2ra-1731/22 — încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere si a prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere si a prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1731/22 — încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere si a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului
în cauza civilă
Gheorghe Ababii împotriva lui Alexandr Bîstrîgov și lui Vladimir
Dorofeev
(încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere, și a prejudiciului moral)
împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1731/22
NR. PIGD 2-20056978-01-2ra-12122022)
Recurs declarat până la 1 septembrie 2023. Instanța de apel și instanța de fond nu
au analizat în mod corespunzător circumstanțele cauzei și probele.
Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari (jud. I. Malanciuc)
Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Cotruță, I. Țurcan)
26 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică recursul declarat de Gheorghe Ababii,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 mai 2020, Gheorghe Ababii a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Alexandr Bîstrîgov și Vladimir Dorofeev cu privire la încasarea
datoriei, dobânzii de întârziere și a prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 25 septembrie 2019, i-a
împrumutat lui Alexandr Bîstrîgov suma de 5 000 mii dolari SUA pe un termen
de 12 luni, adică până la 1 noiembrie 2020, cu o dobândă lunară de 150 de dolari
SUA, fapt care se dovedește prin recipisa întocmită. Până la înaintarea acțiunii,
pârâtul Alexandr Bîstrîgov nu a restituit suma împrumutată de 5 000 dolari SUA
și dobânda aferentă acestui contract de împrumut.
Reclamantul a menționat că la 10 decembrie 2019, a remis în adresa
pârâtului Alexandr Bîstrîgov o notificare, solicitând restituirea împrumutului
până la 10 februarie 2020. Deși notificarea a fost recepționată de către pârât
aceasta a fost lăsată fără răspuns și executare. Ulterior, la 29 februarie 2020,
reclamantul a remis pârâtului, prin scrisoare recomandată, o altă notificare, prin
care a solicit restituirea împrumutului. Prin comunicarea nr.58 din 4 martie 2020,
filiala poștei din or. Dubăsari a confirmat că scrisoarea recomandată cu nr. 135,
adresată pârâtului, i-a fost înmânată personal ultimului la 13 decembrie 2019, iar
scrisoarea recomandată cu nr. 412, nu i-a fost înmânată, din motivul lipsei
acestuia de la domiciliu.
În opinia reclamantului, deși în contractul de împrumut părțile au convenit
asupra unei dobânzi de 150 dolari SUA lunar, aceasta urmează a fi calculată în
modul stabilit de art. 1244 alin. (1) din Codul civil, or, rata dobânzii anuale nu
poate depăși dublul ratei de referință CHIBOR înregistrată în ziua bancară
anterioară datei în care părțile au stipulat rata dobânzii. La caz, rata dobânzii
urmează a fi calculată nu din ziua încheierii contractului de împrumut - 25
septembrie 2019, ci din ziua anterioară încheierii contractului – 24 septembrie
1
2019, pe un termen de 12 luni, or, din conținutul art. 1244 alin. (1), (7) din Codul
civil rezultă că, în baza contractului de împrumut, părțile pot prevedea și plata
unei dobânzi a cărei rată anuală nu poate depăși dublul ratei de referință
CHIBOR înregistrată în ziua bancară anterioară datei în care părțile au stipulat
rata dobânzii, iar în cazul în care împrumutatul nu plătește dobânda în termen,
împrumutătorul poate cere restituirea imediată a împrumutului și a dobânzii
aferente.
Reclamantul a explicat că, dobânda, în cazul dat, în conformitate cu
art.1244 alin.(1) din Codul civil, a fost calculată conform datelor BNM, iar
această rată dublă la ziua anterioară încheierii contractului de împrumut din 25
septembrie 2019, constituia 20,54% anual, ceea ce în speță constituie suma 85,
58 de dolari SUA pe lună, iar pentru 12 luni constituie suma de 1 026, 96 dolari
SUA (85,58 dolari SUA x 12 luni = 1 026, 96 dolari SUA), fapt care se dovedește
prin extrasul ratelor dobânzilor de referință pe piața interbancară a BNM.
În continuare, reclamantul a relatat că tot la aceeași dată - 10 decembrie
2019, i-a împrumutat pârâtului Vladimir Dorofeev suma de 5 500 dolari SUA pe
un termen de 2 (două) luni, ultimul obligându-se să achite dobânda în sumă de
300 dolari SUA, fapt care se dovedește prin copia autentificată a contractului de
împrumut. Până la înaintarea acțiunii în instanța de judecată, pârâtul Vladimir
Dorofeev nu a restituit suma împrumutată și dobânda stipulată în contractul de
împrumut.
Reclamantul a precizat că la 26 februarie 2020, a remis pârâtului Vladimir
Dorofeev o notificare, prin care a solicitat restituirea împrumutului, însă aceasta
a fost lăsată fără răspuns și executare. Deși în contractul de împrumut părțile au
stabilit o dobândă de 300 dolari SUA, aceasta urmează a fi calculată la fel în
modul stabilit de art. 1244 alin. (1) din Codul civil, începând cu ziua anterioară
încheierii contractului, pe un termen de 2 luni, ceea ce constituie 187, 57 dolari
SUA (93,77 dolari SUA x 2 luni = 187,54 dolari SUA).
