2ra-99/23 — cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-99/23 — cu privire la repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de către Serghei Evstigneev și

admiterea recursului declarat de către avocatul Alexandru Savva, în interesele

Elenei Cazac,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Elena Cazac împotriva lui Serghei Evstigneev cu privire la repararea

prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins cererile de apel depuse de Elena Cazac și de Serghei Evstigneev și

s-a menținut hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

(Dosarul nr. 2ra-99/23

Nr. 2-21056838-01-2ra-23012023)

Nerespectarea obligației de a determina corect legea aplicabilă în fazele procesuale de

fond și de apel reprezintă o eroare judiciară. Sarcina identificării cadrului legal nu aparține

exclusiv părții reclamante, dar în principal, instanțelor de judecată. Dobânda de întârziere

potrivit art.2025 alin.(6) din Codul de procedură civilă, se încasează de la depunerea acțiunii,

dacă aceasta nu a fost precedată de o somație.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Nadejda Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Nelea Budăi, Ina Dutca, Denis Băbălău)

07 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședința de judecată publică recursurile declarate de către

avocatul Alexandru Savva, în interesele Elenei Cazac și de către Serghei

Evstigneev,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Serghei Evstigneev privind repararea prejudiciului material.

Evstigneev a furat de la parcare automobilul reclamantei de model XXXXX

AXXX, n/î XXX XX (anul fabricării XXX) cauzându-i astfel un prejudiciu

material și moral considerabil.

Buiucani, Serghei Evstigneev a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.XX alin. (X), lit. X) din Codul Penal. Totodată, cu

aplicarea prevederilor art. 3641 din Codul de procedură penală, fiind admisă, în

principiu, acțiunea civilă formulată de Elena Cazac.

cererea de apel declarată de Elena Cazac, s-a casat în parte sentința din 31 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a încasat de la Serghei

Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac prejudiciul moral, fără încasarea

prejudiciului material.

rezultatul acțiunilor ilegale săvârșite de Serghei Evstigneev, prin dispunerea

încasării de la persoana vinovată a sumei de 59 345,00 de lei, ce constituie prețul

de piață a automobilului XXXX AXXX, n/î XX XX, care îi aparține cu drept

de proprietate, ținând cont că Elena Cazac nu este interesată de repararea în

natură a bunului furat și deteriorat de către pârât. Totodată, a menționat că este

disponibilă să transmită în proprietatea lui Serghei Evstigneev resturile

(rămășițele) automobilului XXXXX A168, n/î XX XXX.

Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac a sumei de 59 345,00 de lei cu

titlu de prejudiciu material, suma de 230,00 de lei suportate în legătură cu

obținerea informației de la IP ,,ASP”, suma de 2800,00 de lei cu titlu de

cheltuieli suportate pentru efectuarea raportului de expertiză, suma de 6500,00

de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică pentru serviciile de asistență

juridică suportate în cadrul cauzei penale, suma de 18 598,95 de lei cu titlu de

dobândă de întârziere, calculată pentru perioada 02 octombrie 2019 – 11 aprilie

1

2022 și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu

examinarea prezentei cauze.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Elena Cazac. S-a

încasat de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac suma de 59 345,00

de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 6932,62 de lei cu titlu de dobândă

de întârziere pentru perioada 11 aprilie 2021 – 11 aprilie 2022, cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 10500,00 de lei, cheltuielile pentru expertiză în

sumă de 2800,00 de lei, cheltuielile suportate pentru obținerea informației de la

IP ,,ASP” în sumă de 230,00 de lei. În rest, cerința privind încasarea sumei de

11 666,33 de lei cu titlu de dobândă de întârziere s-a respins ca neîntemeiată

(f.d. 189, 196/200, Vol.I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Cazac a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 05 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.193, Vol.I), iar, la 02 august 2022, prin

intermediul oficiului poștal (f.d.227, Vol.I), a depus motivarea apelului prin

care a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și

anume în partea pretențiilor respinse, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d. 205/208, Vol.I).

hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.194, Vol.I),

iar, la 26 septembrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și

documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, a depus motivarea apelului

prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

respinsă integral (f.d.237, Vol.I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelurile declarate de către Elena Cazac și de către Serghei Evstigneev

și s-a menținut hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

S-a încasat de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac dobânda de

întârziere în sumă de 1685,80 de lei pentru perioada 06 mai 2022-02 august

2022 (f.d. 10, 11/19, Vol.II).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

avocatul Alexandru Savva, acționând în interesele Elenei Cazac, a depus cerere

de recurs împotriva deciziei 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

admiterea acesteia, casarea actelor de dispoziție emise de către prima instanță

și instanța de apel în partea pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi decizii

prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

2

11.1. În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare au

aplicat eronat dispozițiile art. 2025 alin. (6) din Codul civil, or, somațiile

înaintate de Elena Cazac, în principiu, au constituit o dovadă în plus a bunei sale

credințe, pe când refuzul vehement al lui Serghei Evstigneev de reparare a

prejudiciului s-a manifestat atât în cadrul cauzei penale, cât și în cadrul cauzei

civile pendinte.

