3ra-1057/21 — contestarea actului administrativ

3ra-1057/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1057/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V.Negru, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța,

reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Aurelia Glavan și Iulian Glavan împotriva Primăriei satului Ghidighici și

Consiliului local Ghidighici, persoane terțe Tatiana Romanova și Oxana Gherța cu privire

la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, împotriva hotărârii din

03 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 05 aprilie 2019 Aurelia Glavan și Iulian Glavan au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei satului Ghidighici și Consiliului local Ghidighici, persoane

terțe Tatiana Romanova și Oxana Gherța cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat, că prin dispoziția Primăriei satului

Ghidighici nr.04-d din 21 ianuarie 2019 „Cu privire la ocuparea ilegală a porțiunii de drum

public din xxxxx” s-a constatat ocuparea ilegală de către Aurelia Glavan și Iulian Glavan a

porțiunii de drum public pe xxxxx și s-a dispus demolarea construcțiilor instalate pe

porțiunea de drum public din xxxxx, proprietate a Oxanei Gherța.

Reclamanții consideră dispoziția nominalizată ilegală, deoarece prin emiterea acesteia,

Primarul satului Ghidighici și-a depășit atribuțiile prevăzute de lege.

Reclamanții au invocat, că controlul privind pretinsa nerespectare a cerințelor

edictate de legiuitor la realizarea construcțiilor intră exclusiv în competența Inspecției de

Stat în Construcții, succedată în drepturi și obligații de Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, nefiind de competența Primăriei satului Ghidighici.

1

Reclamanții au relevat că s-au adresat către Primăria satului Ghidighici cu cerere

prealabilă, prin care au solicitat luarea actului de cunoștință despre acțiunile/actele vădit

ilegale exercitate și emise de Primarul satului Ghidigici, Serafim Isac, care realizează astfel

nu un interes public, ci interesele unei petente, contrar prevederilor imperative, contrar

competențelor stabilite prin lege; dispunerea expedierii în adresa subsemantului

reprezentant și/sau în adresa petiționarilor a documentației, care a stat la baza emiterii

dispoziției nr. 04-d din 21 ianuarie 2019 și/sau altor înscrisuri, aferente problemei

soluționate prin actul administrativ contestat/criticat, în ordinea prevederilor art. 22 alin. (2)

lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000; dispunerea

suspendării executării dispoziției nr. 04-d din 21 ianuarie 2019, întru neadmiterea și în

continuare a prejudicierii drepturilor și libertăților findamentale ale petiționarilor;

admiterea prezentei cereri înaintate în prealabil, în ordinea prevederilor art. 14 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 împotriva dispoziției Primarului

Serafim Isac a Primăriei satului Ghidigici nr. 04-d din 21 ianuarie 2019 cu anularea actului

administrativ contestat pentru faptul, că a fost emis contrar prevederilor legii, cu încălcarea

comeptenței și procedurii stabilite.

Reclamanții au menționat, că răspuns la cererea prealabilă nu au primit.

Reclamanții Aurelia Glavan și Iulian Glavan au solicitat anularea dispoziției Primăriei

satului Ghidighici nr.04-d din 21 ianuarie 2019 „Cu privire la ocuparea ilegală a porțiunii

de drum public din str. xxxxx”.

Prin hotărârea din 03 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Aurelia Glavan și Iulian Glavan împotriva Primăriei satului Ghidighici și Consiliului local

Ghidighici, persoane terțe Tatiana Romanova și Oxana Gherța cu privire la contestarea

actului administrativ a fost admisă. A fost anulată ca ilegală dispoziția Primăriei satului

Ghidighici nr.04-d din 21 ianuarie 2019 „Cu privire la ocuparea ilegală a porțiunii de drum

public din xxxxx”.

La data de 09 septembrie 2020 Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de

avocatul Andrei Beruceașvili au depus apel împotriva hotărârii din 03 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

contestate, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă integral (f.d.194,

vol.I).

Hotărârea motivată din 03 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost notificată Tatianei Romanova și avocatului Andrei Beruceașvili, care prezintă interesele

Oxanei Gherța, la data de 27 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică și recipisa, anexate la materialele cauzei ( f.d.227-228, vol.I).

La data de 23 noiembrie 2020 Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de

avocatul Andrei Beruceașvili au depus motivarea apelului (f.d.4-6, vol.II).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus de

Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili.