În vederea înaintării acțiunii împotriva lui Alexandr Bîstrîgov,
reclamantul a avut de suportat următoarele cheltuieli judiciare: suma de 2 000
lei pentru pregătirea cererii de chemare în judecată, care urmează a fi încasată în
mod solidar de la ambii pârâți, taxa de stat pentru capătul de cerere formulat
împotriva pârâtului Alexandr Bîstrîgov, în cuantum de 2 710 lei și în cuantum
de 250 lei pentru capătul de cerere cu privire la încasarea prejudiciului moral;
suma de 825 de lei pentru traducerea din limba rusă în limba de stat a
înscrisurilor, în total cheltuieli de judecată în sumă de 4 785 de lei.
2
În vederea înaintării acțiunii împotriva lui Vladimir Dorofeev,
reclamantul a suportat cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 2 000 lei
pentru taxa de stat, în sumă de 2 923,45 de lei pentru capătul de cerere cu privire
la încasarea prejudiciului material și 250 de lei pentru capătul de cerere cu privire
la încasarea prejudiciului moral, suma de 830 de lei pentru traducerea din limba
rusă în limba de stat a înscrisurilor, în total cheltuieli de judecată în sumă de 5
003,45 de lei.
Reclamantul a susținut că, drept urmare a acțiunilor pârâților Alexandr
Bîstrîgov și lui Vladimir Dorofeev, a avut de suferit un prejudiciu moral enorm,
fiind o persoană în etate, astfel considerând că aceștia urmează să repare
prejudiciul moral, estimat la suma de 10 500 de lei/fiecare.
Reclamantul Gheorghe Ababii a solicitat încasarea de la Alexandr
Bîstrîgov în beneficiul său a sumei de 5 000 mii dolari SUA cu titlu de datorie,
echivalent în valută națională în ziua executării hotărârii judecătorești, a
prejudiciului moral în cuantum de 10 500 de lei și compensarea cheltuielilor de
judecată în cuantum de 4 785 de lei, încasarea de la pârâtul Vladimir Dorofeev
în beneficiul său a sumei de 5 500 de dolari SUA cu titlu de datorie, echivalent
în valută națională în ziua executării hotărârii judecătorești, a prejudiciului moral
în sumă de 10 500 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în cuantum de
5 003,45 de lei.
La 30 iulie 2020, Gheorghe Ababii a depus cerere de completare a
pretențiilor, solicitând suplimentar încasarea de la Alexandr Bîstrîgov și lui
Vladimir Dorofeev, în mod solidar, în beneficiul său a cheltuielilor de judecată
suplimentare în cuantum de 5 150 de lei, pentru asistența juridică a avocatului
Ciuntu Valeriu și achitarea taxei de stat în sumă de 150 lei.
La 17 august 2020, reclamantul Gheorghe Ababii a depus o cerere
suplimentară de concretizare a pretențiilor, solicitând majorarea cuantumului
cheltuielilor de judecată cu 150 lei, pentru achitarea serviciilor notariale.
Totodată, reclamantul a solicitat suplimentar încasarea de la Alexandr Bîstrîgov
și lui Vladimir Dorofeev în mod solidar a cheltuielilor de judecată suplimentare
în cuantum de 5 300 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 aprilie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari
a fost admisă parțial acțiunea depusă de Gheorghe Ababii. S-a încasat din contul
lui Alexandr Bîstrîgov în beneficiul lui Gheorghe Ababii suma de 5 684,64 de
dolari SUA, în lei la cursul echivalent în ziua executării obligației, cu titlu de
3
datorie, suma de 3 500 de lei pentru serviciile de asistență juridică și suma de
3 835 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă ca
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 aprilie 2021, Gheorghe Ababii, reprezentat de avocatul Valeriu
Ciuntu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea
parțială a acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost
respins apelul declarat de Gheorghe Ababii și s-a menținut hotărârea din 13
aprilie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.
POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS
Prin decizia din 13 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost admis
recursul declarat de Gheorghe Ababii, s-a casat decizia din 15 decembrie 2021 a
Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE
Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
respins apelul declarat de Gheorghe Ababii, reprezentat de avocatul Valeriu
Ciuntu și s-a menținut hotărârea din 13 aprilie 2021 a Judecătoriei Criuleni,
sediul Dubăsari.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 noiembrie 2022, Gheorghe Ababii, reprezentat de avocatul Valeriu
Ciuntu, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a instanței
de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de
apel cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de
drept invocate anterior în instanțele ierarhic inferioare, recurentul a indicat că
consideră decizia instanței de apel neîntemeiată, or, instanța de apel a apreciat
incorect probele și nu le-a apreciat la justa valoare, și anume recipisei din 10
decembrie 2019 (f.d.242, Vol. I), fapt care a afectat grav drepturile sale.
