2ra-116/22 — Încasarea datoriei, dobânzii de întârziere

2ra-116/22 — Încasarea datoriei, dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-116/22 (2-20056978-01-2ra-28012022)

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, Judecător – I. Malanciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca

D E C I Z I E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas,

Dumitru Mardari,

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Ababii Gheorghe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ababii Gheorghe către

Bîstrîgov Alexandr și Dorofeev Vladimir cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii

de întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Ababii Gheorghe și menținută hotărârea din 13 aprilie

2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari,

c o n s t a t ă:

La 29 mai 2020, Ababii Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Bîstrîgov Alexandr și Dorofeev Vladimir, solicitând încasarea datoriei

și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, la 25 septembrie 2019, i-a

împrumutat lui Bîstrîgov Alexandr suma de 5 000 mii dolari SUA pe un termen de

12 luni, adică până la 01 noiembrie 2020, cu o dobândă lunară de 150 dolari SUA,

fapt care se dovedește prin recipisa întocmită.

Până la înaintarea acțiunii, pârâtul Bîstrîgov Alexandr nu a restituit suma

împrumutată de 5 000 dolari SUA și dobânda aferentă acestui contract de împrumut.

La 10 decembrie 2019, reclamantul a remis în adresa pârâtului Bîstrîgov

Alexandr o notificare, solicitând restituirea împrumutului până la 10 februarie 2020.

Notificarea a fost recepționată de către pârât, însă a lăsat-o fără răspuns și executare.

Ulterior, la 29 februarie 2020, reclamantul a remis pârâtului, prin scrisoare

recomandată, o altă notificare, prin care a solicit restituirea împrumutului.

1

Prin comunicarea nr. 58 din 04 martie 2020, filiala poștei din or. Dubăsari a

confirmat că scrisoarea recomandată cu nr.135, adresată pârâtului, i-a fost înmânată

personal ultimului la 13 decembrie 2019, iar scrisoarea recomandată cu nr. 412, nu

i-a fost înmânată, din motivul lipsei acestuia de la domiciuliu.

Consideră că, deși în contractul de împrumut părțile au convenit asupra unei

dobânzi de 150 dolari SUA lunar, aceasta urmează a fi calculată în modul stabilit de

art. 1244 alin. (1) din Codul civil, or, rata dobânzii anuale nu poate depăși dublul

ratei de referință CHIBOR înregistrată în ziua bancară anterioară datei în care părțile

au stipulat rata dobânzii. La caz, rata dobânzii urmează a fi calculată nu din ziua

încheierii contractului de împrumut - 25 septembrie 2019, ci din ziua anterioară

încheierii contractului – 24 septembrie 2019, pe un termen de 12 luni, or, din

conținutul art. 1244 alin. (1), (7) din Codul civil rezultă că, în baza contractului de

împrumut, părțile pot prevedea și plata unei dobânzi a cărei rată anuală nu poate

depăși dublul ratei de referință CHIBOR înregistrată în ziua bancară anterioară datei

în care părțile au stipulat rata dobânzii, iar în cazul în care împrumutatul nu plătește

dobânda în termen, împrumutătorul poate cere restituirea imediată a împrumutului

și a dobânzii aferente.

Potrivit reclamantului, dobânda, în cazul dat, în conformitate cu art. 1244 alin.

(1) din Codul civil, a fost calculată conform datelor BNM, iar această rată dublă la

ziua anterioară încheierii contractului de împrumut din 25 septembrie 2019,

constituia 20,54% anual, ceea ce în speță constituie suma 85, 58 dolari SUA pe lună,

iar pentru 12 luni constituie suma de 1 026, 96 dolari SUA (85,58 dolari SUA x 12

luni = 1 026, 96 dolari SUA), fapt care se dovedește prin extrasul ratelor dobânzilor

de referință pe piața interbancară a BNM.

Totodată, reclamantul a indicat că, la 10 decembrie 2019, i-a împrumutat

pârâtului Dorofeev Vladimir suma de 5 500 dolari SUA pe un termen de 2 (două)

luni, ultimul obligându-se să achite dobânda în sumă de 300 dolari SUA, fapt care

se dovedește prin copia autentificată a contractului de împrumut.

Până la înaintarea acțiunii în instanța de judecată, pârâtul Dorefeev Vladimir nu

a restituit suma împrumutată și dobânda stipulată în contractul de împrumut.

La 26 februarie 2020, reclamantul a remis pârâtului Dorofeev Vladimir o

notificare, prin care a solicitat restituirea împrumutului, însă aceasta a fost lăsată fără

răspuns.