11.2. De asemenea, a notat că în cadrul cauzei penale, Elena Cazac și-a

manifestat intenția de reparare a prejudiciului material, fapt cunoscut lui Serghei

Evstigneev, însă, ignorat de acesta, optând la anumite tentative de eschivare de

la repararea prejudiciului cauzat.

11.3. A mai menționat că, atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au stabilit

toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, ceea ce a

dus la aplicarea eronată a normei de drept material, cât și procedural.

împotriva deciziei 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acesteia, casarea actelor de dispoziție emise de prima instanță și

instanța de apel în partea pretențiilor admise, cu emiterea unei noi decizii prin

care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral.

12.1. În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept

anterior expuse și recurentul a mai invocat că nu este de acord cu hotărârea

contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară la adoptarea acesteia nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSURILOR

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.

recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 01 decembrie 2022 (f.d. 108, vol.II).

Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.233

(f.d. 24, Vol.II), rezultă că, la 11 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal,

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa avocatului Nicolai Vișnevski, care

reprezenta interesele lui Serghei Evstigneev, cât și în adresa avocatului

Alexandru Savva, care reprezenta interesele Elenei Cazac, copia deciziei

integrale din 01 decembrie 2022, însă, date privind recepționarea acesteia

lipsesc la dosar.

recursurile depuse de către Elena Cazac, reprezentată de avocatul Alexandru

Savva, la 03 decembrie 2022, cât și de către Serghei Evstigneev, la 31 ianuarie

2023, se încadrează în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

3

ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN ORDINE DE RECURS

ianuarie 2023, a expediat în adresa lui Serghei Evstigneev, copia recursului

declarat de către avocatul Alexandru Savva, care acționează în numele și

interesele Elenei Cazac, iar, la 24 februarie 2023, a expediat în adresa avocatului

Alexandru Savva, care acționează în interesele Elenei Cazac, copia recursului

declarat de către Serghei Evstigneev, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a

acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisorile de însoțire anexate la materialele dosarului (f.d. 31; 52,

Vol.II).

examinarea admisibilității recursurilor declarate de către avocatul Alexandru

Savva, în numele și interesele Elenei Cazac, și de către Serghei Evstigneev,

împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, pentru data

de 08 septembrie 2025, ora 14:00, cu invitarea participanților la proces în

ședință de judecată (f.d.134/137, Vol.II).

POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

Alexandru Savva a susținut recursul în sensul declarat, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea actelor de dispoziție emise de către prima instanță și

instanța de apel în partea pretențiilor respinse, cu emiterea unei noi decizii prin

care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral, iar, recursul declarat

de Serghei Evstigneev să fie respins ca neîntemeiat.

avocatul Nicolai Vișnevski a susținut recursul declarat de clientul său, în sensul

formulat, solicitând casarea actelor de dispoziție emise de prima instanța și

instanța de apel în partea pretențiilor admise, cu emiterea unei noi decizii prin

care cererea de chemare în judecată să fie respinsă integral, și respingerea

recursului declarat de către avocatul Alexandru Savva, în numele și interesele

Elenei Cazac.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3)

din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept

enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a

noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

4

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi.

declarate de Elena Cazac, reprezentată de avocatul Alexandru Savva, și de către

Serghei Evstigneev împotriva deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3

judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea

recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31 iulie 24, MO3161-363/2024

art.569; în vigoare 16 august 24), stabilește că:

„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele

Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete

de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au

fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate

de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”

momentul examinări prezentului recurs), stipulează că:

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

momentul examinări prezentului recurs), reglementează că:

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la

art.432.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

examinări prezentului recurs), prevede că:

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților

la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e).

Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se

pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

depunerii recursului reglementează că:

5

„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o

lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.”

depunerii recursului reglementează că:

,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind

limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

depunerii recursului, reglementează că:

,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

,,(2) Completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate

problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei

și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît să se poată da un

răspuns afirmativ sau negativ.”

,,(1) La deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite,

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

(3) Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.”

,,(5) În motivare se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care

se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de

instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. (2) În limitele apelului, instanța

de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces. (3) În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau

dovezi noi, instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă

6

instanță. (5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

„(1) Decizia instanței de apel trebuie să conțină: e) motivele concluziilor instanței de apel

și referirea la legea guvernantă; f) concluziile instanței de apel în urma examinării apelului.

(2) În cazul respingerii apelului, instanța de apel este obligată să indice în decizie motivele

respingerii.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să modifice

decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.”

,,Probe în cauze civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care

servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.”

,,Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”

,,Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente care

confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de

circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”

,,(3) Sentința pronunțată de instanța judecătorească într-o cauză penală, rămasă

irevocabilă, este obligatorie pentru instanța chemată să se pronunțe asupra efectelor juridice

civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunțat sentința numai dacă aceste acte au

avut loc și numai în măsura în care au fost săvîrșite de persoana în cauză. (6) Faptele invocate

de una din parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.”