A menționat că concluziile instanței de apel contravin circumstanțelor
cauzei, iar normele aplicabile prezentei cauze au fost interpretate în mod eronat.
4
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs, în baza dispozițiilor art. 1 alin.
(1) din Protocolul Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și
a Libertăților Fundamentale, art. 46 alin. (1)-(3) din Constituție, art. 429 alin.
(1), 430 lit. a), 431 alin. (1), 432 alin. (1), (4), 434 alin. (1), 436 alin. (1), (2),
437 alin. (1) lit. a), b), c), e), f), g), alin. (2), (3) din Codul de procedură civilă.
Prin referința depusă la 10 ianuarie 2023, Vladimir Dorofeev, reprezentat
de avocatul Dmitri Chistruga a solicitat respingerea recursului declarat de
Gheorghe Ababii.
Prin încheierea din 15 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a
considerat admisibil recursul declarat de Gheorghe Ababii și s-a transmis în
completul lărgit pentru examinare în fond (f.d.139, vol. II).
În baza art. 3 din Legea nr. 224 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor
acte normative aspecte de procedură privind activitatea instanțelor
judecătorești), art. 13 din Legea nr. 64/2023 cu privire la Curtea Supremă de
Justiție, s-a completat cu alineatul (51), conform căruia, până la începerea
activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții
formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în
complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor
din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care
face parte judecătorul raportor.
Astfel, Completul de judecată relevă că, prin prisma art. 13 alin. (51) din
Legea nr. 64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție
(introdus prin Legea nr. 224 din 31 iulie 2024, în vigoare din 16 august 2024),
prezenta cauză urmează a fi examinată în ordine de recurs în complet de 3
judecători, de către completul de judecători din care face parte judecătorul
raportor, potrivit fișei de repartizare a cauzei, generate de Programul Integrat de
Gestionare a Dosarelor.
În speță, pentru elucidarea problemelor invocate în recursul declarat de
Gheorghe Ababii împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat
oportun invitarea participanților la proces în ședința de judecată publică stabilită
pentru 7 august 2025, cu citarea acestora la Curtea Supremă de Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului
normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023,
5
în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 1
septembrie 2023, au fost operate modificări în Codul de procedură civilă,
inclusiv la temeiurile de declarare și de inadmisibilitate a recursului. Conform
art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul
normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în
baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 431 din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători
ai Curții Supreme de Justiție.
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea
recursului în cauză.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432.
Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate
prin hotărâre.
(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile
de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin.(3). Aprecierea probelor dată de prima
instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în
care se invocă temeinic art. 432 alin.(1) lit. e) sau în care Curtea Supremă de Justiție
examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art. 372
se aplică în mod corespunzător.
6
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs.”
Art. 445 din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul și să caseze
integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă
hotărîre.”
Art. 9 alin.(1) și (2) din Codul civil:
„(1) Drepturile și obligațiile civile apar în temeiul legii, precum și în baza actelor
persoanelor fizice și juridice care, deși nu sânt prevăzute de lege, dau naștere la drepturi și
obligații civile, pornind de la principiile legislației civile.
(2) Drepturile și obligațiile civile apar: a) din contracte și din alte acte juridice; b) din acte
emise de o autoritate publică, prevăzute de lege drept temei al apariției drepturilor și
obligațiilor civile; c) din hotărâre judecătorească în care sânt stabilite drepturi și obligații; d)
în urma creării și dobândirii de bunuri în temeiuri neinterzise de lege; e) în urma elaborării
obiectelor de proprietate intelectuală; f) în urma cauzării de prejudicii unei alte persoane; g)
în urma îmbogățirii fără justă cauză; h) în urma altor fapte ale persoanelor fizice și juridice și
a unor evenimente de care legea leagă apariția unor efecte juridice în materie civilă.
Art.10 alin.(1) și (2) din Codul civil:
„Persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite
drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, în acord cu legea, cu contractul, cu
ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la proba contrară.
Neexercitarea de către persoanele fizice și juridice a drepturilor civile ce le revin nu duce la
stingerea acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Art.11 alin.(1)-(2) din Codul civil:
„Buna-credință este un standard de conduită a unei părți, caracterizată prin corectitudine,
onestitate, deschidere și luarea în cont a intereselor celeilalte părți la raportul juridic. În
special, este contrar bunei-credințe ca o parte să acționeze în contradicție cu declarațiile pe
care le-a făcut anterior sau cu comportamentul pe care l-a avut anterior în cazul în care cealaltă
parte, în detrimentul său, s-a bazat în mod rezonabil pe acele declarații sau acel
comportament.”
Art.15 alin.(1) din Codul civil:
„Apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară.”