Deși în contractul de împrumut părțile au stabilit o dobândă de 300 dolari SUA,

aceasta urmează a fi calculată în modul stabilit de art. 1244 alin. (1) din Codul civil,

începând cu ziua anterioară încheierii contractului, pe un termen de 2 luni, ceea ce

constituie suma de 187, 57 dolari SUA (93,77 dolari SUA x 2 luni = 187,54 dolari

SUA).

În vederea înaintării acțiunii împotriva lui Bîstrigov Alexandr, reclamantul a

avut de suportat următoarele cheltuieli judiciare: suma de 2 000 lei pentru pregătirea

cererii de chemare în judecată, care urmează a fi încasată în mod solidar de la ambii

pârâți; taxa de stat pentru capătul de cerere formulat împotriva pârâtului Bîstrîgov

Alexandr, în cuantum de 2 710 lei, și în cuantum de 250 lei pentru capătul de cerere

cu privire la încasarea prejudiciului moral; suma de 825 lei pentru traducerea din

limba rusă în limba de stat a înscrisurilor, în total cheltuieli de judecată în sumă de

4 785 lei.

În vederea înaintării acțiunii împotriva lui Dorofeev Vladimir, reclamantul a

suportat cheltuieli pentru asistența juridică în sumă de 2 000 lei; pentru taxa de stat

2

în sumă de 2 923,45 lei pentru capătul de cerere cu privire la încasarea prejudiciului

material și 250 lei pentru capătul de cerere cu privire la încasarea prejudiciului

moral; suma de 830 lei pentru traducerea din limba rusă în limba de stat a

înscrisurilor, iar în total cheltuieli de judecată în sumă de 5 003,45 lei.

Totodată, în urma acțiunilor pârâților Bîstrîgov Alexandr și Dorofeev Vladimir,

reclamantul a avut de suferit un prejudiciu moral enorm, fiind o persoană în etate,

astfel considerând că, aceștia urmează să repare prejudiciul moral, estimat la suma

de 10 500 lei de la fiecare.

Reieșind din cele expuse, reclamantul Ababii Gheorghe a solicitat încasarea de

la Bîstrîgov Alexandr în beneficiul său a sumei de 5 000 mii dolari SUA cu titlu de

datorie, echivalent în valută națională în ziua executării hotărârii judecătorești, a

prejudiciului moral în cuantum de 10 500 lei și compensarea cheltuielilor de judecată

în cuantum de 4 785 lei lei; încasarea de la pârâtul Dorofeev Vladimir în beneficiul

său a sumei de 5 500 dolari SUA cu titlu de datorie, echivalent în valută națională în

ziua executării hotărârii judecătorești, a prejudiciului moral în sumă de 10 500 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 5 003,45 lei.

La 30 iulie 2020, reclamantul Ababii Gheorghe a depus o cerere de completare

a pretențiilor, solicitând suplimentar încasarea de la Bîstrîgov Alexandr și Dorofeev

Vladimir, în mod solidar, în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suplimentare

în cuantum de 5 150 lei, pentru asistența juridică a avocatului Ciuntu Valeriu și

achitarea taxei de stat în sumă de 150 lei.

La 17 august 2020, reclamantul Ababii Gheorghe a depus o cerere suplimentară

de concretizare a pretențiilor pecuniare, solicitând majorarea cuantumului

cheltuielilor de judecată cu 150 lei, pentru achitarea serviciilor notariale. Totodată,

reclamantul a solicitat suplimentar încasarea de la Bîstrîgov Alexandr și Dorofeev

Vladimir în mod solidar a cheltuielilor de judecată suplimentare în cuantum de 5 300

lei.

Prin hotărârea din 13 aprilie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ababii Gheorghe împotriva

lui Bîstrîgov Alexandr și Dorofeev Vladimir cu privire la încasarea datoriei, a

dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată, fiind încasată din contul lui Bîstrîgov Alexandr în beneficiul lui Ababii

Gheorghe suma de 5 684,64 dolari SUA, suma de 3 500 lei pentru serviciile de

asistență juridică și suma de 3 835 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ababii Gheorghe și menținută hotărârea din 13 aprilie 2021 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că pretențiile reclamantului față

de Bîstrîgov Alexandr întemeiat au fost admise de către prima instanță. Cu referire

la pretențiile formulate față de Dorofeev Vladimir, Curtea de Apel Chișinău a

susținut concluzia din hotărârea primei instanțe cu privire la netemeinicia

pretențiilor din motivul lipsei originalului recipisei de împrumut. Totodată, instanța

a dat o apreciere critică rapoartelor de expertiză anexate la materialele cauzei,

indicând asupra contradictorialității lor și asupra dobândirii lor ca și probe fără

respectarea prevederilor art. 117 din Codul de procedură civilă. Mai mult, instanța a

menționat asupra faptului că pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel,

participanților la proces li s-a propus numirea unei expertize judiciare, propunerea

3

fiind refuzată, fapt care a determinat instanța de apel să respingă cerințele formulate

față de Dorofeev Vladimir.

