2ra-99/23 — cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-99/23 — cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Serghei Evstigneev și
admiterea recursului declarat de către avocatul Alexandru Savva, în interesele
Elenei Cazac,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Elena Cazac împotriva lui Serghei Evstigneev cu privire la repararea
prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-au respins cererile de apel depuse de Elena Cazac și de Serghei Evstigneev și
s-a menținut hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr. 2ra-99/23
Nr. 2-21056838-01-2ra-23012023)
Nerespectarea obligației de a determina corect legea aplicabilă în fazele procesuale de
fond și de apel reprezintă o eroare judiciară. Sarcina identificării cadrului legal nu aparține
exclusiv părții reclamante, dar în principal, instanțelor de judecată. Dobânda de întârziere
potrivit art.2025 alin.(6) din Codul de procedură civilă, se încasează de la depunerea acțiunii,
dacă aceasta nu a fost precedată de o somație.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Nadejda Mazur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Nelea Budăi, Ina Dutca, Denis Băbălău)
07 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședința de judecată publică recursurile declarate de către
avocatul Alexandru Savva, în interesele Elenei Cazac și de către Serghei
Evstigneev,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 15 aprilie 2021, Elena Cazac a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva lui Serghei Evstigneev privind repararea prejudiciului material.
În motivarea acțiunii a indicat că în luna septembrie 2019, Serghei
Evstigneev a furat de la parcare automobilul reclamantei de model XXXXX
AXXX, n/î XXX XX (anul fabricării XXX) cauzându-i astfel un prejudiciu
material și moral considerabil.
A arătat că prin sentința din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, Serghei Evstigneev a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.XX alin. (X), lit. X) din Codul Penal. Totodată, cu
aplicarea prevederilor art. 3641 din Codul de procedură penală, fiind admisă, în
principiu, acțiunea civilă formulată de Elena Cazac.
Prin decizia din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel declarată de Elena Cazac, s-a casat în parte sentința din 31 iulie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a încasat de la Serghei
Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac prejudiciul moral, fără încasarea
prejudiciului material.
A opinat că pârâtul urmează să-i repare prejudiciul material cauzat, în
rezultatul acțiunilor ilegale săvârșite de Serghei Evstigneev, prin dispunerea
încasării de la persoana vinovată a sumei de 59 345,00 de lei, ce constituie prețul
de piață a automobilului XXXX AXXX, n/î XX XX, care îi aparține cu drept
de proprietate, ținând cont că Elena Cazac nu este interesată de repararea în
natură a bunului furat și deteriorat de către pârât. Totodată, a menționat că este
disponibilă să transmită în proprietatea lui Serghei Evstigneev resturile
(rămășițele) automobilului XXXXX A168, n/î XX XXX.
În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat încasarea de la
Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac a sumei de 59 345,00 de lei cu
titlu de prejudiciu material, suma de 230,00 de lei suportate în legătură cu
obținerea informației de la IP ,,ASP”, suma de 2800,00 de lei cu titlu de
cheltuieli suportate pentru efectuarea raportului de expertiză, suma de 6500,00
de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică pentru serviciile de asistență
juridică suportate în cadrul cauzei penale, suma de 18 598,95 de lei cu titlu de
dobândă de întârziere, calculată pentru perioada 02 octombrie 2019 – 11 aprilie
1
2022 și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu
examinarea prezentei cauze.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Elena Cazac. S-a
încasat de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac suma de 59 345,00
de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 6932,62 de lei cu titlu de dobândă
de întârziere pentru perioada 11 aprilie 2021 – 11 aprilie 2022, cheltuielile de
asistență juridică în sumă de 10500,00 de lei, cheltuielile pentru expertiză în
sumă de 2800,00 de lei, cheltuielile suportate pentru obținerea informației de la
IP ,,ASP” în sumă de 230,00 de lei. În rest, cerința privind încasarea sumei de
11 666,33 de lei cu titlu de dobândă de întârziere s-a respins ca neîntemeiată
(f.d. 189, 196/200, Vol.I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 10 mai 2022, avocatul Alexandru Savva, acționând în interesele Elenei
Cazac a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 05 mai 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.193, Vol.I), iar, la 02 august 2022, prin
intermediul oficiului poștal (f.d.227, Vol.I), a depus motivarea apelului prin
care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și
anume în partea pretențiilor respinse, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi
hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d. 205/208, Vol.I).
La 25 mai 2022, Serghei Evstigneev a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.194, Vol.I),
iar, la 26 septembrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și
documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, a depus motivarea apelului
prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,
rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie
respinsă integral (f.d.237, Vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-au
respins apelurile declarate de către Elena Cazac și de către Serghei Evstigneev
și s-a menținut hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
S-a încasat de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac dobânda de
întârziere în sumă de 1685,80 de lei pentru perioada 06 mai 2022-02 august
2022 (f.d. 10, 11/19, Vol.II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 03 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.28, Vol.II),
avocatul Alexandru Savva, acționând în interesele Elenei Cazac, a depus cerere
de recurs împotriva deciziei 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a
hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea acesteia, casarea actelor de dispoziție emise de către prima instanță
și instanța de apel în partea pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi decizii
prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
2
11.1. În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au
aplicat eronat dispozițiile art. 2025 alin. (6) din Codul civil, or, somațiile
înaintate de Elena Cazac, în principiu, au constituit o dovadă în plus a bunei sale
credințe, pe când refuzul vehement al lui Serghei Evstigneev de reparare a
prejudiciului s-a manifestat atât în cadrul cauzei penale, cât și în cadrul cauzei
civile pendinte.