,,Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.”

,,Cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a

cauzei.”

,,Din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de efectuare a expertizei;

cheltuielile de asistență juridică; alte cheltuieli necesare, suportate de instanță și de

participanții la proces.”

,,Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă

parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.”

7

,,Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a

avut câștig de cauză cheltuielile de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale,

necesare și rezonabile.”

,,(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la

dobîndă de întîrziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății pînă

la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin.(2) ori la o altă rată prevăzută de

dispozițiile legale speciale.

(2) Rata dobînzii de întîrziere este egală cu rata prevăzută la art.874 plus 5 puncte

procentuale pe an, în cazul în care debitorul este un consumator, sau 9 puncte procentuale pe

an, în celelalte cazuri.”

,,(1) Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare

prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin

acțiune sau omisiune.”

,,(1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare

(transmiterea unui bun de același gen și de aceeași calitate, repararea bunului deteriorat etc.),

iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă persoana vătămată nu este interesată de repararea

în natură, prin plata echivalentului bănesc (despăgubire), stabilit prin acordul părților sau, în

lipsa unui asemenea acord, prin hotărîre judecătorească.

(6) Autorul faptei ilicite datorează de asemenea dobîndă de întîrziere la rata determinată

conform art.942 începînd cu data primirii de către persoana care răspunde de prejudiciu a

somației de la partea vătămată. Dobînda de întîrziere se calculează din suma despăgubirii

sau, în caz de reparare în natură a prejudiciului, din valoarea acelei reparații.”

normative, stabilește că:

(4) La interpretarea actului normativ se ține cont de nota de fundamentare care a însoțit

proiectul actului normativ respectiv și de alte documente care permit identificarea voinței

autorității publice care a adoptat, a aprobat sau a emis actul normativ.

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS

materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural

aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serghei Evstigneev

este neîntemeiat, iar recursul declarat de Elenea Cazac urmează a fi admis, cu

modificarea deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a

hotărârii din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

cuantumului sumei dispuse spre încasare cu titlu de dobândă de întârziere, din

motivele ce succed.

este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestuia în sensul

formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către partea reclamantă,

8

subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica dacă la caz a fost

îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și

explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat toate

pretențiile și argumentele înaintate.

a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a

argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. Franța [GC],

nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei obligații a

instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile (a se vedea,

printre altele, Hirvisaari v. Finlanda, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).

că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi,

va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Evstigneev prin

care a solicitat repararea prejudiciului material cauzat, în rezultatul acțiunilor

ilegale săvârșite de Serghei Evstigneev, prin dispunerea încasării de la persoana

vinovată a sumei de 59 345,00 de lei, ce constituie prețul de piață a

automobilului XXXX AXXX, n/î CXXX XX, care aparține cet. Elena Cazac.

Totodată, a notat că nu este interesată de repararea în natură a bunului furat și

deteriorat de Serghei Evstigneev, motiv din care a declarat că resturile

(rămășițele) automobilului XXX AXX, n/î XXX XX, este disponibilă să le

transmită în proprietatea lui Serghei Evstigneev, în modul corespunzător.

februarie 2022 și respectiv la 11 aprilie 2022, reclamanta a depus cereri de

majorare a pretențiilor, solicitând în final încasarea de la Serghei Evstigneev în

beneficiul Elenei Cazac a sumei de 59 345,00 lei cu titlu de prejudiciu material

și compensarea cheltuielilor de judecată, a sumei de 230,00 de lei suportate în

legătură cu obținerea informației de la IP ,,ASP”, a sumei de 2 800,00 de lei cu

titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea raportului de expertiză, a sumei de

6 500,00 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică pentru serviciile de

asistență juridică suportate în cadrul cauzei penale, a sumei de 18 598,95 de lei

cu titlu de dobândă de întârziere, calculată pentru perioada 02 octombrie 2019

– 11 aprilie 2022 și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură

cu examinarea prezentei cauze.

fond, prin hotărârea din 05 mai 2022, a admis parțial cererea de chemare în

judecată înaintată de Elena Cazac. A încasat de la Serghei Evstigneev în

beneficiul Elenei Cazac a sumei de 59 345,00 de lei cu titlu de prejudiciu

material, a sumei 6 932,62 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru

perioada 11 aprilie 2021 – 11 aprilie 2022, cheltuieli de asistență juridică în

sumă de 10 500,00 de lei, cheltuielile pentru expertiză în sumă de 2 800,00 de

lei, cheltuieli suportate pentru obținerea informației de la IP ,,ASP” în sumă de

230,00 de lei, în total fiind încasată suma de 79 807,62 de lei. În rest, cerința

9

privind încasarea sumei de 11 666,33 de lei cu titlu de dobândă de întârziere,

s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 189, 196/200, Vol.I).

Elena Cazac a contestat-o cu apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială

a hotărârii, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

2022, a declarat apel și Serghei Evstigneev, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării dobânzii de întârziere,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

respinsă integral.