La 29 decembrie 2021, Ababii Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei din

15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și

pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar, s-au invocat argumente similare celor din acțiune și cererea de

apel.

Copia recursului le-a fost expediată intimaților Bîstrîgov Alexandr și Dorofeev

Vladimir prin scrisoarea din 28 ianuarie 2022 (f.d. 55, vol. II). Dorofeev Vladimir a

recepționat copia recursului la 10 februarie 2022 (f.d. 57, vol. II), iar scrisoarea

adresată lui Bîstrîgov Alexandr a fost restituită instanței de recurs cu mențiunea

„nereclamat” (f.d. 67, vol. II).

La 01 martie 2022, Dorofeev Vladimir, prin intermediul avocatului Chistruga

Dmitri, a depus referință la cererea de recurs, solicitând considerarea acesteia ca

fiind inadmisibilă (f.d. 61-65, vol. II).

Prin încheierea din 02 martie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Ababii Gheorghe a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

15 decembrie 2021 și expediată participanților la proces prin poșta electronică la 12

ianuarie 2022 (f.d. 43, 44, vol. II). Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat

la 29 decembrie 2021, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă,

acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Ababii Gheorghe și va casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare, din următoarele considerente.

4

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată,

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în urma

examinării recursului, instanța de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă din

momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării acesteia

pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Instanța de recurs constată că, la 25 septembrie 2019, Ababii Gheorghe i-a

transmis lui Bîstrigov Alexandru suma de 5 000 mii dolari SUA, pe un termen de 12

luni, împrumutul urmând a fi restituit până la data de 01 noiembrie 2020, cu dobândă

lunară în sumă de 150 dolari SUA, fapt confirmat prin recipisa întocmită între părți

(f.d. 11, vol. I).

La 10 decembrie 2019, Ababii Gheorghe i-a acordat cu titlu de împrumut lui

Dorofeev Vladimir suma de 5 500 dolari SUA, în baza unui contract de împrumut,

pe un termen de 2 luni, Dorofeev Vladimir obligându-se în acest sens să achite o

dobândă în sumă de 300 dolari SUA, fapt confirmat prin recipisa întocmită între

părți (f.d. 242, vol. I).

Dat fiind faptul că debitorii nu și-au onorat obligațiile în termen, Ababii

Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, solicitând încasarea sumelor

împrumutate, a dobânzilor, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Ababii Gheorghe împotriva lui Bîstrîgov

Alexandr și Dorofeev Vladimir cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de

întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

fiind încasată din contul lui Bîstrîgov Alexandr în beneficiul lui Ababii Gheorghe

suma de 5 684,64 dolari SUA, suma de 3 500 lei pentru serviciile de asistență

juridică și suma de 3 835 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea soluției sale, prima instanță a indicat faptul că pretențiile formulate

față de Dorofeev Vladimir nu pot fi admise inclusiv și din motivul că la materialele

cauzei nu a fost anexat originalul recipisei de împrumut.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ababii Gheorghe și menținută hotărârea din 13 aprilie 2021 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

Examinând conținutul deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

Colegiul lărgit conchide că instanța de apel a admis încălcări de procedură în cadrul

examinării prezentului litigiu, și anume nu a dat apreciere recipisei din 10 decembrie

2019 (f.d. 242, vol. I), fapt care afectează grav drepturile participanților la proces.

Totodată, concluziile instanței de apel, formulate în decizia supusă recursului, sunt

neîntemeiate și contravin circumstanțelor cauzei, iar normele aplicabile prezentei

spețe au fost interpretate eronat de către aceasta. Suplimentar, decizia contestată este

motivată insuficient, nefiind clară etiologia concluziilor instanței. Or, în

conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

5

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat

circumstanțele cauzei și probele prezentate în acest sens, limitându-se doar la

aspectele constatate de către prima instanță. În conformitate cu art. 373 alin. (5) din

Codul de procedură civilă, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Însă, potrivit principiilor CtEDO, toate părțile în proces

trebuie auzite. Astfel, fiecare hotărâre judecătorească urmează a fi motivată prin

prisma aprecierii tuturor argumentelor și contraargumentelor formulate de către

participanții la proces.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea

din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Respectiv, concluzionând asupra respingerii pretențiilor formulate față de

Dorofeev Vladimir, instanța de apel a omis să motiveze această concluzie.

