3ra-252/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-252/23 2-20126596-01-3ra-10032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 12 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Deriș Radu, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, în cauza în contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Deriș Radu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respins apelul declarat de către Deriș Radu și menținută hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 29 septembrie 2020, Deriș Radu s-a adresat în instanță cu acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, prin care a solicitat de a declara ca fiind ilegale răspunsurile IGP cu nr.34/3-D-135/20 din 01 septembrie 2020 și MAI cu nr.44/22-3455 din 07 septembrie 2020; de a anula ordinul IGP cu nr.354 ef.

din 13 august 2020; de a restabili reclamantul în cadrul Serviciului patrulare Nisporeni, Ungheni din cadrul Direcției patrulare ”Centru” în funcția de Șef de serviciu; de a încasa de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Deriș Radu salariul pentru lipsa forțată de la muncă pentru perioada: începând cu 17 august 2020 și până la momentul restabilirii cu efectuarea reținerilor obligatorii din salariul achitat conform legislației în vigoare și de a încasa de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul lui Deriș Radu prejudiciul moral în mărime de 15 000 lei. În argumentarea acțiunii, reclamantul a menționat că, pârâtul a emis ordinul nr.354ef ,,Cu privire la încetarea raportului de serviciu al inspectorului principal Deriș Radu”.

Nefiind de acord cu ordinul emis de către IGP, reclamantul l-a contestat în modul stabilit. La 01 septembrie 2020 cu nr.34/3-D-l 35/20 a primit răspuns prin care în temeiul art.167 alin.(2) al Codului administrativ, cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Reclamantul a formulat cerere prealabilă organului ierarhic superior MAI și la 07 septembrie 2020 a primit răspunsul cu nr.44/22-3455, prin care cererea prealabilă a fost respinsă. 1 În viziunea reclamantului răspunsurile IGP și MAI, ordinul IGP nr.354 din 13 august 2020 sunt neîntemeiate, ilegale și pasibile de a fi anulate. Astfel, actul administrativ - ordinul nr.354 din 13 august 2020 ”Cu privire la încetarea raportului de serviciu al inspectorului principal Deriș Radu” este întemeiat pe art.38 alin.(1) lit.f) din Legea 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI.

Această normă prevede condițiile privind încetarea raportului ,,(1) Raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze în cazul lichidării entității din care face parte sau al reducerii postului său din statele de personal, dacă funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție publică cu statut special sau refuză transferul său într-o altă funcție”. În actul administrativ contestat nu este invocat motivul concret al încetării raporturilor de serviciu: lichidarea entității; reducerea postului; reducerea personalului; motivul de ce funcționarul nu poate fi încadrat în altă funcție; refuzul manifestat al funcționarului față de propunerile concrete.

Potrivit ordinului MAI nr. 197 din 21 aprilie 2020 prin care se anunță avizat statul de personal al Inspectoratului General al Poliției prin scrisoarea Cancelariei de Stat nr.16-41-3389 din 16 aprilie 2020 în pct.6 ”Se lichidează Direcția generală securitate publică, aprobată prin ordinul MAI nr.205/2014”. În acest ordin nu se lichidează plutonul de patrulare în care activa reclamantul. Nici ordinul MAI nr. 189 din 14 aprilie 2020 ”Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexele nr.nr.4, 5 și 7 la ordinul MAI nr.59/2020 cu privire la efectivul-limită și structura subdiviziunilor specializate ale Inspectoratului General al Poliției” nu prevede lichidarea sau reducerea plutonului de patrulare Nisporeni al Batalionului nr.3 al Brigăzii de patrulare a INP.

În ordinul nr.183 ef. al IGP din 23 aprilie 2020 ”Cu privire la punerea în aplicare a Odinului MAI nr.197/20 ”Cu privire la statul de organizare al Inspectoratului General al Poliției.” la pct.11 se ordonă: ”Se preavizează salariații Poliției, conform anexei, prin aducerea la cunoștință a prezentului ordin contra semnătură, despre faptul reducerii numărului sau a statelor de personal. Anexa la ordin nu este anexată în modul stabilit, nu este concretizat cercul de personal care urmează a fi preavizat. Invocând prevederile art.88 din Codul muncii, Deriș Radu a menționat că funcția deținută de el nu a fost redusă, ci doar modificată denumirea, iar reducerea funcției de facto nu a avut loc, astfel, producând-se o destituire camuflată din funcție, deoarece, după cum a fost menționat, INP a fost supus unei reorganizări instituționale, unitatea respectivă nefiind lichidată.