11.2. De asemenea, a notat că în cadrul cauzei penale, Elena Cazac și-a
manifestat intenția de reparare a prejudiciului material, fapt cunoscut lui Serghei
Evstigneev, însă, ignorat de acesta, optând la anumite tentative de eschivare de
la repararea prejudiciului cauzat.
11.3. A mai menționat că, atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au stabilit
toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, ceea ce a
dus la aplicarea eronată a normei de drept material, cât și procedural.
La 31 ianuarie 2023, Serghei Evstigneev a depus cerere de recurs
împotriva deciziei 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea acesteia, casarea actelor de dispoziție emise de prima instanță și
instanța de apel în partea pretențiilor admise, cu emiterea unei noi decizii prin
care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.
12.1. În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept
anterior expuse și recurentul a mai invocat că nu este de acord cu hotărârea
contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară la adoptarea acesteia nu a
constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSURILOR
Art. 434 din Codul de procedură civilă, stabilește că:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.
Așadar, cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei în ședință publică la 01 decembrie 2022 (f.d. 108, vol.II).
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.233
(f.d. 24, Vol.II), rezultă că, la 11 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal,
Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa avocatului Nicolai Vișnevski, care
reprezenta interesele lui Serghei Evstigneev, cât și în adresa avocatului
Alexandru Savva, care reprezenta interesele Elenei Cazac, copia deciziei
integrale din 01 decembrie 2022, însă, date privind recepționarea acesteia
lipsesc la dosar.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că,
recursurile depuse de către Elena Cazac, reprezentată de avocatul Alexandru
Savva, la 03 decembrie 2022, cât și de către Serghei Evstigneev, la 31 ianuarie
2023, se încadrează în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
3
ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN ORDINE DE RECURS
Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul oficiului poștal, la 23
ianuarie 2023, a expediat în adresa lui Serghei Evstigneev, copia recursului
declarat de către avocatul Alexandru Savva, care acționează în numele și
interesele Elenei Cazac, iar, la 24 februarie 2023, a expediat în adresa avocatului
Alexandru Savva, care acționează în interesele Elenei Cazac, copia recursului
declarat de către Serghei Evstigneev, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a
acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele dosarului (f.d. 31; 52,
Vol.II).
Prin încheierea din 16 iulie 2025 a Curții Supreme de Justiție s-a amânat
examinarea admisibilității recursurilor declarate de către avocatul Alexandru
Savva, în numele și interesele Elenei Cazac, și de către Serghei Evstigneev,
împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pentru data
de 08 septembrie 2025, ora 14:00, cu invitarea participanților la proces în
ședință de judecată (f.d.134/137, Vol.II).
POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ
În ședința de judecată reprezentantul recurentei Elena Cazac, avocatul
Alexandru Savva a susținut recursul în sensul declarat, solicitând admiterea
cererii de recurs, casarea actelor de dispoziție emise de către prima instanță și
instanța de apel în partea pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi decizii prin
care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral, iar, recursul declarat
de Serghei Evstigneev să fie respins ca neîntemeiat.
În ședința de judecată reprezentantul intimatului Serghei Evstigneev,
avocatul Nicolai Vișnevski a susținut recursul declarat de clientul său, în sensul
formulat, solicitând casarea actelor de dispoziție emise de prima instanța și
instanța de apel în partea pretențiilor admise, cu emiterea unei noi decizii prin
care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral, și respingerea
recursului declarat de către avocatul Alexandru Savva, în numele și interesele
Elenei Cazac.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3)
din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza
temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept
enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a
noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
4
examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursurilor
declarate de Elena Cazac, reprezentată de avocatul Alexandru Savva, și de către
Serghei Evstigneev împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din
Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.
Art. 429 din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de
instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 431 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3
judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea
recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”
Art.13 alin. (51) al Legii nr.64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea
Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31 iulie 24, MO3161-363/2024
art.569; în vigoare 16 august 24), stabilește că:
„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele
Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete
de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au
fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate
de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”
Art. 440 alin.(3) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii la
momentul examinări prezentului recurs), stipulează că:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii la
momentul examinări prezentului recurs), reglementează că:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la
art.432.
(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale
invocate în recurs.”
Art. 444 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii la momentul
examinări prezentului recurs), prevede că:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților
la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e).
Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se
pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
5
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind
limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane
care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art.238 alin.(2) din Codul de procedură civilă, stabilește că:
,,(2) Completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate
problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină
circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei
și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît să se poată da un
răspuns afirmativ sau negativ.”
Art.240 alin.(1), (3) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,(1) La deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite,
caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea
acțiunii.
(3) Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.”
Art.241 alin.(5) din Codul de procedură civilă, stabilește că:
,,(5) În motivare se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care
se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de
instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.”
Art.373 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța
de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe,
precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces. (3) În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau
dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă
6
instanță. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.”
Art.390 din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Decizia instanței de apel trebuie să conțină: e) motivele concluziilor instanței de apel
și referirea la legea guvernantă; f) concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.
(2) În cazul respingerii apelului, instanța de apel este obligată să indice în decizie motivele
respingerii.”
Art. 445 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să modifice
decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.”
Art. 117 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Probe în cauze civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care
servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și
altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.”
