3ra-1222/19 — incasarea dobinzii de intirziere si a sumei inflatiei

3ra-1222/19 — incasarea dobinzii de intirziere si a sumei inflatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1222/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl.Clima, A.Malîi, E.Palanciuc)

DECIZIE

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul depus de Nadejda Slova,

în cauza civilă, la acțiunea depusă de Nadejda Slova împotriva

Consiliului municipal Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material sub

forma de dobândă de întârziere, încasarea sumei inflației și a prejudiciului

moral,

împotriva încheierii din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admisă cererea Consiliului municipal Chișinău cu privire la repunerea în

termenul de declarare a apelului și a fost repusă în termen cererea de apel

declarată de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din 27 septembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și a

deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată

hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a

fost emisă o decizie nouă, de respingere ca neîntemeiată a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 5 octombrie 2017, Nadejda Slova a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la repararea

prejudiciului material sub forma de dobândă de întârziere, încasarea sumei

inflației și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 8 decembrie 2005

Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia nr. 36/9 ,,Despre aprobarea

Regulamentului privind finanțarea dobânzii bancare persoanelor angajate în

sistemul bugetar care construiesc/procură locuințe prin metoda creditării

ipotecare”.

1

Astfel, aflându-se la evidența persoanelor ce necesită îmbunătățirea

condițiilor de trai, fiind divorțată și având la întreținere 2 copii, la 3 august 2006

a încheiat cu Serviciul Național de Locuință contractul nr. 130-/C12/11 de

investire în construcția unei locuințe.

Din considerentul că, nu dispunea de mijloacele financiare pentru

achitarea contravalorii locuinței integral, la 6 octombrie 2006 a încheiat cu BC

,,Moldova-Agroindbank” SA contractul de credit nr. S06612, în baza căruia a

împrumutat suma de 94 000 lei pe termen de 15 ani, ca efect fiind încheiat și

contractul de gaj nr. S 06612-a din aceeași dată – 6 octombrie 2006.

Ulterior, ca efect al faptului că contravaloarea spațiului locativ a fost

majorată, la 19 iulie 2007 a încheiat cu banca acordul adițional nr. S07515 la

contractul de credit nr. S06612 din 6 octombrie 2006, prin care suma creditului

a fost majorată de la 94 000 lei până la 118 136 lei, în acest sens a fost încheiat

acordul adițional nr. S07515-a din 19 iulie 2007 la contractul de gaj nr. S

06612-a din 6 octombrie 2006.

Având în vedere că, dânsa întrunea condițiile stabilite de Regulamentul

aprobat de Consiliul municipal Chișinău nr. 36/9 din 8 decembrie 2005, la 19

octombrie 2006 a depus în adresa Primarului interimar al Primăriei municipiului

Chișinău o cerere, solicitând acordarea ajutorului financiar în conformitate cu

decizia Consiliului municipal Chișinău menționată.

Ca efect al inacțiunilor autorității publice locale, care s-ar solda cu

acceptarea cererii și acordarea suportului financiar, la 6 august 2014 a depus

către Primăria municipiului Chișinău o cerere prealabilă, prin care a solicitat

examinarea repetată a cererii sale inițiale din 19 octombrie 2006 și explicarea

motivelor de neexaminare a acesteia până la acel moment, la fel, a solicitat

expedierea în adresa sa a deciziilor adoptate de Consiliul municipal Chișinău în

perioada anilor 2006-2014 cu privire la acordarea ajutorului financiar pentru

achitarea dobânzii la creditele bancare primite de către persoanele ce activează

în cadrul sistemului bugetar, însă prin scrisoarea Primăriei municipiului

Chișinău nr. S-7658/14 din 11 septembrie 2014, cererile reclamantei au fost

respinse.

În circumstanțele create și în vederea apărării drepturilor sale, a înaintat

într-un alt litigiu o acțiune în judecată, prin care a solicitat repunerea în termen a

cererii, anularea refuzului nr.S-7658/14 din 11 septembrie 2014 a Primăriei

mun. Chișinău, prin care s-a refuzat în admiterea cererii depuse la 19 octombrie

2006, încasarea din contul Consiliului municipal Chișinău în beneficiul său a

sumei de 96 140, 26 lei în vederea restituirii dobânzii bancare achitate pe

perioada 19.10.2006-22.10.2014, ce constituie prejudiciu material cauzat și a

sumei de 346, 05 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, sumă formată din costul

autentificării copiilor de către notarul public Daniela Țurcan.

A indicat că pe parcursul examinării cauzei în fond, în litigiul anterior, la

19 mai 2015 Consiliul municipal Chișinău a adoptat decizia nr.3/18, prin care a

acceptat cererea privind achitarea din contul Consiliului municipal Chișinău în

beneficiul reclamantei a dobânzii bancare la contractul de credit ipotecar nr.