Art. 16 alin. (1) din Codul civil:
„Apărarea dreptului civil se face, în condițiile legii, prin: a) recunoașterea dreptului; b)
restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și suprimarea acțiunilor prin care se încalcă
dreptul sau se creează pericolul încălcării lui; c) constatarea sau, după caz, declararea nulității
actului juridic; d) declararea nulității actului emis de o autoritate publică; e) impunerea la
executarea obligației în natură; f) autoapărare; g) repararea prejudiciului patrimonial și, în
cazurile prevăzute de lege, a celui nepatrimonial; h) încasarea dobânzii de întârziere sau, după
caz, a penalității; i) rezoluțiunea sau modificarea contractului; j) neaplicarea de către instanța
7
de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică; k) alte căi prevăzute de
lege.”
Art. 774 alin. (1) din Codul civil:
„În virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor
executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a
face sau a nu face.”
Art. 775 alin.(1) din Codul civil:
„Debitorul și creditorul trebuie să se comporte cu bună-credință la momentul nașterii, pe
durata existenței, la momentul executării și stingerii obligației.”
Art. 776 din Codul civil:
„Obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil
de a le produce în condițiile legii.”
Art. 858 alin. (1)-(2) din Codul civil:
„Temeiul executării rezidă în existența unei obligații. Obligația trebuie executată în modul
corespunzător, cu bună credință, la locul și în momentul stabilit.”
Art. 308 din Codul civil:
„Actul juridic civil este manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate
spre nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice civile.”
Art.312 alin.(1)-(3) din Codul civil:
„Consimțământ este manifestarea, exteriorizată, de voință a persoanei de a încheia un act
juridic. Consimțământul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este
exprimat cu intenția de a produce efecte juridice și nu este viciat. Intenția de a produce efecte
juridice se determină din declarația sau comportamentul persoanei, așa cum ea a fost înțeleasă
în mod rezonabil de către cealaltă parte a actului juridic sau, în cazul actelor juridice
unilaterale, de către persoana căreia actul îi este destinat.”
Art. 1242 alin. (1), (3) din Codul civil:
„Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate
celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie
banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului
pentru care i-au fost date. Până la proba contrară, împrumutul care are ca obiect o sumă de
bani se prezumă a fi cu titlu oneros, cu excepția cazului în care ambele părți sânt persoane
fizice care nu au calitatea de profesionist”.
Art. 321 alin. (1) din Codul civil:
„Trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele
juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic
depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.”
Art. 1048 alin. (1) din Codul civil:
„Pentru valabilitatea unui contract, prin care se recunoaște existența unei obligații, este
necesară o declarație scrisă de recunoaștere.”
8
Art. 322 alin. (1) din Codul civil,
„Nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere,
în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.”
Art. 901 alin. (1) lit. a) din Codul civil:
„Atunci când fără justificare, debitorul nu își execută obligația, creditorul poate, în
condițiile legii și, după caz, ale contractului, la alegerea sa să ceară executarea silită a
obligației.”
Art. 912 alin. (1) din Codul civil:
„Creditorul are dreptul de a obține plata silită a sumelor de bani datorate ajunse la
scadență.”
Art. 942 din Codul civil:
„În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobîndă
de întîrziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății pînă la data în
care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin. (2) ori la o altă rată prevăzută de dispozițiile
legale speciale.”
Art. 1244 din Codul civil:
„(1) În baza contractului de împrumut, părțile pot prevedea și plata unei dobânzi, a cărei
rată anuală nu poate depăși dublul ratei de referință CHIBOR înregistrată în ziua bancară
anterioară datei în care părțile au stipulat rata dobânzii. În sensul prezentului alineat, rata de
referință CHIBOR este rata calculată în modul stabilit de Banca Națională a Moldovei, în baza
cotațiilor orientative/ferme ale băncilor contributorii pentru plasarea mijloacelor bănești în lei
moldovenești la alte bănci, pe termen de 12 luni.
(2) Interdicția prevăzută la alin. (1) nu se aplică dobânzilor percepute sau plătite de către
Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei, de băncile comerciale, de asociațiile de
economii și împrumut, organizațiile de creditare nebancară, precum și în alte cazuri prevăzute
de lege.
(3) Rata dobânzii prin care se încalcă dispozițiile alin. (1) se reduce de drept până la rata
maximă permisă conform alin. (1). Orice clauză contrară este nulă.
(4) În sensul prezentului articol, prin dobândă se înțelege atât sumele socotite în bani cu
acest titlu, cât și alte prestații, sub orice titlu sau denumire, la care împrumutatul se obligă
drept preț al utilizării împrumutului.
(5) Suma de bani împrumutată este purtătoare de dobândă din ziua în care a fost remisă
împrumutatului.
(6) Se plătește dobândă la expirarea fiecărui an pentru perioada dintre momentul indicat la
alin. (5) și cel al restituirii împrumutului dacă în contract nu este prevăzut altfel.
(7) În cazul în care împrumutatul nu plătește dobânda în termen, împrumutătorul poate cere
restituirea imediată a împrumutului și a dobânzii aferente.”
Art. 2036 alin. (1) Cod civil:
„În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de
judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de
despăgubiri”.