Apel Chișinău, prin decizia din 01 decembrie 2022, a respins apelurile declarate

de către Elena Cazac și de către Serghei Evstigneev și a menținut hotărârea din

05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totodată, în temeiul art.372

alin.(3) din Codul de procedură civilă, a decis încasarea de la Serghei

Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac, suma de 1685,80 de lei cu titlu de

dobânda de întârziere pentru perioada 06 mai 2022 - 02 august 2022 (f.d. 108,

109/115, Vol.I).

că, nu dorește restituirea bunului mobil în natură, în starea în care este

automobilul ce a fost sustras de către pârât, or, restabilirea situației anterioare

doar cu piesele care au fost ridicate de poliție este imposibilă, reparația în natură

depășind valoarea automobilului, considerente din care, pretinde repararea

prejudiciului material cauzat, prin încasarea de la pârâtul Serghei Evstigneev, a

costului unui automobil analogic, prețul căruia este mai mic decât cel indicat la

faza urmăririi penale, exprimându-și acordul de a ridica automobilul sustras,

împreună cu pârâtul, de la organele de poliție și transmiterea acestuia ultimului.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a considerat justă și întemeiată concluzia

primei instanțe, potrivit căreia capătul de cerere privind încasarea prejudiciului

material este unul întemeiat, instanța de fond corect dispunând încasarea de la

Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac a sumei de 59 345,00 de lei.

de apel a notat că, potrivit reglementărilor înserate la art. 2025 alin.(6) din Codul

civil, autorul faptei ilicite datorează de asemenea dobândă de întârziere la rata

determinată conform art. 942, începând cu data primirii de către persoana care

răspunde de prejudiciu a somației de la partea vătămată. Dobânda de întârziere

se calculează din suma despăgubirii sau, în caz de reparare în natură a

prejudiciului, din valoarea acelei reparații.

achitarea sumei pretinse cu titlu de prejudiciu în mărime de 59 345,00 de lei,

acordându-i ultimului în acest sens 30 zile din data recepționării acesteia (vol.

I, f.d.11), somația fiind recepționată de către destinatar la 10 martie 2021, fapt

confirmat prin semnătura de pe avizul de recepție (vol. I, f.d.11 verso).

10

apelanta/reclamanta este în drept să pretindă la dobânda de întârziere, începe să

curgă din data de 11 aprilie 2021, la expirarea termenului acordat prin somație

de reparare a prejudiciului în mod benevol.

concluzia primei instanțe, potrivit căreia reclamanta este în drept să pretindă

încasarea dobânzii de întârziere, ținând cont de faptul că, suma prejudiciului nu

a fost achitată de către debitor.

invocate în sensul admiterii cererii de apel, în partea ce ține de încasarea

diferenței sumei de 11 666,33 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, or, calculul

acesteia începând cu data de 02 octombrie 2019 - data când a fost înaintată

acțiunea civilă în cadrul procesului penal, este unul eronat și nu poate fi reținut,

întrucât prin cererea respectivă, partea vătămată a pretins repararea

prejudiciului în sumă de 78 080 de lei, precum și nefiind constatată somarea

debitorului privind prejudiciul material pretins, după cum indică legislatorul,

somația fiind trimisă la începutul lunii martie 2021 și recepționată de debitor la

10 martie 2021, prin care ultimului i s-a acordat un termen de 30 zile pentru

stingerea obligației pecuniare și doar la expirarea acestui termen, prin prisma

reglementărilor statuate la art.2025 alin.(6) din Codul civil, pârâtul este pus în

întârziere.

dobânzii de întârziere în sumă de 1658,80 de lei pentru perioada de 06 mai 2022

– 02 august 2022, prin prisma dispozițiilor art. 372 din Codul civil, potrivit

căruia se pot cere dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte

despăgubiri apărute după emiterea hotărârii în primă instanță, se poate solicita

o compensație legală.

încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 1 658,80 de lei pentru perioada de

06 mai 2022 – 02 august 2022 este întemeiată, urmând a fi admisă.

Chișinău, sediul Centru și al deciziei din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

instanțele ierarhic inferioare au interpretat și aplicat în mod eronat legea

materială, precum și au dat o apreciere greșită criteriilor și temeiurilor ce au dat

naștere dreptului reclamantei la primirea dobânzii de întârziere.

materialele dosarului în raport cu normele juridice pertinente speței, ajunge la

concluzia că instanțele de judecată ierarhic inferioare, au stabilit corect raportul

juridic litigios, au identificat corect normele legale ce-l guvernează și au stabilit

corect natura drepturilor încălcate. Însă, la stabilirea cuantumului sumei ce

urmează a fi încasată cu titlu de dobânda de întârziere, au interpretat eronat

prevederile art.2025 alin.(6) din Codul civil.

11

învederează că, în cazul înaintării unei acțiuni cu privire la repararea

prejudiciului material cauzat, reclamanta, în speță, Elena Cazac, are obligația

de a prezenta instanței de judecată probe care să confirme cauzarea prejudiciului

material, precum și probe care ar confirma întinderea prejudiciului revendicat.

