Ghidighici și Consiliului local Ghidighici, persoane terțe Tatiana Romanova și Oxana Gherța cu privire la contestarea actului administrativ a fost admisă. A fost anulată ca ilegală dispoziția Primăriei satului Ghidighici nr.04-d din 21 ianuarie 2019 „Cu privire la ocuparea ilegală a porțiunii de drum public din xxxxx”.

La data de 09 septembrie 2020 Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili au depus apel împotriva hotărârii din 03 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral (f.d.194, vol.I). Hotărârea motivată din 03 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Tatianei Romanova și avocatului Andrei Beruceașvili, care prezintă interesele Oxanei Gherța, la data de 27 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică și recipisa, anexate la materialele cauzei ( f.d.227-228, vol.I).

La data de 23 noiembrie 2020 Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili au depus motivarea apelului (f.d.4-6, vol.II). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili. Prin decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, împotriva hotărârii din 03 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.71-86, vol.II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind stabilit faptul că, prin dispoziția nr.04-d, emisă de Primăria satului Ghidighici la data de 21 ianuarie 2019 „Cu privire la ocuparea ilegală a porțiunii de drum public din str. xxxxx”, s-a dispus constatarea ocupării ilegale de către Aurelia Glavan și Iulian Glavan a porțiunii de drum 2 public pe str. xxxxx și demolarea construcțiilor instalate pe porțiunea de drum public, din str. xxxxx, din preajma casei xxxxx și eliberarea căii de acces către imobilul din xxxxx proprietate a Oxanei Gherța.

Instanța de apel a menționat că din materialele cauzei se atestă că, actul administrativ contestat a fost emis la cererile depuse de Oxana Gherța și Tatiana Romanova privind demolarea construcțiilor ilegale, efectuate pe porțiunea de drum public din str. xxxxx, iar autoritatea publică pârâtă a dat curs cererilor în cauză, întemeindu-și soluția prin prisma prevederilor art.29 alin.(1) lit.g), t) și art.32 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și în temeiul procesului- verbal/actului de constatare nr.010-9C/2018 din 20 noiembrie 2018. Cu referire la procesul-verbal/actul de constatare reținut de autoritatea publică în vederea emiterii dispoziției nr.04-d la 21 ianuarie 2019, instanța de apel a relevat că acesta a fost emis de către executorul judecătoresc Iacob Miron, la 20 noiembrie 2018, prin prisma prevederilor articolelor 25-26 Cod de executare, fiind constatat că la adresa din xxxxx și unica cale de acces către imobil este drumul public, îngrădit, fiind amplasat un gard și o poartă, nefiind posibilă deplasarea pe acest drum și că, din declarațiile vecinilor, acestea au fost amplasate de către Aurelia Glavan, proprietara casei xxxxx.

Totodată, instanța de apel a reținut că, la 16 martie 2016, Inspectoratul Ecologic de Stat a emis actul de control nr.104365, prin care s-a constat ocuparea ilegală a unei porțiuni de teren public pe xxxxx, fiind încălcate prevederile art.20 și 21 Cod funciar, acțiuni ilegale ale Aureliei Glavan, calificate prin prisma prevederilor art.116 alin. (2) din Codul contravențional. Instanța de apel a menționat că, potrivit art.116 alin. (2) Cod contravențional, ocuparea nelegitimă a terenurilor, îngrădirea lor se sancționează cu amendă de la 40 la 50 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 300 la 400 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu demolarea, în ambele cazuri, a gardurilor și a construcțiilor din contul contravenientului.

În context, instanța de apel a relevat că din hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se reține că, la data de 02 decembrie 2016, de către agentul constatator Irina Vacarciuc, din cadrul Agenției Ecologice Chișinău, a fost întocmit în privința Aureliei Glavan procesul-verbal cu privire la contravenție cu nr. 067231, în temeiul art. 116 alin. (2) Cod contravențional, pentru fapta de ocupare nelegitimă a terenului și anume: la data de 02 decembrie 2016, în rezultatul examinării demersului cu nr. 2202 din 21 octombrie 2016, parvenit de la Oxana Gherța, conform actului de informare emis de Primăria satului Ghidighici, s-a constatat că la moment, de către Aurelia Glavan, sunt folosite terenuri publice, illegal, în mărime de 0,025 ha, din apropierea gospodăriei sale din xxxxx.