Art. 130 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă:
9
„Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru
instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se
apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele
în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa
recurentului Gheorghe Ababii și reprezentantului acestuia, avocatului Valeriu
Ciuntu, la 21 noiembrie 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la actele cauzei (f.d.108-109, Vol. II). Astfel, recursul declarat la 29
noiembrie 2022 este în termen.
Prin prisma prevederilor art. 444 din Codul de procedură civilă, la caz,
examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat cu invitarea și respectiv
prezența participanților la proces.
În cadrul ședinței de judecată, recurentul Gheorghe Ababii a susținut
cererea de recurs înaintată, optând pentru admiterea acesteia cu cerințele
formulate.
Intimatul Vladimir Dorofeev nu a recunoscut pretențiile înaintate față de
sine, afirmând că nu a împrumutat nici o sumă de bani de la Gheorghe Ababii,
precum și nici nu a semnat vreo recipisă. În acest sens a fost efectuată expertiză,
în cadrul procesului penal care a fost deschis. La fel, există înregistrarea audio,
în care Gheorghe Ababii însuși a recunoscut că nu i-a împrumutat careva sume.
Reprezentantul intimatului Vladimir Dorofeev, avocatul Dmitri Chistruga
a solicitat respingerea recursului declarat de Gheorghe Ababii, deoarece
consideră inexistența contractului de împrumut datat din 10 decembrie 2019. Or,
există rapoartele de expertiză care confirmă că recipisa nu a fost semnată de către
Vladimir Dorofeev. În ordonanța de încetare a urmăririi penale se face referire
la raportul de expertiză care atestă aceeași concluzie. A considerat ca fiind
suficiente probe, or, este pusă pe seama reclamantului/recurentului dovedirea
dacă a fost sau nu încheiat astfel de contract încheiat, or, însuși recurentul a
indicat că personal a scris textul recipisei, precum și a semnat pentru martorii
indicați.
Intimatul Alexandr Bîstrîgov a menționat că nu a contestat decizia
instanței de apel, deoarece este de acord cu aceasta. A împrumutat suma de bani
de la Gheorghe Ababii, pentru interesele personale, fapt ce se confirmă prin
10
recipisă. Ce raporturi au fost între Gheorghe Ababii și Vladimir Dorofeev, nu
cunoaște.
Audiind poziția participanților la proces, verificând legalitatea actului de
dispoziție contestat în limitele controlului judiciar, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul
declarat, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanței
în partea respingerii acțiunii depuse împotriva lui Vladimir Dorofeev, cu
emiterea în această parte a unei decizii de admitere parțială a pretențiilor. În rest
a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, din motivele ce
succed.
Completul de judecată menționează că, la caz, Gheorghe Ababii în
legătură cu neonorarea obligațiilor asumate cu privire la restituirea
împrumuturilor, a depus în instanța de judecată prezenta acțiune, solicitând
încasarea de la Alexandr Bîstrîgov și de la Vladimir Dorofeev în beneficiul său
a datoriei, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului moral, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari fiind investită cu examinarea
prezentei cauze civile a admis-o parțial și a încasat din contul lui Alexandr
Bîstrîgov în beneficiul lui Gheorghe Ababii suma de 5 684,64 de dolari SUA, cu
titlu de datorie, suma de 3 500 de lei pentru serviciile de asistență juridică și
suma de 3 835 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, a respins acțiunea
ca neîntemeiată.
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia
din 20 septembrie 2022 a respins apelul declarat de Gheorghe Ababii,
reprezentat de avocatul Valeriu Ciuntu și a menținut hotărârea din 13 aprilie
2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.
Instanța de apel cu privire la pretențiile înaintate față de Alexandr
Bîstrîgov a reținut că la 1 noiembrie 2019 a fost întocmită și semnată recipisa,
privită ca fiind contract de împrumut care dă naștere la obligații reciproce pentru
ambele părți, potrivit căruia Gheorghe Ababii i-a împrumutat lui Alexandr
Bîstrîgov suma de 5 000 de dolari SUA, iar ultimul nu și-a onorat obligațiile
asumate și nu a achitat datoria, deși a fost somat în acest sens, caz în care
instanțele au considerat întemeiată cerința lui Gheorghe Ababii de încasare a
datoriei în sumă de 5 000 dolari SUA, precum și a dobânzii aferente de 684,64
de dolari SUA. Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind nejustificată cerința
11
de încasare a prejudiciului moral, or norma prevăzută la art.1242 din Codul civil
nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral.
Cu referire la pretențiile formulate față de Vladimir Dorofeev în temeiul
pretinsei recipise din 10 decembrie 2019, potrivit căreia Gheorghe Ababii
pretinde că i-a acordat cu titlu de împrumut lui Vladimir Dorofeev suma de 5
500 dolari SUA, în baza unui contract de împrumut, pe un termen de 2 luni, cu
o dobândă de 300 de dolari SUA (f.d.242, Vol. I), instanța de apel le-a apreciat
critic în condițiile în care la materialele cauzei nu se regăsește originalul acestui
înscris olograf, ci doar o copie a acesteia.