înscrisurile prezentate de recurentă confirmă faptul că Elena Cazac este

proprietara automobilului de marcă XXXXXX AXXX, n/î XXX XXX (anul

fabricației 2000).

costul mediu estimativ al unui automobil analogic, la data de 14 septembrie

2019 constituia suma de 59 345,00 lei (f.d.8/verso-9, Vol.I).

Serghei Evstigneev a fost recunoscut vinovat în baza art.186 alin.(2), lit.d) din

Codul penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800

unități convenționale, echivalent a 40 000,00 de lei, pentru faptul că, în perioada

14 septembrie 2019-14 noiembrie 2019, urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu

intenție directă, îndreptată spre atingerea scopului stabilit, a sustras automobilul

dat de la parcarea din intersecția străzilor Hristo Botev cu Independenței, mun.

Chișinău, cauzându-i astfel părții vătămate Elena Cazac un prejudiciu material

în proporții considerabile. Totodată, acțiunea civilă înaintată de Elena Cazac a

fost admisă în principiu, urmând ca în privința acesteia să se expună instanța

judecătorească în ordinea procedurii civile (f.d.12/19, Vol.I).

apelul avocatului Alexandru Savva depus în interesele Elenei Cazac, s-a casat

parțial sentința din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și

s-a decis încasarea de la Serghei Evstigneev în beneficiul părții vătămate Elena

Cazac prejudiciul moral în mărime de 10 000,00 de lei, în rest, sentința fiind

menținută (f.d.20/38, Vol.I).

subliniază că reclamanta s-a adresat cu prezenta acțiune în instanța de judecată

la data de 15 aprilie 2021, prin care a solicitat inițial repararea prejudiciului

material, ulterior, prin cererile de concretizare a cerințelor, a solicitat încasarea

de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenie Cazac a sumei de 59345,00 de lei

cu titlu de prejudiciu material și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă

de 230,00 de lei suportate în legătură cu obținerea informației de la IP ,,ASP”,

în sumă de 2800,00 de lei cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea

raportului de expertiză, în sumă de 6500,00 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică pentru serviciile de asistență juridică suportate în cadrul cauzei

penale, suma de 18598,95 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, calculată

pentru perioada 02 octombrie 2019 – 11 aprilie 2022 și compensarea

cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze.

12

recurs consideră justă soluția primei instanțe menținută prin decizia instanței de

apel cu privire la prejudiciului material în sumă de 59 345,00 de lei, întrucât în

speță sunt întrunite toate condițiile generale necesare pentru antrenarea

răspunderii delictuale: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și

prejudiciu și vinovăția.

întemeiată soluția primei instanțe menținută prin decizia instanței de apel cu

privire la încasarea sumei de 10 500,00 de lei cu titlu de cheltuielilor de asistență

juridică, a sumei de 2 800,00 de lei cu titlu de cheltuielile pentru expertiză și

suma de 230,00 de lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru obținerea

informației de la IP ,,ASP”. Or, instanțele de judecată ierarhic inferioare

aplicând prevederile art.82, art. 90 lit. g), i) și l) art.94 alin.(1) și art.96 alin.(1)

din Codul de procedură civilă, în coraport din înscrisurile probatorii anexate la

materialele cauzei, just au conchis că reclamanta-apelanta Elena Cazac pentru a

prezenta dovada că este proprietara automobilului sustras, a prezentat

certificatul corespunzător eliberat de IP ,,ASP”, achitând în acest sens suma de

230,00 de lei, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr.

0862199:1410062 din 26 februarie 2020 (f.d.48; 55, Vol.I), pentru evaluarea

automobilului și efectuarea expertizei în acest sens, a suportat cheltuieli în sumă

de 2 800,00 de lei, fapt confirmat prin factura fiscală seria IB0430398 din 02

martie 2020 și prin ordinul de plată nr. 93 din 24 februarie 2020 (f.d.10; 49,

Vol.I), pentru apărarea intereselor sale, în calitate de parte vătămată în cadrul

cauzei penale, a suportat cheltuieli de asistență juridică în sumă de 6 500,00 de

lei, fapt confirmat prin bonul de plată seria DAA nr. XXXXX2 din 25 iunie

2021 și actul intermediar (f.d.113, 112, Vol.I), iar pentru serviciile de asistență

juridică acordate în legătură cu reprezentarea în prezenta cauză, a prezentat

probe care confirmă suportarea unor cheltuieli de asistență juridică în sumă de

4 000,00 de lei, fapt confirmat prin actul intermediar și bonul de plată seria

DAA nr.XXXXX din 07 iulie 2021 (f.d.81,82, Vol.I), și respectiv urmau a fi

încasate de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac.