S06612 din 6 octombrie 2006, încheiat între Nadejda Slova și BC ,,Moldova-

Agroindbank” SA.

2

Însă, deoarece Consiliul municipal Chișinău, în vederea restituirii

dobânzii bancare, a transferat în beneficiul reclamantei suma de 63 165, 84 lei,

ce reprezintă doar o parte din dobânda achitată, dânsa a diminuat suma și a

solicitat instanței încasarea diferenței sumei ce constituie 36 620, 22 lei (99 786,

06 lei (prejudiciul material solicitat) - 63 165, 84 lei (suma transferată)).

A subliniat că în urma rejudecării cauzei, prin decizia irevocabilă din 7

noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de

Consiliul municipal Chișinău, casată integral hotărârea din 21 aprilie 2016 a

Judecătoriei Grigoriopol și emisă o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost

respinsă.

În opinia sa, prin acțiunile ilegale ale pârâtului a suportat prejudicii,

formate nu doar din sumele datorate în vederea achitării dobânzii bancare la

contractul de credit ipotecar, dar și alte prejudicii materiale și morale. Or,

conform Legii cu privire la petiționare și Legii contenciosului administrativ,

autoritățile publice au obligația să examineze cererile persoanelor în termen de

30 de zile, deci, cererea a fost depusă la 19 octombrie 2006 și respectiv pârâtul

urma să adopte o decizia de acceptare a achitării dobânzii bancare până în data

de 18 noiembrie 2017.

Mai mult ca atât, ținând cont de faptul că prin contractul de credit

ipotecar a fost stabilit expres graficul (suma și data la care urmează a fi

achitată), fapt ce indică cu certitudine datele până la care urma a fi acordat

suportul financiar, și, fiind prevăzut de lege termenul (data) în care pârâtul urma

să accepte cererea reclamantei și să achite dobânda bancară la contractul de

credit ipotecar, somația nu este necesară. Or, conform calculelor detaliate

anexate, a fost calculată suma, începând cu data în care urma a fi acceptată

cererea reclamantei și până la data acceptării cererii de către Consiliul municipal

Chișinău prin decizia din 19 mai 2015, și suma dobânzii a constituit 99 810,75

lei.

Suplimentar, a menționat că, un element al prejudiciului material îl

constituie și suma inflației, ce reprezintă scăderea simultană a puterii de

cumpărare a monedei. Conform calculelor detaliate anexate, a fost calculată

suma începând cu data în care urma a fi acceptată cererea reclamantei potrivit

legii (18.11.2006) și pînă la data acceptării cererii de către Consiliul municipal

Chișinău (decizia nr. 3/18 din 19.05.2015), deci suma inflației a constituit 52

975,81 lei.

Totodată, prin acțiunile ilegale ale Consiliului municipal Chișinău a

suportat un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 50 000 lei, cauzat

prin tergiversarea și aplicarea unui tratament discriminator, prin acțiunile ilegale

repetate, ce a dus inevitabil la necesitatea acordării timpului și forțelor personale

în vederea stabilirii adevărului și dreptății în instanța de judecată și reîncadrării

depline în drepturile legale le sale.

La fel, a menționat că, prin acțiunile sale, autoritatea publică locală a

atentat la valorile nepatrimoniale, demnitatea și prestigiul persoanei, pe cale de

consecință reclamantei i-au fost provocate suferințe psihice, cauzate

personalității umane. Astfel, acțiunile abuzive ale Consiliului municipal

Chișinău au cauzat stres, anxietate și frustrare pentru reclamantă.

3

Conform reclamantei, pârâtul i-a încălcat drepturile și a pus-o într-o

situație discriminatorie intenționat și cu bună știință, deoarece în timp ce i se

refuza în admiterea cererii și achitarea dobânzii bancare, pârâtul admitea

cererile altor persoane aflate în situație identică cu cea a sa, inclusiv și persoane,

ce activau în aceiași autoritate publică ca și reclamanta, și le achita dobânda

bancară aferentă contractului de credit ipotecar.

Respectiv a susținut că toate actele discriminatorii față de reclamantă au

durat pe parcursul a 9 ani, din 19 octombrie 2006, data depunerii cererii de

acordare a suportului financiar și până la 19 mai 2015, data emiterii deciziei de

acceptare a cererii depuse, iar în toată această perioadă autoritatea publică locală

de fapt a indus reclamanta în eroare că cererea sa se examinează în diferite

comisii și ulterior va fi acceptată.

În asemenea circumstanțe, a fost depusă prezenta acțiune, Nadejda Slova

solicitând în urma concretizării acțiunii, încasarea din contul Consiliului

municipal Chișinău în beneficiul său a sumei în mărime de 95 082 lei cu titlu de

prejudiciu material sub formă de dobândă de întîrziere, a sumei în mărime de 42

933 lei cu titlu de inflație, a sumei în mărime de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral, precum și a cheltuielilor judiciare.