Prin decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, împotriva hotărârii din 03 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.71-86, vol.II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind stabilit faptul că,

prin dispoziția nr.04-d, emisă de Primăria satului Ghidighici la data de 21 ianuarie 2019

„Cu privire la ocuparea ilegală a porțiunii de drum public din str. xxxxx”, s-a dispus

constatarea ocupării ilegale de către Aurelia Glavan și Iulian Glavan a porțiunii de drum

2

public pe str. xxxxx și demolarea construcțiilor instalate pe porțiunea de drum public, din

str. xxxxx, din preajma casei xxxxx și eliberarea căii de acces către imobilul din xxxxx

proprietate a Oxanei Gherța.

Instanța de apel a menționat că din materialele cauzei se atestă că, actul administrativ

contestat a fost emis la cererile depuse de Oxana Gherța și Tatiana Romanova privind

demolarea construcțiilor ilegale, efectuate pe porțiunea de drum public din

str. xxxxx, iar autoritatea publică pârâtă a dat curs cererilor în cauză, întemeindu-și soluția

prin prisma prevederilor art.29 alin.(1) lit.g), t) și art.32 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și în temeiul procesului-

verbal/actului de constatare nr.010-9C/2018 din 20 noiembrie 2018.

Cu referire la procesul-verbal/actul de constatare reținut de autoritatea publică în

vederea emiterii dispoziției nr.04-d la 21 ianuarie 2019, instanța de apel a relevat că acesta

a fost emis de către executorul judecătoresc Iacob Miron, la 20 noiembrie 2018, prin prisma

prevederilor articolelor 25-26 Cod de executare, fiind constatat că la adresa din xxxxx și

unica cale de acces către imobil este drumul public, îngrădit, fiind amplasat un gard și o

poartă, nefiind posibilă deplasarea pe acest drum și că, din declarațiile vecinilor, acestea au

fost amplasate de către Aurelia Glavan, proprietara casei xxxxx.

Totodată, instanța de apel a reținut că, la 16 martie 2016, Inspectoratul Ecologic de

Stat a emis actul de control nr.104365, prin care s-a constat ocuparea ilegală a unei porțiuni

de teren public pe xxxxx, fiind încălcate prevederile art.20 și 21 Cod funciar, acțiuni ilegale

ale Aureliei Glavan, calificate prin prisma prevederilor art.116 alin. (2) din Codul

contravențional.

Instanța de apel a menționat că, potrivit art.116 alin. (2) Cod contravențional, ocuparea

nelegitimă a terenurilor, îngrădirea lor se sancționează cu amendă de la 40 la 50 de unități

convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 300 la 400 de unități convenționale

aplicată persoanei juridice cu demolarea, în ambele cazuri, a gardurilor și a construcțiilor

din contul contravenientului.

În context, instanța de apel a relevat că din hotărârea din 30 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se reține că, la data de 02 decembrie 2016, de către

agentul constatator Irina Vacarciuc, din cadrul Agenției Ecologice Chișinău, a fost întocmit

în privința Aureliei Glavan procesul-verbal cu privire la contravenție cu nr. 067231, în

temeiul art. 116 alin. (2) Cod contravențional, pentru fapta de ocupare nelegitimă a

terenului și anume: la data de 02 decembrie 2016, în rezultatul examinării demersului cu

nr. 2202 din 21 octombrie 2016, parvenit de la Oxana Gherța, conform actului de informare

emis de Primăria satului Ghidighici, s-a constatat că la moment, de către Aurelia Glavan,

sunt folosite terenuri publice, illegal, în mărime de 0,025 ha, din apropierea gospodăriei sale

din xxxxx.

Instanța de apel a menționat, că nefiind de acord cu procesul - verbal întocmit în

privința sa, Aurelia Glavan, la data de 19 decembrie 2016, a depus contestație, menționând

faptul că nu este de acord cu procesul-verbal, prin care a fost recunoscută vinovată de

comiterea contravenției prevăzute de art. 116 alin. (2) Cod contravențional, dar și cu decizia

de sancționare, prin care i s-a stabilit în calitate de sancțiune contravențională amendă în

mărime de 40 de unități convenționale.

Instanța de apel a relevat că prin hotărârea din 30 noiembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, sa respins contestația depusă de Aurelia Glavan împotriva

procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 067231 din 02 decembrie 2016, întocmit în

temeiul art. 116 alin.(2) Cod civil și asupra deciziei de sancționare din aceeași dată, prin

3

care Aurelia Glavan a fost sancționată cu 40 de unități convenționale, ceea ce constituie

suma de 800 de lei, ca neîntemeiată.