În acest sens, au fost emise actele de reducere a statelor de personal, neavând loc o reorganizare reală și efectivă a subunităților, prin crearea/absorbția/fuziunea/divizarea unor structuri distincte cu identitate juridică, sau prin lichidarea unor subdiviziuni. În viziunea reclamantului funcția de comandant de pluton de patrulare Nisporeni în batalionul nr.3 este similară Șefului Serviciului Patrulare Nisporeni, luând în considerație subordonarea, atribuțiile, misiunile, principiile de activitate și temeiul legal potrivit căruia își desfășoară activitatea, aceste entități sunt analogice. Făcând referire la prevederile art.86 alin.(1) lit.c) Codul muncii, reclamantul a enunțat că concedierea - desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată, se admite în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate.

În 2 interpretarea corectă a normei de drept enunțate, este de înțeles că concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate are loc în cazul în care nu este posibil transferul salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective. Desfacerea contractului individual de muncă este posibilă cu condiția că salariatul nu avea dreptul preferențial de a fi lăsat la lucru. Odată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, angajatorul va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă(funcție) în cadrul unității respective.

Reclamantul a consemnat că obligația respectivă vizează, în primul rând, cazurile când locul vacant există, în al doilea rând, cazurile când persoana corespunde cerințelor de funcție pentru locul vacant (o astfel de corespundere se constată prin compararea calificărilor salariatului, comunicate serviciului personal, cu atribuțiile și competențele din instrucțiunile de funcție sau fișele de post). Mai cu seamă că obligația de a propune vizează toate locurile de muncă vacante existente, nefiind suficientă propunerea unui singur loc, precum și nu este unică, fiind reînnoită, pe toată perioada de preaviz, la apariția locurilor vacante noi. Or, în speța data până la modificări în structură a existat plutonul de patrulare Nisporeni cu personal numeric - 18 colaboratori.

După modificări a fost instituit Serviciul patrulare cu personal 18 colaboratori. A mai menționat că este deținător a diplomei de licență: licențiat în drept, în anul 2012; în anul 2013 a absolvit Cursurile specializate în domeniul traficului rutier la Institutul de formare profesională continua și cercetări științifice aplicative la Academia ”Ștefan Cel Mare”; în anul 2019 a absolvit cursul de specializare în domeniul ”Menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice” la Academia ,,Ștefan cel Mare”; în perioada 15 iunie – 15 august 2020 a absolvit cursul de formare managerială: ”Management și leadership” la Academia de administrare publică a Guvernului Republicii Moldova. Astfel, odată cu inființarea funcției: șef de serviciu, adjunct al șefului serviciu nu se încălca nimic prin propunerea reclamantului funcția respectivă.

Or, aceste calificative urmau a fi examinate în situația în care funcția dată era inclusă în lista celor vacante și propusă salariatului, ca urmare a acceptării de către acesta, și respinsă. Prin urmare, chestiunea dacă persoana corespunde cerințelor de funcție pentru locul vacant, trebuie constatată prin compararea calificărilor salariatului, comunicatelor serviciului personal, atribuțiilor și competențelor din instrucțiunile de funcție sau fișele de post, astfel că sarcina probației îi revine angajatorului, care este obligat să dovedească temeinicia și legalitatea acțiunilor sale. Reclamantul a considerat incorectă afirmația pârâtului în ordinul de încetare a raportului de muncă, precum că reclamantul a refuzat funcțiile propuse.

Or, în procesul-verbal cu privire la propunerea funcției din 05 mai 2020 reclamantul invocă că a acceptat funcția propusă de ofițer al serviciului de patrulare Ungheni, Nisporeni a DP Centru și a formulat și o cerere în acest sens. În conexiunea celor relatate, considerând că încetarea raportului de serviciu cu Deriș Radu a avut loc cu încălcarea prevederilor legale, acesta urmează a fi restabilit în cadrul Inspectoratului General al Poliției. Art.89 alin.(1) al Codului muncii, indică direct că salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din 3 serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu, prin hotărâre a instanței de judecată.

