2ra-1191/23 — incasarea datoriei, a dobinzii de intirziere

2ra-1191/23 — incasarea datoriei, a dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1191/23

2-21027639-01-2ra-24082023

prima instanță: Judecătoria Hâncești, sediul Ialoveni (C. Albu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță)

ÎNCHEIERE

30 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Anatolie Castraveț, reprezentat

de avocatul Alina Valah,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Simion Doibani către

Anatolie Castraveț cu privire la încasarea datoriei, dobânzii contractuale, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de Anatolie

Castraveț împotriva lui Simion Doibani cu privire la constatarea nulității absolute a

contractului de împrumut,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 23 februarie 2021 Simion Doibani a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Anatolie Castraveț cu privire la încasarea datoriei, dobânzii contractuale,

dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii Simion Doibani a indicat că, la 26 februarie 2018 i-a dat cu

împrumut pârâtului Castraveț Anatolie suma de 10 000 euro, în acest sens fiind

întocmit un contract de împrumut semnat de ambele părți, cu prezența martorului Sajin

Ghenadie.

Potrivit pct. 3.2 lit. a) al contractului, suma împrumutului de 10 000 euro a fost

acordată cu o dobândă lunară de 5 %, cu obligația împrumutatului să achite lunar, la

data de 26 a lunii, dobânda stabilită la domiciliul împrumutătorului, în felul că în

fiecare lună la data de 26 pârâtul urma să achite reclamantului suma de 500 euro. Astfel,

pentru cele 24 luni pentru care a fost acordat împrumutul, pârâtul urma să achite suma

de 12 000 euro în calitate de dobândă calculat după următorul calcul: 24 luni x 500

euro/lunar = 12000 euro.

Conform pct.4.1. al contractului, părțile au convenit a acorda împrumutul pentru

un termen de 24 luni, începând cu data semnării contractului, adică până la data de 26

februarie 2020, data la care pârâtul urma să restituie suma primită ca împrumut - 10000

euro, cât și dobânda restantă, în cazul în care aceasta va exista la momentul expirării

contractului.

Susține că, deși termenul pentru care a fost acordat împrumutul a expirat, până la

data limită prevăzută de contract nu a fost restituită nici suma împrumutată de 10000

1

euro și nici dobânda lunară stabilită, acumulată pe parcursul celor 24 luni în mărime

de 12 000 euro.

Mai mult ca atât, după expirarea termenului contractului, pârâtul de fiecare dată

promitea că în cel mai apropiat timp va restitui datoria, ca în ultima perioadă de timp

să invoce că, din cauza pandemiei cu Covid - 19 are probleme de ordin financiar și ar

fi bine să semneze un acord adițional prin care să prelungească termenul contractului,

ca apoi să se constate că de fapt și aceasta este o încercare doar de a tărăgăna timpul în

felul ca să intervină termenul de prescripție, fie în alt mod să evite restituirea sumelor

conform contractului.

Drept dovadă a încercării soluționării pe cale amiabilă a litigiului apărut și

respectarea căii extrajudiciare de soluționare a litigiului, reclamantul a expediat la data

de 13 februarie 2020 o somație pe care pârâtul a recepționat-o la 21 februarie 2020 și

o altă somație la 11 mai 2020, pe care pârâtul a recepționat-o la data de 18 mai 2020.

Afirmă că, datorită comportamentului pârâtului și a faptului că obligațiunile sale

întră în categoria obligațiilor pecuniare, acesta a fost pus în întârziere, iar reclamantul

a fost pus în imposibilitate de a se folosi de banii săi și a obține careva venituri din

aceasta, inclusiv și din depozitele bancare, astfel, se impune necesitatea de a încasa din

contul pârâtului și dobânda de întârziere în temeiul art. 619 Cod civil.

Mai susține că, dobânda contractuală a fost stabilită în rezultatul negocierii dintre

părți, iar pârâtul a fost de acord cu această dobândă de 5% lunar din suma împrumutată.

Deși pârâtul s-a obligat să restituie lunar la data de 26 dobânda lunară, acesta timp de

36 luni așa și nu a achitat.

În condițiile descrise reclamantul se consideră îndreptățit să solicite dobânda

pentru perioada de întârziere în aceeași mărime în care aceasta a fost stabilită de către

părți în pct. 3.2 lit. a) al contractului de împrumut, adică în mărime de 5% lunar din

suma împrumutată anume în condițiile alin. (3) a art. 619 Cod civil, în redacția de până

la 01 martie 2019. Astfel, pentru încă cele 12 luni de întârziere pârâtul urmează să

achite dobânda în mărime de 6000 euro calculat conform următorului calcul: 12 luni x

500 euro/lunar = 6000 euro.