de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 11 aprilie 2021 - 11

aprilie 2022, menținută de instanța de apel, precum și dispunerea încasării de

către ultima a dobânzii de întârziere în sumă de 1658,80 de lei pentru perioada

de 06 mai 2022 - 02 august 2022, prin prisma prevederilor art.372 din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme a considerat necesar

invitarea părților în ședință de judecată publică pentru a expune suplimentar de

ce consideră că dobânda de întârziere urmează a fi încasată în lipsa unei somații,

care ar fi perioada concretă pentru care poate fi dispusă încasarea acesteia,

deoarece prin cererea de recurs se contestă în această parte decizia instanței de

apel, însă lipsește o motivare clară cu privire la interpretarea prevederilor

art.2025 alin.(6) din Codul civil.

l-a întrebările de concretizare a Completului de judecată, reprezentantul

13

recurentei/intimate Elena Cazac, avocatul Alexandru Savva a susținut recursul

în sensul formulat, concretizând că motivele recursului se bazează pe o

interpretare eronată de către instanța de apel a legii materiale în special a

prevederilor art. 2025 alin. (6) din Codul civil. Or, alin. (6) al normei

nominalizate stabilește că delicventul sau persoana vinovată este obligată să

plătească și dobândă de întârziere în cazul în care prejudiciul urmează a fi

reparat în echivalent bănesc. Așadar, având în vedere că acțiunea civilă inițială

a fost realizată în instanța penală și s-a solicitat repararea prejudiciului prin

acțiunea civilă în cadrul dosarului penal, fiind admisă în principiu, a considerat

că această chestiune de drept urmează a fi soluționată și interpretată exact în

modul în care a fost interpretată și soluționată chestiunile de drept privind

aplicarea legislației civile în cauzele CEDO și anume în cauzele Moreira de

Azevedo c. Portugaliei și Calvelli și Ciglio c. Italiei unde prin hotărârile

nominalizate este cert stabilit momentul din când se consideră formulată o

pretenție de ordine civilă în cadrul procesului penal și recunoscută ca parte civilă

în procesul penal.

de apel a invocat faptul că, inițial, la 01 octombrie 2019 Elena Cazac a înaintat

o acțiune civilă în cadrul dosarului penal către persoana vinovată de cauzarea

prejudiciului material prin infracțiune, iar, la 02 martie 2020 a depus o cerere

formalizată prin care s-a solicitat încasarea prejudiciului material și moral, însă,

consideră că dobânda de întârziere urmează a fi calculată începând cu data de

01 octombrie 2019, dată când Elena Cazac a fost recunoscută ca parte civilă în

cadrul dosarului penal, până la data pronunțării deciziei instanței de apel,

deoarece în cadrul examinări cauzei în ordine de apel a solicitat încasarea

suplimentară a dobânzii de întârziere din momentul pronunțării hotărârii de

către instanța de fond până la data emiterii decizie de către instanța de apel.

reprezentatul recurentului/intimat Serghei Evstigneev, avocatul Nicolai

Vișnevski a susținut recursul în sensul formulat, concretizând că prima instanță

prin hotărârea din 05 mai 2022 nu corect a încasat de la Serghei Evstigneev în

beneficiul Elenei Cazac suma de 59 345,00 de lei cu titlu de prejudiciu material,

deoarece potrivit sentinței din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, corpuri delicte și mijloace materiale de probă automobilul de model

Mercedes-Benz A168 și altele, au fost restituite părții vătămate Elena Cazac, la

fel, nu corect a dispus încasarea sumei de 10 500,00 de lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică, deoarece avocatul nu s-a prezentat la toate ședințele de

judecat, de exemplu la data de 24 ianuarie 2022, precum și în ședințele de

judecată la instanța de apel, motiv din care în temeiul art. 432 din Codul de

procedură civilă, susțin recursul declarat, iar, cu referire la cerința privind

încasarea dobânzii de întârziere este de acord în principiu să fie admisă, însă să

fie calculată din valoarea reală a prejudiciului material.

a notat că dobânda de întârziere urmează a fi calculată din suma prejudiciului

material în vigoare, să fie calculată din momentul înaintării acțiunii civile la

14

data de 01 octombrie 2019, precum și micșorarea sumei cu titlu de cheltuieli de

judecată compuse din asistența juridică.

Justiție va admite recursul declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele

Elenei Cazac, modificând decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond,

întrucât în speță sunt întrunite toate condițiile generale necesare pentru

încasarea dobânzii de întârziere.

considerat necesar de a menționa faptul că din conținutul sentinței din 31 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, rezultă că la 01 octombrie 2019,

în conformitate cu art. 219-221 din Codul de procedură penală, Elena Cazac a

înaintat o acțiune civilă către persoana vinovată, care a fost admisă în principiu,

urmând ca în privința acesteia să se expună instanța judecătorească în ordinea

procedurii civile (f.d.12/19, vol.I), menținută parțial prin decizia din 03

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.20/38, vol.I).

