2ac-213/24 — anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensamintului populatiei si locuintelor din anul 2024
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensamintului populatiei si locuintelor din anul 2024
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-213/24 — anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensamintului populatiei si locuintelor din anul 2024 (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ac-213/24 2-24044369-01-2cc-27052024 ÎNCHEIERE 12 iunie 2024 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malancuic Diana Stănilă examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei de contencios administrativ la acțiunea depusă de Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică privind anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensământului populației și locuințelor din anul 2024, c o n s t a t ă: La 22 aprilie 2024 Colenco Aureliu a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani acțiunea în contencios administrativ către Biroul Național de Statistică privind anularea ordinului nr.21 din 11 martie 2024 cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensămîntului populației și locuințelor din anul 2024. Prin încheierea din 29 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișină, sediul Rîșcani cauza de contencios administrativ a fost transmisă după competență la Curtea de Apel Chișinău.
Prin încheierea din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a suspendat procesul la acțiunea depusă de Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică privind anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recesământului populației și locuințelor din anul 2024 și s-a transmis dosarul Curții Supreme de Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență apărut dintre Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău. Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție stabilește că, competentă de a examina acțiunea de contencios administrativ inițiată de Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică privind anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensământului populației și locuințelor din anul 2024 este Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, unde urmează a fi remisă, reieșind din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ, conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel, ori dintre două curți de apel se judecă de către Curtea Supremă de Justiție. Instanța competentă să judece conflictul de 1 competență soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac.
La caz, Completul de judecată menționează că obiectul prezentei cauze reprezintă anularea ordinului nr.21 din 11 martie 2024 al Biroului Național de Statistică cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recesămîntului populației și locuințelor din anul 2024. Conform art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.
Potrivit art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. În conformitate cu art.12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.
Conform art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Totodată, conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. În conformitate cu art. 196 alin. (1) Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel.
La rândul său, articolul 191 alin.(1)-(5) din Codul administrativ statuează că, competența jurisdicțională pentru acțiunea în contencios administrativ. Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.
Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii. Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. 2 Reieșind din prevederile art.206 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare). În același timp, potrivit art.2 din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, prin act normativ se înțelege – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situați identice.
Din prevederile art.4 din Legea nr.100/2017 rezultă că, actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului. Prin prisma normelor enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că diferențierea între actele administrative normative și actele administrative individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică. Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.
În speță, ordinul nr.21 din 11 martie 2024 al Biroului Național de Statistică cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensămîntului populației și locuințelor din anul 2024, nu produce efecte erga omnes, adică să conțină reglementări de principiu care se adresează unor persoane nedeterminate și să aibă o aplicabilitate generală. Or, prin acest act s-a aprobat conținutul chestionarelor pentru colectare datelor recensământului populației și locuințelor din anul 2024. Conform art. 10 din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Cazul individual se referă la o situație concretă, purtând un catacter concret al unui șir de fapte. Ordinul contestat în speță nu are un caracter abstract, ci se referă la anumită situație individualizată concret, diferit de caracteristicile unui act administrativ normativ, care nu se supune controlului de constituționalitate, precum și nu stabilesc drepturi sau obligații pentru terțe persoane (aceste drepturi și obligații sunt reglementate de legi și alte acte normative). Astfel, raportând la caz cadrul legal pre-citat, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată necesitatea examinării cauzei de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, care este instanța competentă. Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.
3 Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
În conformitate cu prevederile art. 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani pentru examinarea cauzei de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică privind anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensământului populației și locuințelor din anul 2024. Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică privind anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensământului populației și locuințelor din anul 2024 se remite Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani pentru examinare în fond conform competenței.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.