Potrivit art.90 alin.(1) în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Totodată, reclamantul a indicat că în temeiul art.90 alin.(2) lit.a), lit.c) și alin.(3), 330 alin.(1) lit.b), 329 alin.(1) și (2) din Codul muncii, având în vedere că Deriș Radu a fost eliberat din funcția de comandant de pluton ilegal și astfel, i-a fost îngrădit dreptul de a munci, a solicitat repararea prejudiciului moral și de a încasa din contul IGP în beneficiul lui suma de 15 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani), acțiunea în contencios administrativ depusă de Deriș Radu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu această hotărâre, la 14 septembrie 2021, Deriș Radu a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii depuse. Prin decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Deriș Radu și menținută hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În susținerea soluției de respingere a acțiunii instanțele au reținut cronologia evenimentelor în cauză și anume că prin ordinul MAI nr.189 din 14 aprilie 2020, s-au aprobat modificările ce se operează în anexele nr.nr.4, 5, 7 la ordinul MAI nr.59/2020 cu privire la efectivul de limită și structura subdiviziunilor specializate ale Inspectoratului General al Poliției.

Prin ordinul nr.197 din 21 aprilie 2020 ,,Cu privire la statul de organizare al IGP”, s-a anunțat avizat statul de personal al IGP prin scrisoarea Cancelariei de Stat nr.16-41-3389 din 16 aprilie 2020; s-a ordonat șefului secției resurse umane a DMI a MAI să aplice procedurile de personal privind preavizarea contra semnătură, a șefilor subdiviziunilor specializate cu competență teritorială generală ale IGP, în raport cu care ministrul afacerilor interne are calitatea nemijlocită de angajator și acest lucru nu a fost delegat, în legătură cu organizarea sau lichidarea subdiviziunilor specializate cu competență teritorială generală ale IGP, conform actelor normative.

Conform ordinului MAI al RM nr.2020 din 22 aprilie 2020 ,,Cu privire la reorganizarea prin fuziune(absorbție) a unor subdiviziuni din subordinea Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratul național de securitate publică este succesor în drepturi al Inspectoratului național de patrulare și al Direcției generale securitate publică prin absorbție. Totodată, prin ordinul IGP nr.183 ef. din 23 aprilie 2020 ,,Cu privire la punerea în aplicare a ordinului ministrului afacerilor interne nr.197/2020 ,,Cu privire la statul de organizare al Inspectoratului General al Poliției” s-a ordonat preavizarea salariaților Poliției, prin aducerea la cunoștință a prezentului ordin, contra semnătură, despre faptul reducerii numărului sau a statelor de personal.

Deriș Radu, în calitate de comandant pluton al plutonului Ungheni, Nisporeni al Batalionului nr.3 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI, a fost preavizat despre faptul reducerii numărului sau a statelor de personal, ce se confirmă prin 4 semnătura aplicată în listă. Instanțele au reținut că reclamantului Deriș Radu i s-a propus transferul în mai multe funcții. Conform procesului-verbal nr.21r/i din 29 aprilie 2020, reclamantului i s-a propus transferul în funcția de ofițer al Secției asigurare ordine publică a Direcției de patrulare ,,Centru” a Inspectoratului național de securitate publică al IGP, Deriș Radu nefiind de acord cu funcția propusă.

Prin procesul-verbal nr.50r/i din 05 mai 2020, reclamantului i s-a propus transferul la funcția de: 1) ofițer al secției asigurare ordine publică a Direcției patrulare ,,Centru” a INSP; 2) ofițer pentru sistematizarea circulației rutiere a Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere a SSP a IP Nisporeni; 3) ofițer superior al secției coordonare operațională a IP Ungheni; 4) ofițer urmărire penală a SUP a IP Ungheni. Reclamantul Deriș Radu a indicat că nu poate lua o decizie, deoarece se simte rău, are dureri de cap. Reclamantul a relatat că a depus o cerere de numire în funcția de ofițer al serviciului de patrulare Ungheni, Nisporeni al DP ,,Centru”.