Art. 118 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al
pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”
Art. 121 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care
confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de
circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”
Art.123 alin.(3) și (6) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,(3) Sentința pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă
irevocabilă, este obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice
civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au
avut loc și numai în măsura în care au fost săvîrșite de persoana în cauză. (6) Faptele invocate
de una din parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.”
Art. 130 alin. (1) din Codul de procedură civilă, statuează că:
,,Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.”
Art.82 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a
cauzei.”
Art. 90 lit. g), i) și l) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de efectuare a expertizei;
cheltuielile de asistență juridică; alte cheltuieli necesare, suportate de instanță și de
participanții la proces.”
Art. 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții
care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă
parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din
pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.”
7
Art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a
avut câștig de cauză cheltuielile de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale,
necesare și rezonabile.”
Art.942 alin.(1)-(2) din Codul civil, prevede că:
,,(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la
dobîndă de întîrziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății pînă
la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin.(2) ori la o altă rată prevăzută de
dispozițiile legale speciale.
(2) Rata dobînzii de întîrziere este egală cu rata prevăzută la art.874 plus 5 puncte
procentuale pe an, în cazul în care debitorul este un consumator, sau 9 puncte procentuale pe
an, în celelalte cazuri.”
Art.1998 alin.(1) din Codul civil, stabilește că:
,,(1) Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare
prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin
acțiune sau omisiune.”
Art.2025 alin.(1) și (6) din Codul civil, reglementează că:
,,(1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare
(transmiterea unui bun de același gen și de aceeași calitate, repararea bunului deteriorat etc.),
iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă persoana vătămată nu este interesată de repararea
în natură, prin plata echivalentului bănesc (despăgubire), stabilit prin acordul părților sau, în
lipsa unui asemenea acord, prin hotărîre judecătorească.
(6) Autorul faptei ilicite datorează de asemenea dobîndă de întîrziere la rata determinată
conform art.942 începînd cu data primirii de către persoana care răspunde de prejudiciu a
somației de la partea vătămată. Dobînda de întîrziere se calculează din suma despăgubirii
sau, în caz de reparare în natură a prejudiciului, din valoarea acelei reparații.”
Art.71 din Legea Nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele
normative, stabilește că:
(4) La interpretarea actului normativ se ține cont de nota de fundamentare care a însoțit
proiectul actului normativ respectiv și de alte documente care permit identificarea voinței
autorității publice care a adoptat, a aprobat sau a emis actul normativ.
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS
Studiind materialele dosarului, prin prisma argumentelor invocate și a
materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural
aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serghei Evstigneev
este neîntemeiat, iar recursul declarat de Elenea Cazac urmează a fi admis, cu
modificarea deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a
hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea
cuantumului sumei dispuse spre încasare cu titlu de dobândă de întârziere, din
motivele ce succed.
Având în vedere că în sistemul legislației procesuale, instanța de judecată
este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestuia în sensul
formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către partea reclamantă,
8
subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica dacă la caz a fost
îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și
explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat toate
pretențiile și argumentele înaintate.
Curtea Europeană a reiterat că, efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de
a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a
argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. Franța [GC],
nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei obligații a
instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile (a se vedea,
printre altele, Hirvisaari v. Finlanda, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).
Astfel, la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi,
va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.
Deci, materialele cauzei atestă că la 15 aprilie 2021, Elena Cazac s-a
adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Evstigneev prin
care a solicitat repararea prejudiciului material cauzat, în rezultatul acțiunilor
ilegale săvârșite de Serghei Evstigneev, prin dispunerea încasării de la persoana
vinovată a sumei de 59 345,00 de lei, ce constituie prețul de piață a
automobilului XXXX AXXX, n/î CXXX XX, care aparține cet. Elena Cazac.
Totodată, a notat că nu este interesată de repararea în natură a bunului furat și
deteriorat de Serghei Evstigneev, motiv din care a declarat că resturile
(rămășițele) automobilului XXX AXX, n/î XXX XX, este disponibilă să le
transmită în proprietatea lui Serghei Evstigneev, în modul corespunzător.
Tot, din materialele cauzei se reține că la 06 octombrie 2021, la 02
februarie 2022 și respectiv la 11 aprilie 2022, reclamanta a depus cereri de
majorare a pretențiilor, solicitând în final încasarea de la Serghei Evstigneev în
beneficiul Elenei Cazac a sumei de 59 345,00 lei cu titlu de prejudiciu material
și compensarea cheltuielilor de judecată, a sumei de 230,00 de lei suportate în
legătură cu obținerea informației de la IP ,,ASP”, a sumei de 2 800,00 de lei cu
titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea raportului de expertiză, a sumei de
6 500,00 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică pentru serviciile de
asistență juridică suportate în cadrul cauzei penale, a sumei de 18 598,95 de lei
cu titlu de dobândă de întârziere, calculată pentru perioada 02 octombrie 2019
– 11 aprilie 2022 și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură
cu examinarea prezentei cauze.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, fiind investită cu judecarea cauzei în
fond, prin hotărârea din 05 mai 2022, a admis parțial cererea de chemare în
judecată înaintată de Elena Cazac. A încasat de la Serghei Evstigneev în
beneficiul Elenei Cazac a sumei de 59 345,00 de lei cu titlu de prejudiciu
material, a sumei 6 932,62 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru
perioada 11 aprilie 2021 – 11 aprilie 2022, cheltuieli de asistență juridică în
sumă de 10 500,00 de lei, cheltuielile pentru expertiză în sumă de 2 800,00 de
lei, cheltuieli suportate pentru obținerea informației de la IP ,,ASP” în sumă de
230,00 de lei, în total fiind încasată suma de 79 807,62 de lei. În rest, cerința
9
privind încasarea sumei de 11 666,33 de lei cu titlu de dobândă de întârziere,
s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 189, 196/200, Vol.I).