chemare în judecată împotriva lui Serghei Evstigneev privind repararea

prejudiciului material, precum și încasarea dobânzii de întârziere, instanța de

fond examinând cerința cu privire la încasarea dobânzii de întârziere, a conchis

că calcularea dobânzii de întârziere de la data de 02 octombrie 2019 - dată când

a înaintat cerere privind înaintarea acțiunii civile în procesul penal, nu poate fi

reținută, întrucât în acea cerere era indicată suma de 78080,00 lei, nu era o

somație și nu era adresată lui Serghei Evstigneev, după cum prevede norma

legală. Iar, somația reclamantei prin care s-a acordat un termen de 30 zile pentru

achitarea datoriei solicitate în prezenta acțiune a fost recepționată de pârât la 10

martie 2021, motiv din care de la expirarea acestui termen, potrivit alin. (6) al

art. 2025 din Codul Civil, pârâtul este pus în întârziere.

declarate de către Elena Cazac și de către Serghei Evstigneev, a reținut că prima

instanță just a conchis asupra temeiniciei parțiale a pretenției respective, fiind

încasată de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac, dobânda de

întârziere pentru perioada 11 aprilie 2021 - 11 aprilie 2022 în sumă de 6 932,62

de lei, în rest, în partea ce ține de încasarea diferenței în cuantum de 11 666,33

de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 02 octombrie 2019 - 10

aprilie 2022, a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, reieșind din prevederile

art. 372 alin.(3) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a concluzionat

că cererea cu privire la încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 1 658, 80 de

lei pentru perioada de 06 mai 2022-02 august 2022 este întemeiată, motiv din

care urmează a fi admisă.

Justiție relevă că deși instanțele de judecată ierarhic inferioare întemeiat au

constatat dreptul Elenei Cazac de a solicita dobânda de întârziere, la caz suma

dată a fost calculată și încasată în mod eronat, prin stabilirea eronată a

termenului pentru care aceasta urmează a fi încasată.

15

faptei ilicite datorează de asemenea dobândă de întârziere la rata determinată

conform art. 942 începând cu data primirii de către persoana care răspunde de

prejudiciu a somației de la partea vătămată. Dobânda de întârziere se calculează

din suma despăgubirii sau, în caz de reparare în natură a prejudiciului, din

valoarea acelei reparații.

că analizând art.71 din Legea Nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, în coraport cu conținutul Notei informativei la proiectul Legii

privind modificarea și completarea unor acte legislative, reține că alin.(6)

precizează că: ,,Autorul faptei ilicite datorează de asemenea dobândă de

întârziere la rata determinată, începând cu data primirii de către persoana care

răspunde de prejudiciu a somației de la partea vătămată. Dobânda de întârziere

se calculează din suma despăgubirii sau, în caz de reparare în natură a

prejudiciului, din valoarea acelei reparații. Dacă partea vătămată nu a înaintat o

somație, ci a introdus o acțiune în judecată, dobânda de întârziere legală ar

trebui să curgă din ziua introducerii acțiunii.”

o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la dobândă de

întârziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății

până la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin. (2) ori la o altă

rată prevăzută de dispozițiile legale speciale. Rata dobânzii de întârziere este

egală cu rata prevăzută la art. 874 plus 5 puncte procentuale pe an, în cazul în

care debitorul este un consumator, sau 9 puncte procentuale pe an, în celelalte

cazuri.

aplicând norma de mai sus enunțată ajunge la concluzia că pretenția în privința

dobânzii de întârziere, este una întemeiată și justificată, Or, reieșind din

argumentele expuse mai sus, precum și din circumstanțele de fapt coroborate cu

normele legale aplicabile speței, instanța de recurs conchide că Serghei

Evstigneev, nu și-a executat obligația de achitare a prejudiciului cauzat, astfel,

Elena Cazac are dreptul la primirea dobânzii de întârziere.

octombrie 2019, a înaintat o acțiune civilă în cadrul cauzei penale către persoana

vinovată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că

instanțele judecată urmau să dispună încasarea dobânzii de întârziere începând

cu data de 02 octombrie 2019 reieșind din dispozițiile art.2025 alin. (6) din

Codul civil, or, la caz, rezultă că prejudiciul cauzat Elenei Cazac este consecința

directă a faptei ilicite comise de către Serghei Evstigneev.

regula generală pentru dobânzi de întârziere este că aceasta se calculează de la

scadență. Dar, în sensul prevederilor art.2025 alin.(6) din Codul civil, când este

vorba de prejudicii, aceasta urmează a fi încasată de la data primiri cererii de

restituire, somație, iar, în lipsa acestea, prin depunerea acțiunii în modul stabilit,

16

indiferent că aceasta se introduce în cadrul dosarului penal sau a unui dosar civil

separat.