În acest context, instanța de apel a reținut că, legislatorul a inclus fapta de ocupare

nelegitimă a terenurilor la contravenții în domeniul protecției mediului, pentru componența

în cauză, fiind instituită și posibilitatea aplicării măsurii de siguranță - demolarea

construcțiilor.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu prevederile art. 395

alin (1) lit. d) Cod contravențional, instanța judecă cauzele contravenționale în care agentul

constatator, procurorul propun aplicarea unei măsuri de siguranță dintre cele care urmează:

demolarea construcției neautorizate și defrișarea arborilor și arbuștilor; art.4396 alin.(1)

Cod contravențional prevede că demolarea construcțiilor neautorizate se aplică în cazul

faptelor prevăzute la art.116, art.134, art.168, art.177 alin.(3), art.178, art.179 și art. 226

Cod contravențional și atrage, după caz, remedierea construcțiilor afectate în urma

intervențiilor neautorizate. Demolarea construcțiilor neautorizate și defrișarea arborilor și

arbuștilor se dispun de către instanța de judecată și pot fi aplicate chiar dacă este înlăturată

răspunderea contravențională în temeiul art.26 Cod contravențional, sau procesul

contravențional a încetat în temeiul art.441 alin.(1) lit.f) Cod contravențional. Demolarea

construcțiilor neautorizate și defrișarea arborilor și arbuștilor se execută de către

contravenient pe cont propriu sau de către autoritățile administrației publice locale din

contul proprietarului. Modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a

arborilor și arbuștilor se stabilește de către Guvern.

Astfel, instanța de apel a conchis că, atât constatarea autorității publice privind

ocuparea ilegală a unei porțiuni de drum, cât și măsura dispusă privind demolarea

construcției, se pretinde a fi emisă ca urmare a exercitării atribuțiilor privind constatarea

încălcărilor legislației, însă activitatea administrativă în cauză nu trebuie să fie confundată

cu activitatea autorităților publice de constatare a contravențiilor conform prevederilor

Codului contravențional. Norma de drept inclusă la art.29 alin.(1) lit.t) al Legii 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală urmează a fi aplicată prin

interpretarea sistemică, în coraborare cu prevederile menționate anterior din Codul

contravențional.

Astfel, fiind o problemă care ține de competența exclusivă a instanțelor de judecată,

demolarea construcțiilor neautorizate se dispune la finalul unui proces judiciar, în cadrul

căruia contravenientul își poate exercita neîngrădit toate drepturile și garanțiile procesuale

prevăzute de Codul contravențional, beneficiind, pe această cale, de garanțiile unui proces

echitabil.

La data de 30 iunie 2021, Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de

avocatul Andrei Beruceașvili au depus recurs împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate,

cu emiterea unei noi decizi, prin care acțiunea depusă de Aurelia Glavan și Iulian Glavan să

fie respinsă (f.d.88-89, vol.II).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

4

La data de 13 octombrie, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului depus

de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d.98, vol.II).

Prin referința depusă la 29 octombrie 2021 Aurelia Glavan și Iulian Glavan,

reprezentați de avocatul Nicolae Leșan, au solicitat să fie declarat inadmisibil recursul

Tatianei Romanova și Oxanei Gherța (f.d.99-100).

Deși la data de 10 octombrie 2021 Primăria satului Ghidighici a recepționat copia

recursului depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție nr. DS8005527242AS, anexat la materialele cauzei (f.d.103, vol.II), aceasta nu și-a

valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință la recursul Tatianei Romanova

și Oxanei Gherța.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța,

reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art.246 alin.(1) și alin.(2) lit.e) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art.245 alin.(2).

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 Cod

administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și

numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Prin prisma art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

În același timp art. 33 Cod administrativ prevede că, comunicarea interinstituțională și

comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin

orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate

mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data

de 01 iunie 2021 (f.d.71-86, vol.II).

Prin urmare, se atestă, că decizia motivată din 01 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată recurentelor Tatianei Romanova, Oxanei Gherța și

reprezentantului acesteia, avocatului Andrei Beruceașvili la data de 02 august 2021, fapt

ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8001907846AS, nr. DS8001907849AS și nr.

DS8001907851AS, anexate la materialele cauzei (f.d.91, 92, 94, vol.II).