Exprimându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe, la 10 mai 2022,
Elena Cazac a contestat-o cu apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială
a hotărârii, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
La fel, manifestându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe, la 25 mai
2022, a declarat apel și Serghei Evstigneev, solicitând admiterea acestuia,
casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării dobânzii de întârziere,
rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie
respinsă integral.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, Curtea de
Apel Chișinău, prin decizia din 01 decembrie 2022, a respins apelurile declarate
de către Elena Cazac și de către Serghei Evstigneev și a menținut hotărârea din
05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totodată, în temeiul art.372
alin.(3) din Codul de procedură civilă, a decis încasarea de la Serghei
Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac, suma de 1685,80 de lei cu titlu de
dobânda de întârziere pentru perioada 06 mai 2022 - 02 august 2022 (f.d. 108,
109/115, Vol.I).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că reclamanta a indicat
că, nu dorește restituirea bunului mobil în natură, în starea în care este
automobilul ce a fost sustras de către pârât, or, restabilirea situației anterioare
doar cu piesele care au fost ridicate de poliție este imposibilă, reparația în natură
depășind valoarea automobilului, considerente din care, pretinde repararea
prejudiciului material cauzat, prin încasarea de la pârâtul Serghei Evstigneev, a
costului unui automobil analogic, prețul căruia este mai mic decât cel indicat la
faza urmăririi penale, exprimându-și acordul de a ridica automobilul sustras,
împreună cu pârâtul, de la organele de poliție și transmiterea acestuia ultimului.
Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a considerat justă și întemeiată concluzia
primei instanțe, potrivit căreia capătul de cerere privind încasarea prejudiciului
material este unul întemeiat, instanța de fond corect dispunând încasarea de la
Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac a sumei de 59 345,00 de lei.
Cât privește cerința cu privire la încasarea dobânzii de întârziere, instanța
de apel a notat că, potrivit reglementărilor înserate la art. 2025 alin.(6) din Codul
civil, autorul faptei ilicite datorează de asemenea dobândă de întârziere la rata
determinată conform art. 942, începând cu data primirii de către persoana care
răspunde de prejudiciu a somației de la partea vătămată. Dobânda de întârziere
se calculează din suma despăgubirii sau, în caz de reparare în natură a
prejudiciului, din valoarea acelei reparații.
Instanța de apel a stabilit că reclamanta a somat pârâtul, cu privire la
achitarea sumei pretinse cu titlu de prejudiciu în mărime de 59 345,00 de lei,
acordându-i ultimului în acest sens 30 zile din data recepționării acesteia (vol.
I, f.d.11), somația fiind recepționată de către destinatar la 10 martie 2021, fapt
confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție (vol. I, f.d.11 verso).
10
În circumstanțele date, instanța de apel a reținut că termenul de la care
apelanta/reclamanta este în drept să pretindă la dobânda de întârziere, începe să
curgă din data de 11 aprilie 2021, la expirarea termenului acordat prin somație
de reparare a prejudiciului în mod benevol.
Drept consecință, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă și întemeiată
concluzia primei instanțe, potrivit căreia reclamanta este în drept să pretindă
încasarea dobânzii de întârziere, ținând cont de faptul că, suma prejudiciului nu
a fost achitată de către debitor.
Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele apelantei Elena Cazac
invocate în sensul admiterii cererii de apel, în partea ce ține de încasarea
diferenței sumei de 11 666,33 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, or, calculul
acesteia începând cu data de 02 octombrie 2019 - data când a fost înaintată
acțiunea civilă în cadrul procesului penal, este unul eronat și nu poate fi reținut,
întrucât prin cererea respectivă, partea vătămată a pretins repararea
prejudiciului în sumă de 78 080 de lei, precum și nefiind constatată somarea
debitorului privind prejudiciul material pretins, după cum indică legislatorul,
somația fiind trimisă la începutul lunii martie 2021 și recepționată de debitor la
10 martie 2021, prin care ultimului i s-a acordat un termen de 30 zile pentru
stingerea obligației pecuniare și doar la expirarea acestui termen, prin prisma
reglementărilor statuate la art.2025 alin.(6) din Codul civil, pârâtul este pus în
întârziere.
Totodată, instanța de apel a menționat că Elena Cazac a solicitat încasarea
dobânzii de întârziere în sumă de 1658,80 de lei pentru perioada de 06 mai 2022
– 02 august 2022, prin prisma dispozițiilor art. 372 din Codul civil, potrivit
căruia se pot cere dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte
despăgubiri apărute după emiterea hotărârii în primă instanță, se poate solicita
o compensație legală.
Drept urmare, instanța de apel a considerat că cererea cu privire la
încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 1 658,80 de lei pentru perioada de
06 mai 2022 – 02 august 2022 este întemeiată, urmând a fi admisă.
Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și al deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
instanțele ierarhic inferioare au interpretat și aplicat în mod eronat legea
materială, precum și au dat o apreciere greșită criteriilor și temeiurilor ce au dat
naștere dreptului reclamantei la primirea dobânzii de întârziere.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând
materialele dosarului în raport cu normele juridice pertinente speței, ajunge la
concluzia că instanțele de judecată ierarhic inferioare, au stabilit corect raportul
juridic litigios, au identificat corect normele legale ce-l guvernează și au stabilit
corect natura drepturilor încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului sumei ce
urmează a fi încasată cu titlu de dobânda de întârziere, au interpretat eronat
prevederile art.2025 alin.(6) din Codul civil.