Instanța de apel a reținut că întrucât la caz pe de o parte se pune la îndoială
valabilitatea înscrisului din 10 decembrie 2019 prezentat în copie (f.d.242, Vol.
I) precum și faptul transmiterii banilor, iar pe de altă parte reclamantul/apelant
Gheorghe Ababii nu a asigurat prezentarea acestui înscris olograf în original, iar
instanța nu are careva pârghii legale de a determina respectivele organe
neconstituționale, nerecunoscute de către nimeni pe plan internațional, să
prezinte pretinsul înscris în original, pretențiile ce rezultă din această recipisă
formulate față de Vladimir Dorofeev sunt neîntemeiate.
Instanța de apel a considerat că Gheorghe Ababii nu a probat în modul
prevăzut de lege nici faptul încheierii contractului de împrumut cu Dorofeev
Vladimir, or la caz există circumstanțe care cu o mare certitudine atestă că nu au
existat două împrumuturi acordate de Ababii Gheorghe, unul către Vladimir
Dorofeev și altul către Alexandr Bîstrîgov, ci doar unul. Fie Gheorghe Ababii a
împrumutat doar lui Alexandr Bîstrîgov, fie i-a împrumutat lui Alexandr
Bîstrîgov pentru ca acesta să-i transmită lui Vladimir Dorofeev.
Efectuând controlul judiciar al hotărârii și a deciziei instanțelor ierarhic
inferioare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
instanțele de judecată nu au stabilit corect natura raportului juridic litigios dintre
Gheorghe Ababii și Vladimir Dorofeev, iar în consecință au pronunțat o soluție
incorectă pe fondul litigiului.
În fapt, din suportul probatoriu anexat la actele dosarului se denotă două
raporturi obligaționale distincte:
- împrumutul acordat lui Alexandr Bîstrîgov la 1 noiembrie 2019, în sumă de
5 000 de dolari SUA;
- împrumutul acordat lui Vladimir Dorofeev la 10 decembrie 2019, în sumă
de 5 500 de dolari SUA.
Cu referire la pretențiilor înaintate față de Alexandr Bîstrîgov, Completul
de judecată constată că instanța de apel întemeiat a menținut soluția primei
12
instanțe privind admiterea parțială a cerințelor înaintate împotriva lui Alexandr
Bîstrîgov.
În favoarea acestei concluzii, se menționează că prin recipisa din 1
noiembrie 2019, Gheorghe Ababii a împrumutat lui Alexandr Bîstrîgov suma de
5 000 de dolari SUA (f.d. 11, Vol. I). Conform respectivei recipise, Alexandr
Bîstrîgov s-a obligat să restituie suma de 5 000 de dolari SUA până la 1
noiembrie 2020, cu o dobândă lunară a câte 150 de dolari, fapt recunoscut de
către ultimul în cadrul ședinței instanței de recurs.
Întru soluționarea litigiului pe cale amiabilă, la 10 decembrie 2019
Gheorghe Ababii a expediat o notificare, prin care a solicitat lui Alexandr
Bîstrîgov achitarea datoriei până la 10 februarie 2020, dar cererea a fost lăsată
fără soluționare (f.d. 19a, Vol. I).
Ulterior, la 29 februarie 2019 Gheorghe Ababii a mai expediat o altă
notificare în adresa lui Alexandr Bîstrîgov cu privire la datoria dată, însă aceasta
a rămas fără răspuns (f.d. 27, Vol. I).
Reieșind din raportul juridic obligațional asumat de către Alexandr
Bîstrîgov (art. 1048 alin.(1) din Codul civil), precum și faptul că ultimul nu și-a
onorat aceste obligații, nu a plătit nici dobânda în termen, se constată a fi
întemeiată pretenția lui Gheorghe Ababii cu privire la încasarea din contul lui
Alexandr Bîstrîgov a sumei de 5 000 de dolari SUA.
În temeiul art. 1244 din Codul civil, instanțele inferioare în mod just a
ajuns la concluzia încasării din contul lui Alexandr Bîstrîgov a unei dobânzi în
mărime de 684, 64 de dolari SUA.
În continuare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că instanțele ierarhic inferioare în mod incorect a respins cerințele lui Gheorghe
Ababii cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii înaintate față de Vladimir
Dorofeev.
Este de neînțeles concluzia instanței de apel precum că la materialele
cauzei nu se regăsește originalul recipisei din 10 decembrie 2019, prin care
Gheorghe Ababii, a acordat cu titlu de împrumut lui Vladimir Dorofeev suma de
5 500 dolari SUA, cu o dobândă în sumă de 300 de dolari SUA. Or, din
materialele cauzei se atestă cu certitudine că aceasta a fost prezentată în original
instanței de apel, în cadrul ședinței din 29 septembrie 2021 (f.d.242, 245, Vol.
I).
În context, se reține că instanța de apel întru argumentarea netemeinicei
pretențiilor înaintate împotriva lui Vladimir Dorofeev, a preluat argumentele
instanței de fond, iar probelor prezentate în susținerea pretențiilor le-a dat o
apreciere eronată.