Solicită reclamantul admiterea cererii de chemare în judecată, încasarea din contul

pârâtului a sumei împrumutului în mărime de 10 000 euro, a dobânzii în mărime de 12

000 euro, a dobânzii de întârziere în mărime de 6 000 euro și compensarea cheltuielilor

de judecată, compuse din taxa de stat 17 980 lei și cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 4 040 lei.

La 17 septembrie 2021 Anatolie Castraveț a depus cerere reconvențională cu

privire la constatarea nulității clauzei contractuale.

În motivarea cererii reconvenționale, a invocat că, potrivit pct. 3.2 lit. a) al

contractului de împrumut din 26 februarie 2018, împrumutatul se obligă să achite lunar,

la data de 26 a lunii dobânda lunară de 5%, la domiciliul împrumutătorului. In acest

sens, pârâtul consideră că această clauză contractuală este una ilegală și care urmează

a fi declarată nulă, având în vedere că în conformitate cu art. 869 alin. (1) și alin. (2)

din Codul civil (în redacția până la 01.03.2019), în baza contractului de împrumuț,

părțile pot prevedea și plata unei dobânzi, care trebuie să se afle într-o relație rezonabilă

cu rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei. Înțelegerea asupra dobânzii prin care

se încalcă dispoziția alin. (1) este nulă. Prin rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei

se subînțelege rata de refinanțare, adică acea rată, care este aplicată la principalele

operațiuni de politică monetară pe termen scurt, aceasta la data de 26 februarie 2017

constituind 9,47 % anual.

2

Mai notează pârâtul că, în condițiile în care potrivit clauzei contractuale a

contractului de împrumut din 26 februarie 2018 rezultă o dobândă aferentă

împrumutului în valoare de 60% anual, care depășește considerabil limita legală,

deoarece dobânda trebuie să se afle într-o relație rezonabilă cu rata de bază a Băncii

Naționale a Moldovei. Indică pârâtul că, în cazul nerespectării acestor prevederi atrage

după sine nulitatea clauzei și solicită constatarea nulității pct. 3.2 lit. a) din contractul

de împrumut, cu respingerea acțiunii inițiale intentate de către Simion Doibani.

Prin hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei Hâncești, sediul Ialoveni, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Castraveț. S-a

încasat de la Anatolie Castraveț în beneficiul lui Simion Doibani cu titlu de datorie –

suma de 10000 euro, cu titlu de dobândă de întârziere – suma de 3400 euro, în total

suma de 13400 euro sau echivalentul în lei MD conform cursului BNM la data

executării hotărârii și cu titlu de cheltuieli de judecată – suma de 12498,28 lei și anume

- taxa de stat - 8498,28 lei și asistența juridică – 4000 lei. În rest, acțiunea s-a respins

ca neîntemeiată. S-a admis parțial cererea reconvențională depusă de Anatolie

Castraveț. S-a declarat nul pct.3.2 lit.a) a contractului de împrumut din 26 februarie

2018 încheiat între Simion Doibani și Anatolie Castraveț. În rest, cererea

reconvențională s-a respins ca neîntemeiată.

La data de 04 noiembrie 2021 Doibani Simion a declarat apel împotriva hotărârii,

manifestându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe în partea pretențiilor respinse

din acțiunea inițială și în partea admiterii acțiunii reconvenționale, solicitând casarea

parțială a acesteia și emiterea unei decizii de admitere integrală a cererii de chemare în

judecată inițială și respingerea acțiunii reconvenționale.

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Doibani Simion. S-a casat hotărârea din 22 octombrie 2021 a Judecătoriei

Hâncești, sediul Ialoveni, în partea neadmiterii integrale a acțiunii inițiale și admiterii

parțiale a acțiunii reconvenționale și în această parte s-a adoptat o hotărâre nouă, prin

care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Simion Doibani către

Anatolie Castraveț cu privire la încasarea datoriei, dobânzii contractuale, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Anatolie Castraveț în

beneficiul lui Doibani Simion suma de 12000 euro cu titlu de dobândă contractuală,

suma de 1245,58 euro cu titlu de dobândă de întârziere și cheltuielile de judecată

suportate cu titlu de taxă de stat în sumă de 8459,58 lei, în instanța de fond, și în sumă

de 6672,55 lei, în instanța de apel, proporțional pretențiilor admise. Acțiunea

reconvențională înaintată de Anatolie Castraveț împotriva lu Simion Doibani cu privire

la constatarea nulității absolute a pct. 3.2 lit.a) din contractul de împrumut din 26

februarie 2018 s-a respins ca neîntemeiată. În rest, hotărârea primei instanțe s-a

menținut fără modificări.