11
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
învederează că, în cazul înaintării unei acțiuni cu privire la repararea
prejudiciului material cauzat, reclamanta, în speță, Elena Cazac, are obligația
de a prezenta instanței de judecată probe care să confirme cauzarea prejudiciului
material, precum și probe care ar confirma întinderea prejudiciului revendicat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
înscrisurile prezentate de recurentă confirmă faptul că Elena Cazac este
proprietara automobilului de marcă XXXXXX AXXX, n/î XXX XXX (anul
fabricației 2000).
Potrivit raportul de expertiză extrajudiciară nr. 410 din 28 februarie 2020,
costul mediu estimativ al unui automobil analogic, la data de 14 septembrie
2019 constituia suma de 59 345,00 lei (f.d.8/verso-9, Vol.I).
Prin sentința din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
Serghei Evstigneev a fost recunoscut vinovat în baza art.186 alin.(2), lit.d) din
Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800
unități convenționale, echivalent a 40 000,00 de lei, pentru faptul că, în perioada
14 septembrie 2019-14 noiembrie 2019, urmărind scopul sustragerii bunurilor
altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,
prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu
intenție directă, îndreptată spre atingerea scopului stabilit, a sustras automobilul
dat de la parcarea din intersecția străzilor Hristo Botev cu Independenței, mun.
Chișinău, cauzându-i astfel părții vătămate Elena Cazac un prejudiciu material
în proporții considerabile. Totodată, acțiunea civilă înaintată de Elena Cazac a
fost admisă în principiu, urmând ca în privința acesteia să se expună instanța
judecătorească în ordinea procedurii civile (f.d.12/19, Vol.I).
Prin decizia din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul avocatului Alexandru Savva depus în interesele Elenei Cazac, s-a casat
parțial sentința din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și
s-a decis încasarea de la Serghei Evstigneev în beneficiul părții vătămate Elena
Cazac prejudiciul moral în mărime de 10 000,00 de lei, în rest, sentința fiind
menținută (f.d.20/38, Vol.I).
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că reclamanta s-a adresat cu prezenta acțiune în instanța de judecată
la data de 15 aprilie 2021, prin care a solicitat inițial repararea prejudiciului
material, ulterior, prin cererile de concretizare a cerințelor, a solicitat încasarea
de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenie Cazac a sumei de 59345,00 de lei
cu titlu de prejudiciu material și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă
de 230,00 de lei suportate în legătură cu obținerea informației de la IP ,,ASP”,
în sumă de 2800,00 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea
raportului de expertiză, în sumă de 6500,00 de lei cu titlu de cheltuieli de
asistență juridică pentru serviciile de asistență juridică suportate în cadrul cauzei
penale, suma de 18598,95 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, calculată
pentru perioada 02 octombrie 2019 – 11 aprilie 2022 și compensarea
cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze.
12
Prin urmare, reieșind din circumstanțele și probele reținute, instanța de
recurs consideră justă soluția primei instanțe menținută prin decizia instanței de
apel cu privire la prejudiciului material în sumă de 59 345,00 de lei, întrucât în
speță sunt întrunite toate condițiile generale necesare pentru antrenarea
răspunderii delictuale: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și
prejudiciu și vinovăția.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
întemeiată soluția primei instanțe menținută prin decizia instanței de apel cu
privire la încasarea sumei de 10 500,00 de lei cu titlu de cheltuielilor de asistență
juridică, a sumei de 2 800,00 de lei cu titlu de cheltuielile pentru expertiză și
suma de 230,00 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru obținerea
informației de la IP ,,ASP”. Or, instanțele de judecată ierarhic inferioare
aplicând prevederile art.82, art. 90 lit. g), i) și l) art.94 alin.(1) și art.96 alin.(1)
din Codul de procedură civilă, în coraport din înscrisurile probatorii anexate la
materialele cauzei, just au conchis că reclamanta-apelanta Elena Cazac pentru a
prezenta dovada că este proprietara automobilului sustras, a prezentat
certificatul corespunzător eliberat de IP ,,ASP”, achitând în acest sens suma de
230,00 de lei, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr.
0862199:1410062 din 26 februarie 2020 (f.d.48; 55, Vol.I), pentru evaluarea
automobilului și efectuarea expertizei în acest sens, a suportat cheltuieli în sumă
de 2 800,00 de lei, fapt confirmat prin factura fiscală seria IB0430398 din 02
martie 2020 și prin ordinul de plată nr. 93 din 24 februarie 2020 (f.d.10; 49,
Vol.I), pentru apărarea intereselor sale, în calitate de parte vătămată în cadrul
cauzei penale, a suportat cheltuieli de asistență juridică în sumă de 6 500,00 de
lei, fapt confirmat prin bonul de plată seria DAA nr. XXXXX2 din 25 iunie
2021 și actul intermediar (f.d.113, 112, Vol.I), iar pentru serviciile de asistență
juridică acordate în legătură cu reprezentarea în prezenta cauză, a prezentat
probe care confirmă suportarea unor cheltuieli de asistență juridică în sumă de
4 000,00 de lei, fapt confirmat prin actul intermediar și bonul de plată seria
DAA nr.XXXXX din 07 iulie 2021 (f.d.81,82, Vol.I), și respectiv urmau a fi
încasate de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac.
