2ac-213/24 — anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensamintului populatiei si locuintelor din anul 2024
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensamintului populatiei si locuintelor din anul 2024
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-213/24 — anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensamintului populatiei si locuintelor din anul 2024 (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ac-213/24
2-24044369-01-2cc-27052024
ÎNCHEIERE
12 iunie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malancuic
Diana Stănilă
examinând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău,
sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău,
la examinarea cauzei de contencios administrativ la acțiunea depusă de
Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică privind anularea ordinului cu
privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensământului
populației și locuințelor din anul 2024,
c o n s t a t ă:
La 22 aprilie 2024 Colenco Aureliu a depus la Judecătoria Chișinău, sediul
Râșcani acțiunea în contencios administrativ către Biroul Național de Statistică
privind anularea ordinului nr.21 din 11 martie 2024 cu privire la aprobarea
chestionarelor pentru colectarea datelor recensămîntului populației și locuințelor din
anul 2024.
Prin încheierea din 29 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișină, sediul Rîșcani cauza
de contencios administrativ a fost transmisă după competență la Curtea de Apel
Chișinău.
Prin încheierea din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a suspendat
procesul la acțiunea depusă de Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică
privind anularea ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea
datelor recesământului populației și locuințelor din anul 2024 și s-a transmis dosarul
Curții Supreme de Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență
apărut dintre Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Chișinău.
Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție stabilește că, competentă de a examina acțiunea de contencios administrativ
inițiată de Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică privind anularea
ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor
recensământului populației și locuințelor din anul 2024 este Judecătoria Chișinău,
sediul Râșcani, unde urmează a fi remisă, reieșind din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 200 alin. (3) și (4) din Codul administrativ,
conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel, ori dintre două curți de apel se judecă de
către Curtea Supremă de Justiție. Instanța competentă să judece conflictul de
1
competență soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre
instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac.
La caz, Completul de judecată menționează că obiectul prezentei cauze
reprezintă anularea ordinului nr.21 din 11 martie 2024 al Biroului Național de
Statistică cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor
recesămîntului populației și locuințelor din anul 2024.
Conform art.5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
Potrivit art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual
este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea
publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu
scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice de drept public.
În conformitate cu art.12 din Codul administrativ, un act administrativ
normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate
publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului
constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr
nedeterminat de situații identice.
Conform art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă
se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi
revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid
instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.
Totodată, conform art.189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități
publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
În conformitate cu art. 196 alin. (1) Cod administrativ, acțiunea în contencios
administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul
autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, daca legea
nu prevede altfel.
La rândul său, articolul 191 alin.(1)-(5) din Codul administrativ statuează că,
competența jurisdicțională pentru acțiunea în contencios administrativ. Cu excepția
cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile
în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile
în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se
supun controlului de constituționalitate. Curtea de apel Chișinău soluționează în
primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului
Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, actelor emise de
Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ
atribuite în competența sa prin Codul electoral. Curțile de apel soluționează și
cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de
judecătorii. Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva
hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel.
2
Reieșind din prevederile art.206 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, o
acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte
a unui act administrativ individual (acțiune în contestare).
În același timp, potrivit art.2 din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu
privire la actele normative, prin act normativ se înțelege – act juridic adoptat,
aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu,
general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care
reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sunt
aplicabile unui număr nedeterminat de situați identice.
Din prevederile art.4 din Legea nr.100/2017 rezultă că, actul normativ are
caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sunt
executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sunt impuse
prin forța de constrângere a statului.
Prin prisma normelor enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că diferențierea între actele administrative normative și actele
administrative individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în
raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.
Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o
regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept
nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care
urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ
restrâns și determinat de subiecți de drept.
În speță, ordinul nr.21 din 11 martie 2024 al Biroului Național de Statistică cu
privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensămîntului
populației și locuințelor din anul 2024, nu produce efecte erga omnes, adică să
conțină reglementări de principiu care se adresează unor persoane nedeterminate și
să aibă o aplicabilitate generală.
Or, prin acest act s-a aprobat conținutul chestionarelor pentru colectare datelor
recensământului populației și locuințelor din anul 2024.
Conform art. 10 din Codul administrativ, actul administrativ individual este
orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de
a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Cazul individual se referă la o situație concretă, purtând un catacter concret al
unui șir de fapte. Ordinul contestat în speță nu are un caracter abstract, ci se referă la
anumită situație individualizată concret, diferit de caracteristicile unui act
administrativ normativ, care nu se supune controlului de constituționalitate, precum
și nu stabilesc drepturi sau obligații pentru terțe persoane (aceste drepturi și obligații
sunt reglementate de legi și alte acte normative).
Astfel, raportând la caz cadrul legal pre-citat, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată necesitatea examinării cauzei de către Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani, care este instanța competentă.
Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa
conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.
3
Or, conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de
dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin
lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
În conformitate cu prevederile art. 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul
administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani pentru
examinarea cauzei de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată
depusă de Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică privind anularea
ordinului cu privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor
recensământului populației și locuințelor din anul 2024.
Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de Colenco Aureliu către Biroul Național de Statistică privind anularea ordinului cu
privire la aprobarea chestionarelor pentru colectarea datelor recensământului
populației și locuințelor din anul 2024 se remite Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani pentru examinare în fond conform competenței.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
4