Astfel, termenul de depunere a motivării recursului și-a început curgerea la data de

03 august 2021, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei contestate și a expirat

la data de 01 septembrie 2021, această fiind ultima zi de prezentare a motivării recursului.

5

Însă, contrar art. 245 alin. (2) Cod administrativ, motivarea recursului nu a fost

depusă pănă în prezent.

În acest sens, se constată că recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța,

reprezentantă de avocatul Andrei Beruceașvili au neglijat obligația de a se conforma

prevederilor art. 245 alin. (2) Cod administrativ, adică de a prezenta motivarea recursului în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Din aceste motive, recursul depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată

de avocatul Andrei Beruceașvili, împotriva deciziei din 01 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune

altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că în conformitate cu art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și

să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor

participanți.

De altfel, recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, fiind părțile interesate în

soluționarea prezentei cauze, urmau să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja

drepturile sale de acces la instanță.

Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții

procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea

procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței

Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reiterează că recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, dar

reprezentantul acesteia, avocatul Andrei Beruceașvili, la data de 02 august 2021 au luat

cunoștință de decizia motivată din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare,

aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de

a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorat cu desăvârșire, care în consecință

a generat omiterea termenului prescris la art. 245 din Codul administrativ.

Conform art. 65 alin. (1), (2) din Codul administrativ dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi

repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se

întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, termenul de declarare a

recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce

confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

La caz, recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul

Andrei Beruceașvili, nu au depus cerere privind repunerea recursului în termen în sensul

art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu au prezentat motivarea recursului,

motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a menționa că recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța,

6

reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili în cererea de recurs au invocat, că vor

prezenta motivele recursului după notificarea deciziei integrale a instanței de apel

(f.d.89, vol.II).

Decizia integrală din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată

recurentelor Tatianei Romanova și Oxanei Gherța la adresa: satul Ghidighici, strada

A.Mateevici nr.1, mun.Chișinău, iar, reprezentantului recurentei Oxanei Gherța, avocatului

Andrei Beruceașvili la adresa: mun.Chișinău, str. A.Mateevici nr.60,bir.222 (f.d.87, vol.II).

Adresele respective au fost indicate de însăși recurentele Tatiana Romanova și Oxana

Gherța, dar și de avocatul Andrei Beruceașvili în cererea de apel și în cererea de recurs

(f.d.4, 88, vol.II).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

relevă că confirmarea expedierii și recepționării deciziei motivate din 01 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău de către recurentele Tatiana Romanova și Oxana Gherța și

avocatul Andrei Beruceașvili, se atestă prin avizele de recepție nr. DS8001907846AS, nr.

DS8001907849AS și nr. DS8001907851AS, semnate corespunzător și anexate la

materialele cauzei (f.d.91, 92, 94, vol.II).

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost publicată pe site-ul Curții

de Apel Chișinău, la adresa http://www.instante.justice.md/, la data de 15 iulie 2021.

Completul constată că avizele de recepție nr.DS8001907846AS,

nr. DS8001907849AS și nr. DS8001907851AS, anexate la materialele cauzei, dar și

publicarea deciziei contestate pe site-ul Curții de Apel Chișinău demonstrează incontestabil

că, decizia din 01 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost adusă la cunoștința efectivă

recurentelor Tatianei Romanova și Oxanei Gherța, dar și reprezentantului acesteia,

avocatului Andrei Beruceașvili, iar acțiunile în cauză se încadrează în rigorile art. 96 alin.

(1) din Codul administrativ.

În acest context se aduc prevederile art. 1 din Legea cu privire la avocatură, conform

cărora profesia de avocat este exercitată de persoane calificate și abilitate, conform legii, să

pledeze și să acționeze în numele clienților lor, să practice dreptul, să apară în fața unei

instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții lor.

Conform art. 47 alin. (2) Cod administrativ, în pofida desemnării unui reprezentant

împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale.

Astfel, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale

sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea

însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recurentele Tatiana

Romanova și Oxana Gherța, reprezentantă de avocatul Andrei Beruceașvili au neglijat

obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a

prezenta motivarea recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, termen care a expirat la data de 01 septembrie 2021, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art.

246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către

Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili.

7

În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (2), art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

dispune:

Recursul depus de Tatiana Romanova și Oxana Gherța, reprezentată de avocatul

Andrei Beruceașvili se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii

Victor Burduh

Nina Vascan

8