Cu privire la soluția primei instanțe privind încasarea sumei de 6932,62
de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 11 aprilie 2021 - 11
aprilie 2022, menținută de instanța de apel, precum și dispunerea încasării de
către ultima a dobânzii de întârziere în sumă de 1658,80 de lei pentru perioada
de 06 mai 2022 - 02 august 2022, prin prisma prevederilor art.372 din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme a considerat necesar
invitarea părților în ședință de judecată publică pentru a expune suplimentar de
ce consideră că dobânda de întârziere urmează a fi încasată în lipsa unei somații,
care ar fi perioada concretă pentru care poate fi dispusă încasarea acesteia,
deoarece prin cererea de recurs se contestă în această parte decizia instanței de
apel, însă lipsește o motivare clară cu privire la interpretarea prevederilor
art.2025 alin.(6) din Codul civil.
În acest context, se accentuează că în cadrul ședinței instanței de recurs,
l-a întrebările de concretizare a Completului de judecată, reprezentantul
13
recurentei/intimate Elena Cazac, avocatul Alexandru Savva a susținut recursul
în sensul formulat, concretizând că motivele recursului se bazează pe o
interpretare eronată de către instanța de apel a legii materiale în special a
prevederilor art. 2025 alin. (6) din Codul civil. Or, alin. (6) al normei
nominalizate stabilește că delicventul sau persoana vinovată este obligată să
plătească și dobândă de întârziere în cazul în care prejudiciul urmează a fi
reparat în echivalent bănesc. Așadar, având în vedere că acțiunea civilă inițială
a fost realizată în instanța penală și s-a solicitat repararea prejudiciului prin
acțiunea civilă în cadrul dosarului penal, fiind admisă în principiu, a considerat
că această chestiune de drept urmează a fi soluționată și interpretată exact în
modul în care a fost interpretată și soluționată chestiunile de drept privind
aplicarea legislației civile în cauzele CEDO și anume în cauzele Moreira de
Azevedo c. Portugaliei și Calvelli și Ciglio c. Italiei unde prin hotărârile
nominalizate este cert stabilit momentul din când se consideră formulată o
pretenție de ordine civilă în cadrul procesului penal și recunoscută ca parte civilă
în procesul penal.
Suplimentar a ținut să menționeze că atât în instanța de fond cât și instanța
de apel a invocat faptul că, inițial, la 01 octombrie 2019 Elena Cazac a înaintat
o acțiune civilă în cadrul dosarului penal către persoana vinovată de cauzarea
prejudiciului material prin infracțiune, iar, la 02 martie 2020 a depus o cerere
formalizată prin care s-a solicitat încasarea prejudiciului material și moral, însă,
consideră că dobânda de întârziere urmează a fi calculată începând cu data de
01 octombrie 2019, dată când Elena Cazac a fost recunoscută ca parte civilă în
cadrul dosarului penal, până la data pronunțării deciziei instanței de apel,
deoarece în cadrul examinări cauzei în ordine de apel a solicitat încasarea
suplimentară a dobânzii de întârziere din momentul pronunțării hotărârii de
către instanța de fond până la data emiterii decizie de către instanța de apel.
În continuare, l-a întrebările de concretizare a Completului de judecată,
reprezentatul recurentului/intimat Serghei Evstigneev, avocatul Nicolai
Vișnevski a susținut recursul în sensul formulat, concretizând că prima instanță
prin hotărârea din 05 mai 2022 nu corect a încasat de la Serghei Evstigneev în
beneficiul Elenei Cazac suma de 59 345,00 de lei cu titlu de prejudiciu material,
deoarece potrivit sentinței din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, corpuri delicte și mijloace materiale de probă automobilul de model
Mercedes-Benz A168 și altele, au fost restituite părții vătămate Elena Cazac, la
fel, nu corect a dispus încasarea sumei de 10 500,00 de lei cu titlu de cheltuieli
de asistență juridică, deoarece avocatul nu s-a prezentat la toate ședințele de
judecat, de exemplu la data de 24 ianuarie 2022, precum și în ședințele de
judecată la instanța de apel, motiv din care în temeiul art. 432 din Codul de
procedură civilă, susțin recursul declarat, iar, cu referire la cerința privind
încasarea dobânzii de întârziere este de acord în principiu să fie admisă, însă să
fie calculată din valoarea reală a prejudiciului material.
Suplimentar la întrebările de concretizare ale președintelui completului,
a notat că dobânda de întârziere urmează a fi calculată din suma prejudiciului
material în vigoare, să fie calculată din momentul înaintării acțiunii civile la
14
data de 01 octombrie 2019, precum și micșorarea sumei cu titlu de cheltuieli de
judecată compuse din asistența juridică.
Apreciind cele reținute, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție va admite recursul declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele
Elenei Cazac, modificând decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond,
întrucât în speță sunt întrunite toate condițiile generale necesare pentru
încasarea dobânzii de întârziere.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a
considerat necesar de a menționa faptul că din conținutul sentinței din 31 iulie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, rezultă că la 01 octombrie 2019,
în conformitate cu art. 219-221 din Codul de procedură penală, Elena Cazac a
înaintat o acțiune civilă către persoana vinovată, care a fost admisă în principiu,
urmând ca în privința acesteia să se expună instanța judecătorească în ordinea
procedurii civile (f.d.12/19, vol.I), menținută parțial prin decizia din 03
noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.20/38, vol.I).