Instanța de apel a menționat, că nefiind de acord cu procesul - verbal întocmit în privința sa, Aurelia Glavan, la data de 19 decembrie 2016, a depus contestație, menționând faptul că nu este de acord cu procesul-verbal, prin care a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 116 alin. (2) Cod contravențional, dar și cu decizia de sancționare, prin care i s-a stabilit în calitate de sancțiune contravențională amendă în mărime de 40 de unități convenționale. Instanța de apel a relevat că prin hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, sa respins contestația depusă de Aurelia Glavan împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 067231 din 02 decembrie 2016, întocmit în temeiul art. 116 alin.(2) Cod civil și asupra deciziei de sancționare din aceeași dată, prin 3 care Aurelia Glavan a fost sancționată cu 40 de unități convenționale, ceea ce constituie suma de 800 de lei, ca neîntemeiată.

În acest context, instanța de apel a reținut că, legislatorul a inclus fapta de ocupare nelegitimă a terenurilor la contravenții în domeniul protecției mediului, pentru componența în cauză, fiind instituită și posibilitatea aplicării măsurii de siguranță - demolarea construcțiilor. De asemenea, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 395 alin (1) lit. d) Cod contravențional, instanța judecă cauzele contravenționale în care agentul constatator, procurorul propun aplicarea unei măsuri de siguranță dintre cele care urmează: demolarea construcției neautorizate și defrișarea arborilor și arbuștilor; art.4396 alin.(1) Cod contravențional prevede că demolarea construcțiilor neautorizate se aplică în cazul faptelor prevăzute la art.116, art.134, art.168, art.177 alin.(3), art.178, art.179 și art. 226 Cod contravențional și atrage, după caz, remedierea construcțiilor afectate în urma intervențiilor neautorizate.

Demolarea construcțiilor neautorizate și defrișarea arborilor și arbuștilor se dispun de către instanța de judecată și pot fi aplicate chiar dacă este înlăturată răspunderea contravențională în temeiul art.26 Cod contravențional, sau procesul contravențional a încetat în temeiul art.441 alin.(1) lit.f) Cod contravențional. Demolarea construcțiilor neautorizate și defrișarea arborilor și arbuștilor se execută de către contravenient pe cont propriu sau de către autoritățile administrației publice locale din contul proprietarului. Modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor se stabilește de către Guvern.

Astfel, instanța de apel a conchis că, atât constatarea autorității publice privind ocuparea ilegală a unei porțiuni de drum, cât și măsura dispusă privind demolarea construcției, se pretinde a fi emisă ca urmare a exercitării atribuțiilor privind constatarea încălcărilor legislației, însă activitatea administrativă în cauză nu trebuie să fie confundată cu activitatea autorităților publice de constatare a contravențiilor conform prevederilor Codului contravențional. Norma de drept inclusă la art.29 alin.(1) lit.t) al Legii 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală urmează a fi aplicată prin interpretarea sistemică, în coraborare cu prevederile menționate anterior din Codul contravențional.

Astfel, fiind o problemă care ține de competența exclusivă a instanțelor de judecată, demolarea construcțiilor neautorizate se dispune la finalul unui proces judiciar, în cadrul căruia contravenientul își poate exercita neîngrădit toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul contravențional, beneficiind, pe această cale, de garanțiile unui proces echitabil. La data de 30 iunie 2021, Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili au depus recurs împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu emiterea unei noi decizi, prin care acțiunea depusă de Aurelia Glavan și Iulian Glavan să fie respinsă (f.d.88-89, vol.II).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 4 La data de 13 octombrie, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.98, vol.II).