Prin hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Slova a fost admisă

parțial, fiind dispusă încasarea din contul Consiliului municipal Chișinău în

beneficiul Nadejdei Slova a sumei de 95082 lei cu titlu de dobândă de întârziere

la suma dobânzii bancare la contractul de credit ipotecar nr. S06612 din 6

octombrie 2006 încheiat între Nadejda Slova cu BC ,,Moldova-Agroindbank”

SA, acceptată prin decizia nr. 3/18 din 19 mai 2015 a Consiliului municipal

Chișinău, a sumei de 42933 lei cu titlu de sumă a inflației și a sumei de 1000 lei

cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea Consiliului municipal Chișinău cu privire la repunerea în termenul de

declarare a apelului și a fost repusă în termen cererea de apel declarată de

Consiliul municiapl Chișinău.

Prin decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a

fost pronunțată o deciziei nouă, de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

La 12 iulie 2019, Nadejda Slova a declarat recurs împotriva încheierii din

22 mai 2019 și a deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea actelor judecătorești contestate ce formează

obiectul prezentului recurs, cu pronunțarea unei decizii sub formă de încheiere,

prin care cererea de repunere în termen a apelului depusă de Consiliul municipal

Chișinău să fie respinsă, iar apelul declarat împotriva hotărârii din 27

septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani să fie declarat

inadmisibil.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată, în referința asupra cererii de apel anexate la

dosar, suplimentar invocându-se că încheierea instanței de apel, prin care

apelantul Consiliul municipal Chișinău a fost repus în termenul de declarare a

4

apelului este ilegală și nefondată, deoarece apelantul nu a prezentat argumente

și probe pertinente ce ar demonstra imposibilitatea depunerii apelului în

termenul legal.

A menționat că art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă indică că

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, și nu de la data recepționării acestuia după cum greșit a

interpretat instanța de apel.

În aceste circumstanțe, fără nici o modalitate de interpretare, legea nu

dispune un alt termen pentru persoanele care nu au participat la ședința în care

urma să fie pronunțat dispozitivul, fiind îndeplinită procedura de citare.

În opinia sa, respectarea de către părți a termenilor legali constituie o

obligație pozitivă și are menirea asigurării unei bune funcționări a justiției, iar

repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de Lege și

doar în cazul în care partea înaintează o cerință de repunere în termen,

justificată obiectiv și probată prin probe pertinente și admisibile în temeiul art.

116, 118, 121, 122, 362 alin. (3) Cod de procedură civilă, prin care va dovedi că

omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate.

În speța dată, astfel de probe nu au fost prezentate instanței, cu atât mai

mult că reprezentantul pârâtului – apelant Consiliul municipal Chișinău a fost

prezent în ședința instanței de fond din 21 septembrie 2019 când a fost declarată

finisată examinarea cauzei în fond, iar părțile au luat cuvântul, anexând

pledoariile la dosar, deliberarea și pronunțarea fiind amânată pentru 27

septembrie 2019.

De asemenea, a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și

nefondată, deoarece instanța de apel a aplicat eronat legea în baza căreia și-a

motivat decizia raportată la circumstanțele cauzei și nu a aplicat legea care

trebuia a fi aplicată, motivând decizia cu aplicarea și interpretatea arbitrară a

normelor.

Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând decizie neîntemeiată

de respingere a acțiunii, pe când soluția instanței de fond este justă și

întemeiată.

Prin referințele depuse la 17 octombrie 2019, Consiliul municipal

Chișinău a solicitat declararea recursului depus de Nadejda Slova ca

inadmisibil, deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or, argumentele invocate în recursul

enunțat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța

de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

La 1 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din

articolul 257 alin. (1) al acestuia.

Articolul 258 alin. (3) Cod administrativ statuează că procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se

5

vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, în coroborare

cu Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea și decizia contestată 22

mai 2019 și, respectiv la 3 iulie 2019 (vol.II,f.d.25,40). Astfel, având în vedere

că încheierea din 22 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a putut fi contestată

odată cu fondul deciziei, recursul depus la 12 iulie 2019 (vol.II,f.d.55) este în

termen.

La 6 noiembrie 2019, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ a numit recursul enunțat pentru examinare în fond,

în complet de 5 judecători.

Verificând legalitatea încheierii și a deciziei din 22 mai 2019 și, respectiv

din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptate în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de

Nadejda Slova întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea încheierii și a

deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii sub formă de încheiere,

prin care cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului depusă

de Consiliul municipal Chișinău urmează a fi respinsă, iar apelul declarat

împotriva hotărârii din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind depus depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ în coroborare cu art.