Cu referire la acest aspect, Colegiul lărgit reține că spre deosebire de prima

instanță, care a respins aceste pretenții întemeiat, motivându-și soluția prin lipsa la

materialele cauzei a recipisei în original, Curtea de Apel Chișinău, având anexat la

dosar originalul recipisei prin care recurentul i-a împrumutat lui Dorofeev Vladimir

5500 dolari SUA (f.d. 242, vol. I), nu a examinat-o ca probă și nu s-a expus asupra

temeiniciei pretenției prin prisma acestui înscris.

Motivarea instanței de apel în acest sens, s-a limitat la constatările primei

instanțe și la analizarea unei înregistrări audio cercetate în prima instanță, iar

concluzia Curții de Apel Chișinău s-a făcut în baza unor presupuneri potrivit cărora

6

vocile persoanelor din înregistrare „se aseamănă cu vocile lui Dorofeev Vladimir și

Ababii Gheorghe”.

Totodată, instanța de apel a apreciat probele diferențiat. Or, în cazul înregistrării

audio, Curtea de Apel Chișinău a apreciat critic alegațiile apelantului Ababii

Gheorghe că, vocea de pe înregistrare nu i-ar aparține, indicând că probe contrare,

în acest sens, nu au fost prezentate, ultimul având posibilitate să pună în discuție

oportunitatea și posibilitatea dispunerii unei expertize judiciare. Deci, în concluzie,

în lipsa probelor contrare, instanța de apel a acceptat că vocile din înregitrarea audio

ar aparține lui Dorofeev Vladimir și Ababii Gheorghe.

Însă, în cazul recipisei anexate în original (f.d. 242, vol. I) instanța de apel a făcut

concluzii contrare și nu a acceptat ca probă înscrisul în original, chiar dacă și în acest

caz, Dorofeev Vladimir a negat că ar fi semnat recipisa, dar nu a prezentat probe

contrare instanței. În privința acestui aspect, instanța de apel a indicat că le-a propus

părților numirea unei expertize, însă propunerea a fost refuzată.

Colegiul lărgit consideră că instanța de apel a apreciat probele incorect, or odată

ce recurentul a prezentat în original un înscris prin care se dovedește că a transmis

cu titlu de împrumut intimatului o sumă de bani, iar ultimul nu recunoaște acest

fapt/înscris, sarcina probațiunii îi revine ultimului. Or, potrivit prevederilor art. 118

alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă

legea nu prevede altfel.

În așa mod, instanța de recurs conchide că la soluționarea cererii de apel, Curtea

de Apel Chișinău a lăsat fără examinare o probă esențială – recipisa din 10 decembrie

2019 (f.d. 242, vol. I), limitându-se doar la constatările primei instanțe, potrivit

cărora recipisa nu era anexată în original la materialele cauzei, și la cele două

rapoarte de expertiză contradictorii, efectuate pe teritoriul controlat de autoritățile

neconstituționale din Transnistria și care nu au o putere juridică în prezentul proces.

Astfel, reieșind din cele expuse, instanța de apel nu a evidențiat probele

obiective, veridice, pertinente și admisibile pe care și-a întemeiat soluția; a omis să

aprecieze anumite probe; nu și-a motivat suficient decizia, iar acest fapt are drept

consecință încălcarea drepturilor procedurale ale participanților la proces. Prin

urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că instanța de apel urma să constate și elucideze pe

deplin circumstanțele cauzei și probele prezentate în cest sens, să le examineze și să

le dea o apreciere în cumul, reflectând în decizie motivele concluziilor sale privind

admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței

unor probe față de celelalte, așa cum prevede alin. (4) al art. 130 din Codul de

procedură civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite prezenta cauză

civilă spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să

emită o hotărâre întemeiată și legală, reieșind din toate circumstanțele reale și

esențiale ale cauzei. De asemenea, instanța urmează să indice cu suficientă claritate

7

motivele pentru care acceptă sau respinge probele prezentate de către participanții la

proces, dându-le o apreciere corespunzătoare.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ababii Gheorghe.

Se casează decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ababii Gheorghe către Bîstrîgov

Alexandr și Dorofeev Vladimir cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de

întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, și

se remite pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas,

Dumitru Mardari,

Victor Burduh

8