Prin referința depusă la 29 octombrie 2021 Aurelia Glavan și Iulian Glavan, reprezentați de avocatul Nicolae Leșan, au solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Tatianei Romanova și Oxanei Gherța (f.d.99-100). Deși la data de 10 octombrie 2021 Primăria satului Ghidighici a recepționat copia recursului depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8005527242AS, anexat la materialele cauzei (f.d.103, vol.II), aceasta nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință la recursul Tatianei Romanova și Oxanei Gherța. Examinând admisibilitatea recursului depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art.246 alin.(1) și alin.(2) lit.e) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2). În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114. Prin prisma art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. În același timp art. 33 Cod administrativ prevede că, comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 01 iunie 2021 (f.d.71-86, vol.II). Prin urmare, se atestă, că decizia motivată din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentelor Tatianei Romanova, Oxanei Gherța și reprezentantului acesteia, avocatului Andrei Beruceașvili la data de 02 august 2021, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8001907846AS, nr. DS8001907849AS și nr. DS8001907851AS, anexate la materialele cauzei (f.d.91, 92, 94, vol.II). Astfel, termenul de depunere a motivării recursului și-a început curgerea la data de 03 august 2021, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei contestate și a expirat la data de 01 septembrie 2021, această fiind ultima zi de prezentare a motivării recursului.

5 Însă, contrar art. 245 alin. (2) Cod administrativ, motivarea recursului nu a fost depusă pănă în prezent. În acest sens, se constată că recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentantă de avocatul Andrei Beruceașvili au neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Din aceste motive, recursul depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili, împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. De altfel, recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, fiind părțile interesate în soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță. Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului. Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, dar reprezentantul acesteia, avocatul Andrei Beruceașvili, la data de 02 august 2021 au luat cunoștință de decizia motivată din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245 din Codul administrativ.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen. La caz, recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili, nu au depus cerere privind repunerea recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu au prezentat motivarea recursului, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa că recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, 6 reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili în cererea de recurs au invocat, că vor prezenta motivele recursului după notificarea deciziei integrale a instanței de apel (f.d.89, vol.II). Decizia integrală din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată recurentelor Tatianei Romanova și Oxanei Gherța la adresa: satul Ghidighici, strada A.Mateevici nr.1, mun.Chișinău, iar, reprezentantului recurentei Oxanei Gherța, avocatului Andrei Beruceașvili la adresa: mun.Chișinău, str. A.Mateevici nr.60,bir.222 (f.d.87, vol.II).

Adresele respective au fost indicate de însăși recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, dar și de avocatul Andrei Beruceașvili în cererea de apel și în cererea de recurs (f.d.4, 88, vol.II). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că confirmarea expedierii și recepționării deciziei motivate din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău de către recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța și avocatul Andrei Beruceașvili, se atestă prin avizele de recepție nr. DS8001907846AS, nr. DS8001907849AS și nr. DS8001907851AS, semnate corespunzător și anexate la materialele cauzei (f.d.91, 92, 94, vol.II).

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău, la adresa http://www.instante.justice.md/, la data de 15 iulie 2021. Completul constată că avizele de recepție nr.DS8001907846AS, nr. DS8001907849AS și nr. DS8001907851AS, anexate la materialele cauzei, dar și publicarea deciziei contestate pe site-ul Curții de Apel Chișinău demonstrează incontestabil că, decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost adusă la cunoștința efectivă recurentelor Tatianei Romanova și Oxanei Gherța, dar și reprezentantului acesteia, avocatului Andrei Beruceașvili, iar acțiunile în cauză se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

În acest context se aduc prevederile art. 1 din Legea cu privire la avocatură, conform cărora profesia de avocat este exercitată de persoane calificate și abilitate, conform legii, să pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lor. Conform art. 47 alin. (2) Cod administrativ, în pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. Astfel, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentantă de avocatul Andrei Beruceașvili au neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, termen care a expirat la data de 01 septembrie 2021, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili.

7 În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (2), art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8