La 11 august 2023 Anatolie Castraveț, reprezentat de avocatul Alina Valah, a

declarat recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii inițiale

și admiterea acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului s-a invocat aprecierea eronată a circumstanțelor cauzei și

a probelor administrate, precum și faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

argumentelor invocate de recurent. În esență, recurentul a reiterat argumentele din

cererea de chemare în judecată reconvențională.

La 29 august 2023 și 24 august 2023, corespunzător, Curtea Supremă de Justiție

a notificat intimatului Simion Doibani și avocatului Igor Cecan copia recursului.

3

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246

din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Capitolul XXXVIII – Recursul,

Secțiunea a 2-a - Recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel din Codul

de procedură civilă, în special ce vizează prevederile cu privire la acte de dispoziție

care pot fi atacate cu recurs, persoanele în drept să declare recurs, instanța competentă

să examineze recursul, temeiurile recursului, temeiurile inadmisibilității recursului,

cuprinsul cererii de recurs, actele procedurale preparatorii, procedura examinării

admisibilității recursului, procedura judecării recursului și împuternicirile și actele de

dispoziție ale instanței ș.a.

Totodată, art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 prevede că,

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost depus după intrarea

în vigoare a modificărilor operate în Codul de procedură civilă, acesta va fi examinat

în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art.433 lit.b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art.434.

Conform art.434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din norma dată de drept rezultă că, termenul-limită de 2 luni prevăzut de art.434

din Codul de procedură civilă, este un termen de decădere și nu poate fi restabilit prin

prisma prevederilor art.116 din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.

Totodată, în conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu

de acte.

Conform art.111 alin.(1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

Reieșind din prevederile art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a

efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit art.10 alin.(1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru

subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire

4

defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept

procedural.

Din materialele dosarului rezultă că, la 22 noiembrie 2022 Curtea de Apel

Chișinău a pronunțat decizia, în ședință publică, în lipsa părților (f.d. 86).

Conform cererii anexate la materialele dosarului se atestă că recurentul Anatolie

Castraveț la data de 07 iunie 2023 a solicitat de a-i fi eliberată decizia din 22 noiembrie

2022 a instanței de apel (f.d. 117).

În cererea de recurs se menționează că, recurentul a făcut cunoștință cu decizia

contestată la 08 iunie 2023 (f.d. 132). Prin urmare, termenul de 2 luni prevăzut de art.

434 CPC pentru depunerea recursului a expirat la 09 august 2023, zi de miercuri.

Cu toate acestea, nefiind de acord cu decizia instanței de apel, recurentul Anatolie

Castraveț, reprezentat de avocatul Alina Valah, a declarat recurs la 11 august 2023,

peste termenul legal, fără a justifica omiterea termenului de atac.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că, prezentul recurs a fost depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut

la art.434 CPC, acesta fiind unul de decădere și nesusceptibil restabilirii, ceea ce

condiționează declararea acestuia ca fiind inadmisibil.

Or, la caz, recurentul a neglijat obligația de a-și exercita în termenul legal dreptul

de atac cu recurs a deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art.61 alin.(1) din Codul de procedură civilă, participanții la

proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de depunere a recursului

se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului, care trebuia să

dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de

drepturile și obligațiile sale procedurale, pentru a nu omite termenul legal de depunere

a recursului. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Anatolie

Castraveț, reprezentat de avocatul Alina Valah ca inadmisibil, este compatibilă cu

respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului

pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov

contra Ucrainei din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează

că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive

și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

La fel, este relevantă practica Curții Europene (în cauza Bacev vs. fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în

care a fost reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează

accesul la justiție.

5

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că, recursul

împotriva deciziei instanței de apel a fost depus în afara termenului legal, completul de

judecată concluzionează de a considera recursul depus de Anatolie Castraveț,

reprezentat de avocatul Alina Valah, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.433 lit.b), art.270, 440 alin.(1) și (2) din Codul de

procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Anatolie Castraveț, reprezentat de

avocatul Alina Valah, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6