Conform procesului-verbal nr.68r/i din 07 mai 2020, lui Deriș Radu i s-au propus două funcții pentru transfer: 1) ofițer al secției asigurare ordine publică a Direcției de patrulare ,,Centru” a INSP a IGP al MAI; 2) ofițer urmărire penală al SUP a IP Ungheni al IGP al MAI, reclamantul consemnând că se află în concediu medical, deoarece se simte rău, are dureri de cap și nu poate lua o decizie.

La 21 mai 2020, prin ordinul nr.15 ef., s-a acordat reclamantului Deriș Radu concediu de odihnă anual plătit, pentru perioada 24 mai 2020-01 iulie 2020, ulterior, prin ordinul din 03 iulie 2020, de la 02 iulie 2020-19 iulie 2020. La 22 iulie 2020, conform procesului-verbal nr.795r/i, s-a propus reclamantului transferul la funcția de ofițer al Secției patrulare ,,Bălți” a Direcției patrulare Nord a INSP al IGP al MAI, la care, reclamantul a menționat că nu este de acord cu funcția propusă, deoarece este la 75 km la locul de trai, ulterior fiind emis ordinul de încetare a raporturilor de muncă.

Instanțele au relatat că, întru numirea lui Deriș Radu care deținea funcția de comandant de pluton, în funcția de șef serviciu, nou creată, urma ca acesta, în conformitate cu pct.28 din Regulament cu privire la evoluția în carieră a funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.460/2017, să întrunească condițiile minime obligatorii cumulative stabilite pentru deținerea/promovarea în funcție, reieșind din faptul că structura Serviciului Ungheni, Nisporeni nu prevede funcții de nivelul B01, acesta putea accede în funcția de nivelul A03, cu condiția deținerii cel puțin a 2 ani vechime în funcții de nivelul B02 sau să fi avut anterior cel puțin un an vechime în funcții de conducere sau în funcții de nivel B01, însă această condiție ultimul nu o întrunește, or a activat în funcția de nivelul B02, 11 (unsprezece) luni și 01 (una) zile.

Astfel, argumentele reclamantului cu privire la faptul că funcția anterior deținută de comandant de pluton de patrulare Nisporeni în batalionul nr.3 este similară Șefului Serviciului Patrulare Nisporeni luând în considerare subordonarea, atribuțiile, misiunile, principiile de activitate și temeiul legal potrivit căruia î-și desfășoară activitatea aceste entități sunt analogice, or aceste alegații sunt în contradicție cu cadrul normativ aplicabil speței. 5 La 13 decembrie 2022 (prin intermediul poștei electronice), Deriș Radu, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 27 februarie 2023 a prezentat motivarea, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a indicat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat legea, iar în speță nu a fost lichidată entitatea în care a activat reclamantului, ci s-a decis reorganizarea ei. La fel, funcția deținută anterior de reclamant nu a fost redusă, ci doar redenumită. Totodată instanțele, apreciind argumentele reclamantului cu privire la propunerea și acceptarea unei funcții de ofițer din cadrul entității, s-au limitat la corespunderea cerințelor pentru funcția de șef serviciu și nu au acceptat probele reclamantului care dovedesc faptul existenței unei cereri de acceptare a funcției de ofițer. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 noiembrie 2022, în ședință publică. Materialele cauzei atestă că la 18 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul deciziei instanței de apel participanților la proces, fapt confirmat prin extrasul anexat la materialele cauzei (f.d.

180). Recursul nemotivat împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel 6 Chișinău a fost depus la 13 decembrie 2022. Totodată, materialele cauzei atestă că, decizia motivată a fost expediată, la 22 februarie 2023, iar motivarea recursului Deriș Radu, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, a depus la 27 februarie 2023. În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către Deriș Radu, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, a termenului prevăzut de art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului) la declararea recursului. La 14 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului General al Poliției copia recursului depus de Deriș Radu, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 20 aprilie 2023, Inspectoratul General al Poliției a depus o referință la recursul declarat de către Deriș Radu, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează 7 că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SA „Apă Canal Cahul”.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Deriș Radu, reprezentat de avocatul Kovali Vladimir se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8