3r-123/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ

3r-123/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3r-123/24

2-23005572-01-3r-30042024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gh. Dașchevici)

D E C I Z I E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTȚIE

Complet de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Consiliul Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Pascari Ecaterina împotriva Consiliului Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă, Ministerului Muncii și Protecției Sociale cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii

actului administrativ favorabil,

împotriva încheierii din 12 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de repunere în termen și s-a declarat inadmisibil apelul depus de

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă

împotriva hotărârii din 19 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 11 ianuarie 2023, Pascari Ecaterina a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, prin care a solicitat:

anularea deciziei de încadrare în grad de dizabilitate nr. CI2229629 din 26.10.2022 și

deciziei nr.DC2205164 din 09.11.2022 privind examinarea contestației eliberată de

Serviciul de determinare a gradului de dizabilitate, precum și deciziei nr.DC2206057

din 12.12.2022 privind controlul determinării gradului de dizabilitate eliberată de

Serviciul de control al determinării gradului de dizabilitate; obligarea Consiliului

Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă să examineze

suplimentar certificatele medicale prezentate și să emită o decizie legală.

Prin hotărârea din 19 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-

a admis acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Pascari Ecaterina

împotriva Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

1

S-a anulat decizia/certificatul de încadrare în grad de dizabilitate nr. CI2229629

din 26.10.2022, decizia nr.DC2205164 din 09.11.2022 privind examinarea

contestației eliberată de Serviciul de determinare a gradului de dizabilitate, precum și

decizia nr.DC2206057 din 12.12.2022 privind controlul determinării gradului de

dizabilitate eliberată de Serviciul de control al determinării gradului de dizabilitate.

S-a obligat Consiliul National pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de

Muncă să emită actul administrativ individual favorabil privind confirmarea

Ecaterinei Pascari, în gradul de dizabilitate accentuat, pentru perioada de la

01.11.2022 pînă la 01.11.2023, cu eliberarea certificatului de încadrare în grad de

dizabilitate corespunzător.

La 20 februarie 2024, directorul interimar al Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, Pînzaru Stela a declarat apel, prin

care a solicitat admiterea cererii de apel; casarea hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea depusă Pascari

Ecaterina; repunerea în termen a cererii de apel.

Prin încheierea din 12 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de repunere în termen și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Consiliul Național

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă împotriva hotărârii din 19

decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 12 aprilie 2024, Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității

și Capacității de Muncă, a depus recurs împotriva încheierii din 19 martie 2024 a

Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că, în cazul respingerii cererii de repunere în

termen instanța de apel era obligată să emită o încheiere de respingere care să fie

susceptibilă recursului separat de fondul cauzei. În opinia recurentului prin omiterea

emiterii încheierii asupra cererii de repunerea în termen, instanța de apel le-a încălcat

dreptul la justiție și la un proces echitabil, drepturi garantate de Constituția Republicii

Moldova și de normele și practica CEDO.

A mai indicat recurentul că în motivarea solicitării cu privire la repunerea în

termen, Consiliul nu a fost prezent la ședința stabilită pentru data de 14.12.2023, iar

instanța de apel nu a admis cererea de amânare. Cu dispozitivul hotărârii a făcut

cunoștință la data de 09.02.2023, în momentul când Pascari Ecaterina s-a adresat

către Consiliu pentru eliberarea certificatului de încadrare în grad accentuat de

dizabilitate

A mai relatat recurentul că, instanța de apel nu a ținut cont de motivul indicat în

cererea de apel nemotivată, și anume, că la ședința stabilită din 14.12.2023 la

examinarea cauzei respective Consiliul nu a fost prezent, iar instanța nu a admis

cererea de amânarea depusă la data de 07.12.2023, la care era anexat ordinul

reprezentantului său, prin care se confirma faptul că la data de 14.12.2023 acesta se

afla în concediu suplimentar plătit.

A mai declarat recurentul că fiind convins că ședința de examinare a cauzei

Pascari Ecaterina către CNDDCM va fi amânată, nu a accesat portalul pentru a

verifica dacă a fost sau nu emisă hotărîrea, deoarece era convins că va avea parte de

un proces în care Consiliul își va expune poziția sa. Cu dispozitivul hotărârii a făcut

cunoștință la data de 09.02.2024.

2

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Iar, în conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 12 martie 2024, fiind

notificată recurentului la data de 29 martie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 122).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

recurentul s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de

legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în

ordine de recurs.

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a

încheierilor curților de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La data de 30 aprilie 2024 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia recursului depus de Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, împotriva încheierii din 12 martie

2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 149).

Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

În temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 19 decembrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă acțiunea de contencios

administrativ înaintată de către Pascari Ecaterina împotriva Consiliului Național

pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, Ministerul Muncii și

Protecției Sociale.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 20 februarie 2024, Consiliul

Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond.

Instanța de apel prin prisma prevederilor art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, din motivul depunerii cererii de apel nemotivate peste

termen.

În condițiile art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

3

Deci, modul în care se calculează termenele este reglementat special prin art.

232 alin. (1) din Codul administrativ: apelul se depune la în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ, însă la caz apelul nemotivat a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art.232 alin.(1).

În speță, termenul limită pentru depunerea apelului nemotivat, conform art. 232

alin. (1) Cod administrativ, a început să curgă la data de 20 decembrie 2023 – ziua

imediat următoare pronunțării dispozitivului hotărârii primei instanțe și a expirat la

data de 18 ianuarie 2024.

Iar cererea de apel nemotivată a fost depusa de către Consiliul Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă tocmai la data de 20 februarie

2024, respectiv, în afara termenului legal de 30 de zile.

Cu referire la argumentele recurentului precum că nu a cunoscut despre data

desfășurării ședinței de judecată și că reprezentantul său la data de 14.12.2023 se afla

în concediu suplimentar plătit, completul de judecată reține că, în scopul exercitării

drepturilor și îndeplinirii obligațiilor cu bună-credință în termenul stabilit de lege,

apelantul avea posibilitatea să împuternicească un angajat sau să angajeze un avocat,

pentru a se prezenta în fața instanței de judecată, și respectiv de a declara apel în

termen.

De asemenea, instanța de recurs menționează că, solicitând amânarea ședinței de

judecată din 14 decembrie 2023, recurentul, urma să se informeze despre următoarele

ședințe de judecată, inclusiv și despre ședința de judecată din 19 decembrie 2023,

când a fost pronunțat dispozitivul hotărârii. Or, art. 102 alin. (41) din Codul de

procedură civilă, aplicabil prin prisma art. 195 Cod administrativ, prescrie că,

participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru

efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

De asemenea, instanța de recurs menționează că, conform informației de pe

portalul național al instanțelor de judecată, dispozitivul hotărârii din 19 decembrie

2023 a judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost publicat la data de 22 decembrie

2023, fapt ce denotă că apelantul, recurentul a avut posibilitate să acceseze datele

respective anterior recepționării actului judecătoresc prin intermediul oficiului poștal

și să depună cererea de apel în interiorul termenului prevăzut de lege.

Totodată, conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului.

La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se

întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Instanța de recurs

reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea declarării apelului

în termen.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

4

Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își

îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru

prejudiciile materiale și morale cauzate.

Respectiv, la caz, se reține lipsa de diligență a recurentului în conducerea

procesului declanșat de el, iar argumentele invocate în cererea de apelul, nu pot fi

asimilate unei împrejurări mai presus de voință părții, care să îl fi împiedicat pe

recurent să exercite calea de atac în termenul definit de lege.

Astfel, instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele recurentului,

precum că nu a cunoscu și nu a recepționat dispozitivul hotărârii instanței de fond, or

legea prevede expres că termenul pentru depunerea apelului nemotivat începe a curge

din momentul pronunțării dispozitivului hotărârii.

În această ordine, completul reține că Consiliul Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă deținând calitatea de pîrît, fiind astfel direct

interesat de soluționarea prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de

a-și proteja drepturile sale de acces la instanță inclusiv să înainteze în termen cererea

de apel sau cel puțin să formuleze cererea de repunere în termen cu respectarea

prevederilor legale, fapt ce la caz a fost ignorat.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului nemotivat se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, care trebuia să dea dovadă de

diligență, responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de

drepturile și obligațiile procedurale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

În cauza Robuleț v. Republica Moldova – nr. 17935/08, hotărârea din

14.11.2023 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că în prezenta cauză

a avut loc o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție, prin examinarea cererii de

apel depuse peste termenul de depunere a apelului.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că conform legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că Curtea de Apel Chișinău întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de

Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă. Drept

5

urmare, concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel de declarare a

apelului inadmisibil.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de

către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele

cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației

procesuale și lipsite de relevanță.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv ar avea un efect incompatibil cu

principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și ar

încălca dreptul intimatei la un proces echitabil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Consiliul Național pentru Determinarea

Dizabilității și Capacității de Muncă.

Se menține încheierea din 12 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Pascari Ecaterina împotriva Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității

și Capacității de Muncă, Ministerului Muncii și Protecției Sociale cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6