(f.d.99, vol.I), în cadrul cauzei penale, la etapa urmării penale și în aceiași zi a

fost recunoscută în calitate de parte civilă, acțiune civilă care a fost susținută și

în instanța de judecată, care a fost admisă în principiu, dispunând că asupra

cuantumului exact să se expună instanța civilă.

notează că este adevărat că în urma devenirii irevocabile a sentinței penale,

reclamanta Elena Cazac a somat pârâtul la restituirea prejudiciului. Însă aceasta

nu înlătură punerea în întârziere a făptuitorului, prin acțiunea formulată în

modul stabilit, în cadrul procesului penal.

anume de la acea dată se consideră pus în întârziere vinovatul de fapta delictuală

și de la acea dată urmează a fi calculată dobânda de întârziere. Astfel, concluzia

instanței de fond că aceasta urmează a fi calculată de la somație, din 10 aprilie

2021 este una eronată bazată pe aplicarea și interpretarea eronată a prevederilor

legale aplicabile

că în speță, pârâtul vinovat de cauzarea prejudiciului a fost somat în realitate cu

privire la recuperarea prejudiciului material, prin cererea de recunoaștere în

calitate de parte civilă în cauza penală, fapt ce confirmă că persoana a declanșat

răspunderea civilă delictuală în cadrul procesului penal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite pretenția cu privire la încasarea dobânzii de întârziere în mărime de

28 506,77 de lei, calculată pentru perioada 02 octombrie 2019 -01 decembrie

2022, în felul următor:

- suma de 2340,90 de lei pentru perioada 02 octombrie 2019 - 31

decembrie 2 019 [59345 lei * 16 % (7 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2)

lit.b) din Codul civil + 9% potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile

= 26,01 lei/zi*90 zile];

- suma de 4 266,17 de lei pentru perioada 01 ianuarie 2020 - 30 iunie 2020

[59345 lei * 14,50 % (5,50 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din Codul

civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 23,57 lei/zi

*181 zile];

- suma de 3603,71 de lei pentru perioada 01 iulie 2020 - 31 decembrie 2020

[59345 lei * 12,25 % (3,25 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din Codul

civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 19,91 lei/zi*183

zile];

- suma de 3428,14 de lei pentru perioada 01 ianuarie 2021 – 30 iunie 2021

[59345 lei * 11,65 % (2,65 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din Codul

17

civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 18,94 lei/zi

)*181 zile];

- suma de 3466,02 de lei pentru perioada 01 iulie 2021 – 31 decembrie

2021 [59345 lei * 11,65 % (2,65 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din

Codul civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 18,94

lei/zi )*183 zile];

- suma de 4561,20 de lei pentru perioada 01 ianuarie 2022 – 30 iunie 2022

[59345 lei * 15,50 % (6,50 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b) din Codul

civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 25,20 lei/zi

)*181 zile];

- suma de 4561,20 de lei pentru perioada 01 iulie 2022 – 01 decembrie

2022 [59345 lei * 17,50 % (18,50 % Rata BNM potrivit art.874 alin.(2) lit.b)

din Codul civil + 9 % potrivit art.942 alin.(2) din Codul civil) ÷ 365 zile = 44,71

lei/zi )*153 zile];

depusă de Serghei Evstigneev, și menținute în cadrul ședinței de judecată de

către avocatul acestuia Nicolae Vișnevski, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că acestea sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute.

Or, argumentele invocate în susținerea recursului au fost examinate și analizate

în mod detaliat în cuprinsul prezentei decizii, iar concluziile la care s-a ajuns

contravin tezei Serghei Evstigneev, precum că reclamanta Elena Cazac nu

urmează a beneficia de repararea prejudiciului material deoarece potrivit

sentinței din 31 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, corpuri

delicte și mijloace materiale de probă automobilul de model XXXXX-XXX

AXXX și altele, au fost restituite părții vătămate Elena Cazac, or, este cert că

automobilul rămas în urma sustragerii este imposibil de utilizat, iar în forma

propusă de acesta victima nu va beneficia de principiul restituirii integrale a

prejudiciului material.

la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul

la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța

judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința

cauzei deferite spre soluționare.

Articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea „instanței”, obligația de a

efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor

prezentate de către părți (Perez v. Franța [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie

2004, § 80; Loupas v. Grecia, nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37;

Capacchione v. Republica Moldova din 30 noiembrie 2021, § 19).

Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale.

Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și

18

trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un

răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant, această

obligație presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un

răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru

rezultatul procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr.

78108/14 26din 25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman v.

Republica Moldova din 16 februarie 2021, § 23).

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de

Serghei Evstigneev, de admite recursul declarat de avocatul Alexandru Savva,

în interesele Elenei Cazac și de a modifica decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, în partea ce ține de cuantumul sumelor încasate cu titlu de

dobândă de întârziere, iar în rest – de a menține decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe.

(1) lit. e), (3) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Respinge recursul declarat de Serghei Evstigneev.

Admite recursul declarat de avocatul Alexandru Savva, în interesele Elenei

Cazac.

Modifică decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptate în

cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena

Cazac împotriva lui Serghei Evstigneev cu privire la repararea prejudiciului

material, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de

judecată, după cum urmează:

Se încasează de la Serghei Evstigneev în beneficiul Elenei Cazac suma de

28 506,77 de lei (douăzeci și opt mii cinci sute șase,77) de lei cu titlu de dobândă

de întârziere pentru perioada de 01 octombrie 2019 - 01 decembrie 2022.

În rest, se menține decizia din 01 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 05 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

19