13
Completul de judecată menționează că, în sensul art. 1242 din Codul civil,
înscrisul din 10 decembrie 2019 (recipisa), reprezintă un contract de împrumut
ca dă naștere la obligații reciproce pentru ambele părți, și corespunde regulilor
generale cu privire la forma contractului de împrumut, fiind întocmit în formă
scrisă și semnat olograf de ambele părți contractante (împrumutător și
împrumutat).
Cu toate că, Vladimir Dorofeev/reprezentantul acestuia a invocat
inexistența contractului sus citat, susținând că semnătura de pe acesta nu-i
aparține, ultimii nu au prezentat probe în vederea stabilirii neautenticității
semnăturii olografă aplicate pe recipisa din 10 decembrie 2019, în dreptul
numelui său.
La acest aspect, la materialele cauzei sunt anexate două rapoarte de
expertiză, și anume conform raportului de expertiză nr. 470 din 30 noiembrie
2020, s-a concluzionat că semnătură din numele lui Vladimir Dorofeev pe
recipisa din 10 decembrie 2019, nu a fost efectuată de către acesta (f.d.123-123,
Vol. I). Iar, prin raportul de expertiză nr. 03-08/02 din 15 aprilie 2021, s-a
concluzionat că semnătură din numele lui Vladimir Dorofeev pe recipisa din 10
decembrie 2019 a fost efectuată de către Vladimir Dorofeev (f.d. 208-123, Vol.
I).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că aceste
înscrisuri, denumite expertize, sunt contradictorii și nu au o valoare probantă.
Or, experții respectivi nu pot fi suspuși procedurilor de control și răspundere
prevăzute de Legea nr. 68/2016 privind expertiza judiciară și statutul expertului
judiciar, iar rapoartele cu concluzii contradictorii, nu pot prevala asupra
înscrisului original – recipisa din 10 decembrie 2019 și asupra ansamblului
circumstanțelor coroborate cu explicațiile părților
Se precizează că, Vladimir Dorofeev/reprezentantul acestuia nu au făcut
uz de dreptul său și nu au solicitat instanței dispunerea efectuării unei expertize
în acest sens, pentru a administra o contraprobă concludentă în condițiile legii.
Deși, în temeiul art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare
parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al
pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
În această ordine de idei, instanța de recurs apreciază critic poziția
instanței de apel precum că Gheorghe Ababii nu a probat încheierea contractului
de împrumut cu Vladimir Dorofeev, or, în circumstanțele create, sarcina
probațiunii îi revine ultimului, care a invocat că semnătura din recipisa din 10
decembrie 2019 nu îi aparține.
14
Similar, Completul de judecată apreciază și concluzia instanțelor
inferioare, potrivit căreia au acordat o valoare probatorie înregistrării audio
prezentate de intimatul Vladimir Dorofeev. Însuși din conținutul înregistrării
audio nu rezultă o recunoaștere clară, neechivocă și fermă a inexistenței datoriei,
ci doar o conversație purtată într-un context informal, fără certificarea
circumstanțelor efectuării înregistrării, fără expertizarea tehnică a acesteia și fără
verificarea autenticității vocii.
Se menționează că conform art. 146 din Codul de procedură civilă, cel
care prezintă o înregistrare audio este obligat să indice persoana care a efectuat
înregistrarea, timpul și condițiile înregistrării. În speță, deși Vladimir Dorofeev
a susținut că înregistrarea a fost făcută la domiciliul lui Ababii, acesta nu a
prezentat nicio probă care să confirme în mod concludent condițiile efectuării
acesteia, nici dacă a existat consimțământul părților sau dacă înregistrarea este
integrală și nealterată, fapt ce denotă inadmisibilitatea acesteia în sensul art. 122
din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, poziția pârâtului Vladimir Dorofeev ce ține de negarea
semnăturii, susținerea inexistenței unui raport obligațional distinct și invocarea
raportului de expertiză contradictoriu, a înregistrării audio-nu răstoarnă proba
împrumutului și a neexecutării lui, deoarece înscrisurile identificate, coroborate
cu cronologia notificărilor și cu explicațiile părților, dovedește existența unei
obligații față de Gheorghe Ababii. Diferențele de sumă a împrumuturilor,
destinatari, date și termenele de scadență înlătură confuzia între cele două
raporturi în speță.
Mai mult, conduita procesuală și explicațiile părților date inclusiv în
instanța de recurs întăresc verosimilitatea raportului obligațional cu Vladimir
Dorofeev.
Drept urmare, completul constată că sunt întrunite condițiile legale pentru
admiterea acțiunii față de Vladimir Dorofeev, și anume existența creanței – 5 500
de dolari SUA (f.d.242, Vol. I), notificare (f.d.25, Vol. I), exigibilitate la
scadență, neexecutare benevolă.