Drept urmare, la 15 aprilie 2021, Elena Cazac s-a adresat cu o cerere de
chemare în judecată împotriva lui Serghei Evstigneev privind repararea
prejudiciului material, precum și încasarea dobânzii de întârziere, instanța de
fond examinând cerința cu privire la încasarea dobânzii de întârziere, a conchis
că calcularea dobânzii de întârziere de la data de 02 octombrie 2019 - dată când
a înaintat cerere privind înaintarea acțiunii civile în procesul penal, nu poate fi
reținută, întrucât în acea cerere era indicată suma de 78080,00 lei, nu era o
somație și nu era adresată lui Serghei Evstigneev, după cum prevede norma
legală. Iar, somația reclamantei prin care s-a acordat un termen de 30 zile pentru
achitarea datoriei solicitate în prezenta acțiune a fost recepționată de pârât la 10
martie 2021, motiv din care de la expirarea acestui termen, potrivit alin. (6) al
art. 2025 din Codul Civil, pârâtul este pus în întârziere.
Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor
declarate de către Elena Cazac și de către Serghei Evstigneev, a reținut că prima
instanță just a conchis asupra temeiniciei parțiale a pretenției respective, fiind
încasată de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac, dobânda de
întârziere pentru perioada 11 aprilie 2021 - 11 aprilie 2022 în sumă de 6 932,62
de lei, în rest, în partea ce ține de încasarea diferenței în cuantum de 11 666,33
de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 02 octombrie 2019 - 10
aprilie 2022, a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, reieșind din prevederile
art. 372 alin.(3) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a concluzionat
că cererea cu privire la încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 1 658, 80 de
lei pentru perioada de 06 mai 2022-02 august 2022 este întemeiată, motiv din
care urmează a fi admisă.
În circumstanțe descrise, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție relevă că deși instanțele de judecată ierarhic inferioare întemeiat au
constatat dreptul Elenei Cazac de a solicita dobânda de întârziere, la caz suma
dată a fost calculată și încasată în mod eronat, prin stabilirea eronată a
termenului pentru care aceasta urmează a fi încasată.
15
Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 2025 alin. (6) din Codul civil, autorul
faptei ilicite datorează de asemenea dobândă de întârziere la rata determinată
conform art. 942 începând cu data primirii de către persoana care răspunde de
prejudiciu a somației de la partea vătămată. Dobânda de întârziere se calculează
din suma despăgubirii sau, în caz de reparare în natură a prejudiciului, din
valoarea acelei reparații.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că analizând art.71 din Legea Nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele
normative, în coraport cu conținutul Notei informativei la proiectul Legii
privind modificarea și completarea unor acte legislative, reține că alin.(6)
precizează că: ,,Autorul faptei ilicite datorează de asemenea dobândă de
întârziere la rata determinată, începând cu data primirii de către persoana care
răspunde de prejudiciu a somației de la partea vătămată. Dobânda de întârziere
se calculează din suma despăgubirii sau, în caz de reparare în natură a
prejudiciului, din valoarea acelei reparații. Dacă partea vătămată nu a înaintat o
somație, ci a introdus o acțiune în judecată, dobânda de întârziere legală ar
trebui să curgă din ziua introducerii acțiunii.”
Așadar, potrivit art. 942 alin. (1) și (2) din Codul civil, în cazul în care
o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobândă de
întârziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății
până la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin. (2) ori la o altă
rată prevăzută de dispozițiile legale speciale. Rata dobânzii de întârziere este
egală cu rata prevăzută la art. 874 plus 5 puncte procentuale pe an, în cazul în
care debitorul este un consumator, sau 9 puncte procentuale pe an, în celelalte
cazuri.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
aplicând norma de mai sus enunțată ajunge la concluzia că pretenția în privința
dobânzii de întârziere, este una întemeiată și justificată, Or, reieșind din
argumentele expuse mai sus, precum și din circumstanțele de fapt coroborate cu
normele legale aplicabile speței, instanța de recurs conchide că Serghei
Evstigneev, nu și-a executat obligația de achitare a prejudiciului cauzat, astfel,
Elena Cazac are dreptul la primirea dobânzii de întârziere.
Totodată, în situația în care recurenta/intimata Elena Cazac la 01
octombrie 2019, a înaintat o acțiune civilă în cadrul cauzei penale către persoana
vinovată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
instanțele judecată urmau să dispună încasarea dobânzii de întârziere începând
cu data de 02 octombrie 2019 reieșind din dispozițiile art.2025 alin. (6) din
Codul civil, or, la caz, rezultă că prejudiciul cauzat Elenei Cazac este consecința
directă a faptei ilicite comise de către Serghei Evstigneev.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
regula generală pentru dobânzi de întârziere este că aceasta se calculează de la
scadență. Dar, în sensul prevederilor art.2025 alin.(6) din Codul civil, când este
vorba de prejudicii, aceasta urmează a fi încasată de la data primiri cererii de
restituire, somație, iar, în lipsa acestea, prin depunerea acțiunii în modul stabilit,
16
indiferent că aceasta se introduce în cadrul dosarului penal sau a unui dosar civil
separat.