Așadar, întrucât împrumutatul Vladimir Dorofeev nu a restituit suma la
scadență (10 februarie 2020, rezultată din termenul de 2 luni și din notificarea
de punere în întârziere), instanța de recurs admite respectiva cerință și încasează
din contul lui Vladimir Dorofeev în beneficiul lui Gheorghe Ababii suma de
5 500 de dolari SUA, în lei la cursul echivalent în ziua executării obligației cu
titlu de datorie.
Întemeiată este și pretenția privind încasarea dobânzii, care potrivit art.
1244 alin. (1) din Codul civil, rata anuală convenită nu poate depăși dublul ratei
15
de referință CHIBOR înregistrată în ziua bancară anterioară stipulării. Pentru
împrumutul acordat lui Vladimir Dorofeev (10 decembrie 2019), rata dublă
CHIBOR la 9 decembrie 2019 a fost de 20,54% anual; raportată la principalul
de 5 500 de dolari SUA, aceasta corespunde unei dobânzi de 93,77 de dolari
SUA/lună, adică 187,57 de dolari SUA pentru cele 2 luni contractuale, sumă ce
urmează a fi încasată din contul lui Vladimir Dorofeev. Orice dobândă convenită
peste acest plafon se reduce de drept la nivelul maxim permis de lege.
Cu referire la pretenția de reparare a prejudiciul moral în mărime de
10 500 de lei, pentru fiecare pîrît, completul de judecată menționează că reieșind
din prevederile art. 2036 din Codul, neexecutarea unei obligații patrimoniale
născute dintr-un contract de împrumut nu determină, prin ea însăși, un prejudiciu
moral reparabil. Remediile în astfel de situații sunt de natură pecuniară
(restituirea împrumutului, dobânda convenită, dobânda de întârziere.
Prin urmare, instanța de apel corect a apreciat ca fiind nejustificată cerința
de încasare a prejudiciului moral, or, norma art. 1242 din Codul civil nu prevede
posibilitatea reparării prejudiciului moral, motiv din care această pretenție
urmează a fi respinsă integral, inclusiv împotriva lui Vladimir Dorofeev.
În sensul art. 94 alin. (1), 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
instanțele inferioare întemeiat au admis parțial pretenția cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecată din contul lui Alexandr Bîstrîgov.
Or, în cadrul examinării cauzei, intentate în privința lui Alexandr
Bîstrîgov, Gheorghe Ababii a suportat cheltuieli pentru plata taxei de stat(f.d.8),
traducerea înscrisurilor (f.d.37); taxă de stat pentru cererea suplimentară (f.d.78),
taxa pentru întocmirea procurii (f.d.65), taxă de stat pentru cererea suplimentară
(f.d.145).
La fel, de către reclamant au fost suportate și cheltuielile de asistență
juridică în sumă totală de 15 000 lei, instanțele ierarhic inferioare considerându-
le rezonabile doar în partea ce ține de asistența acordată în coraport cu Bîstrîgov
Alexandr.
Având în vedere că instanța de recurs a ajuns la concluzia
temeiniciei parțiale a pretențiilor înaintate și față de Vladimir Dorofeev,
consideră necesar de a compensa cheltuielile de judecată inclusiv din contul
acestuia, proporțional pretențiilor admise. Astfel, întrucât cheltuielile de
asistență juridică au fost reale, necesare și rezonabile, avocatul Valeriu Ciuntu
participând în ședințe de judecată și asigurând reprezentarea efectivă a
intereselor reclamantului, acestea parțial urmează a fi compensate din contul lui
Vladimir Dorofeev, în sumă de 12 500 de lei.
16
Se mai constată, că la depunerea acțiunii împotriva lui Vladimir Dorofeev,
Gheorghe Ababii a achitat taxa de stat în sumă totală de 3 914 lei (f.d.9),
corespunzător această sumă urmează ai fi compensată.
Coroborând circumstanțele ce preced, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție va admite recursul declarat cu casarea parțială a deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii depuse
de Gheorghe Ababii împotriva lui Vladimir Dorofeev, cu emiterea în această
parte a unei noi decizii de admitere parțială a cerințelor, în rest a menține decizia
și hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), (3) din Codul de procedură
civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Gheorghe Ababii.
Casează parțial decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și
parțial hotărârea din 13 aprilie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Ababii
împotriva lui Alexandr Bîstrîgov și lui Vladimir Dorofeev cu privire la încasarea
datoriei, a dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată, în partea respingerii pretențiilor împotriva lui Vladimir
Dorofeev și în această parte emite o nouă hotărâre prin care:
Încasează din contul lui Vladimir Dorofeev în beneficiul lui Gheorghe
Ababii, suma de 5 500 (cinci mii cinci sute) de dolari SUA, cu titlu de datorie,
și dobânda în mărime de 187,57 (o sută optzeci și șapte) de dolari SUA.
Încasează din contul lui Vladimir Dorofeev în beneficiul lui Gheorghe
Ababii cheltuielile de judecată compuse din cheltuieli de asistență juridică de
12 500 (doisprezece mii cinci sute) lei și taxa de stat de 3 914 (trei mii nouă sute
paisprezece) lei.
În rest, menține decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 13 aprilie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
17