În cazul din speță, acțiunea civilă a fost formulată la 01 octombrie 2019
(f.d.99, vol.I), în cadrul cauzei penale, la etapa urmării penale și în aceiași zi a
fost recunoscută în calitate de parte civilă, acțiune civilă care a fost susținută și
în instanța de judecată, care a fost admisă în principiu, dispunând că asupra
cuantumului exact să se expună instanța civilă.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că este adevărat că în urma devenirii irevocabile a sentinței penale,
reclamanta Elena Cazac a somat pârâtul la restituirea prejudiciului. Însă aceasta
nu înlătură punerea în întârziere a făptuitorului, prin acțiunea formulată în
modul stabilit, în cadrul procesului penal.
Prin urmare, în speță, dat fiind că acțiunea a fost formulată anterior,
anume de la acea dată se consideră pus în întârziere vinovatul de fapta delictuală
și de la acea dată urmează a fi calculată dobânda de întârziere. Astfel, concluzia
instanței de fond că aceasta urmează a fi calculată de la somație, din 10 aprilie
2021 este una eronată bazată pe aplicarea și interpretarea eronată a prevederilor
legale aplicabile
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă
că în speță, pârâtul vinovat de cauzarea prejudiciului a fost somat în realitate cu
privire la recuperarea prejudiciului material, prin cererea de recunoaștere în
calitate de parte civilă în cauza penală, fapt ce confirmă că persoana a declanșat
răspunderea civilă delictuală în cadrul procesului penal.
În circumstanțele relevate și în contextul normei de drept enunțate supra,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a
admite pretenția cu privire la încasarea dobânzii de întârziere în mărime de
28 506,77 de lei, calculată pentru perioada 02 octombrie 2019 -01 decembrie
2022, în felul următor:
- suma de 2340,90 de lei pentru perioada 02 octombrie 2019 - 31
decembrie 2 019 [59345 lei * 16 % (7 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2)
lit.b) din Codul civil + 9% potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile
= 26,01 lei/zi*90 zile];
- suma de 4 266,17 de lei pentru perioada 01 ianuarie 2020 - 30 iunie 2020
[59345 lei * 14,50 % (5,50 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din Codul
civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 23,57 lei/zi
*181 zile];
- suma de 3603,71 de lei pentru perioada 01 iulie 2020 - 31 decembrie 2020
[59345 lei * 12,25 % (3,25 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din Codul
civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 19,91 lei/zi*183
zile];
- suma de 3428,14 de lei pentru perioada 01 ianuarie 2021 – 30 iunie 2021
[59345 lei * 11,65 % (2,65 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din Codul
17
civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 18,94 lei/zi
)*181 zile];
- suma de 3466,02 de lei pentru perioada 01 iulie 2021 – 31 decembrie
2021 [59345 lei * 11,65 % (2,65 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din
Codul civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 18,94
lei/zi )*183 zile];
- suma de 4561,20 de lei pentru perioada 01 ianuarie 2022 – 30 iunie 2022
[59345 lei * 15,50 % (6,50 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din Codul
civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 25,20 lei/zi
)*181 zile];
- suma de 4561,20 de lei pentru perioada 01 iulie 2022 – 01 decembrie
2022 [59345 lei * 17,50 % (18,50 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b)
din Codul civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 44,71
lei/zi )*153 zile];
În continuare, cu referire la criticile formulate în cererea de recurs
depusă de Serghei Evstigneev, și menținute în cadrul ședinței de judecată de
către avocatul acestuia Nicolae Vișnevski, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că acestea sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute.
Or, argumentele invocate în susținerea recursului au fost examinate și analizate
în mod detaliat în cuprinsul prezentei decizii, iar concluziile la care s-a ajuns
contravin tezei Serghei Evstigneev, precum că reclamanta Elena Cazac nu
urmează a beneficia de repararea prejudiciului material deoarece potrivit
sentinței din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, corpuri
delicte și mijloace materiale de probă automobilul de model XXXXX-XXX
AXXX și altele, au fost restituite părții vătămate Elena Cazac, or, este cert că
automobilul rămas în urma sustragerii este imposibil de utilizat, iar în forma
propusă de acesta victima nu va beneficia de principiul restituirii integrale a
prejudiciului material.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție statuează că dreptul
la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul
la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța
judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința
cauzei deferite spre soluționare.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că
Articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea „instanței”, obligația de a
efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor
prezentate de către părți (Perez v. Franța [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie
2004, § 80; Loupas v. Grecia, nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37;
Capacchione v. Republica Moldova din 30 noiembrie 2021, § 19).
De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene pentru
Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale.
Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și
18
trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un
răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant, această
obligație presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un
răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru
rezultatul procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr.
78108/14 26din 25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman v.
Republica Moldova din 16 februarie 2021, § 23).
Ținând cont de considerentele elucidate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de
Serghei Evstigneev, de admite recursul declarat de avocatul Alexandru Savva,
în interesele Elenei Cazac și de a modifica decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe, în partea ce ține de cuantumul sumelor încasate cu titlu de
dobândă de întârziere, iar în rest – de a menține decizia instanței de apel și
hotărârea primei instanțe.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art.444, art. 445 alin.
(1) lit. e), (3) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de Serghei Evstigneev.
Admite recursul declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele Elenei
Cazac.
Modifică decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptate în
cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena
Cazac împotriva lui Serghei Evstigneev cu privire la repararea prejudiciului
material, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de
judecată, după cum urmează:
Se încasează de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac suma de
28 506,77 de lei (douăzeci și opt mii cinci sute șase,77) de lei cu titlu de dobândă
de întârziere pentru perioada de 01 octombrie 2019 - 01 decembrie 2022.
În rest, se menține decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
și hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
19