362 alin. (1) Cod de procedură civilă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din același cod, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

6

În conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, apelul se

declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

La rândul său, conform art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se

depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30

de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Iar prin prisma art. 195 din același cod, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar

se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

Astfel, la acest capitol, instanța de recurs reține prevederile art. 369 alin.

(1) lit. b) Cod de procedură civilă, potrivit cărora instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar

apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Totodată, conform art. 362 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de

apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de

art.116.

Conform art. 116 alin. alin. (1) și (2) din același cod, persoanele care, din

motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot

fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la

instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în

ședință de judecată.

După cum denotă actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe a

fost adoptat și pronunțat public la 27 septembrie 2018 (vol.I,f.d.204).

La fel, s-a constatat că pe parcursul examinării litigiului în prima instanță,

în ședințele de judecată din 2 mai 2018, 11 iunie 2018 și 21 septembrie 2019

când a fost finalizată examinarea cauzei în fond și amânată deliberarea și

pronunțarea dispozitivului hotărârii pentru 27 septembrie 2018, pârâtul

Consiliul municipal Chișinău prin intermediul reprezentantului său, Andrian

Ursachi a fost prezent (vol.I,f.d.200-203).

Tot actele cauzei atestă că Consiliul municipal Chișinău a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani la 9 noiembrie 2018, solicitând concomitent și

repunerea în termenul de declarare a apelului (vol.I,f.d.209).

La rândul său, instanța de apel examinând cererea de repunere în

termenul de declarare a apelului a Consiliului municipal Chișinău a stabilit prin

încheierea contestată din 22 mai 2019 că apelantul nu a asistat la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, iar dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost publicat

la 25 octombrie 2018, astfel apelantul fiind în imposibilitate absolută de a

cunoaște despre hotărârea emisă la 27 septembrie 2018.

Din considerentul că apelanta nu a putut exercita din motive neimputabile

acesteia dreptul de declarare a apelului în termenul de 30 de zile de la data

7

pronunțării dispozitivului, deoarece nu a cunoscut despre hotărârea primei

instanțe, iar reprezentantul care a reprezentat în instanța de fond Consiliul a fost

eliberat din funcție, Curtea de Apel Chișinău a repus apelul Consiliului

municipal Chișinău în termenul de declarare (vol.II,f.d.25-27).

Colegiul reține însă că această soluție este prematură, iar raționamentul

instanței de apel de a admite cererea de repunere în termen a apelului este în

contradicție cu prevederile art. 116 Cod de procedură civilă și probatoriul din

dosar.

Colegiul atestă că Consiliul municipal Chișinău, solicitând repunerea

apelului în termen, a indicat că nu a fost prezent la ședința de judecată din 27

septembrie 2018 în care s-a pronunțat dispozitivul hotărârii, dispozitivul

hotărârii instanței de fond a fost publicat la 25 octombrie 2018, astfel apelantul

fiind în imposibilitate absolută de a cunoaște despre hotărârea emisă la 27

septembrie 2018.

Din prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, se deduce că

termenul declarării apelului se calculează nu de la momentul comunicării

dispozitivului hotărârii, nu de la data depunerii cererii de întocmire a hotărârii

integrale, nu de la data publicării dispozitivului hotărârii, ci de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii. Este de menționat că, aceste prevederi

legale sunt aplicabile atât pentru partea care a fost prezentă la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, cât și pentru partea care a fost absentă.

Prin urmare, în speță, prin prisma prevederilor art. 362 alin. (1) Cod de

procedură civilă, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la 28

septembrie 2018, ziua imediat următoare datei adoptării dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 27 octombrie 2018 (zi de sâmbătă). Astfel, ultima zi de

depunere a apelului prin prisma art. 112 alin. (2) Cod de procedură civilă a fost

29 octombrie 2019 (zi de luni). Cu toate acestea, apelul a fost depus 5 9

noiembrie 2019 (vol.I,f.d.209), fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea

termenului legal, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întîrzieri prin

careva probe.

Cât privesc argumentele Consiliului municipal Chișinău, preluate greșit

de către instanța de apel precum că a omis întemeiat termenul de declarare a

apelului, deoarece nu a fost prezent la pronunțarea dispozitivului hotărârii,

instanța de recurs le consideră neîntemeiate și care urmează a fi respinse, or,

Consiliul a fost legal citat despre data, ora și locul ședinței de judecată pentru

care a fost amânată deliberarea și pronunțarea hotărârii, mai mult fiind pârât pe

cauza dată, reprezentantul acestuia a participat la ședințele de judecată din 2 mai

2018, 11 iunie 2018 și 21 septembrie 2019 când a fost finalizată examinarea

cauzei în fond și amânată deliberarea și pronunțarea dispozitivului hotărârii

pentru 27 septembrie 2018, respectiv era de responsabilitatea acestuia de a se

interesa de soarta dosarului și despre soluția adoptată de instanța de fond.

Prin urmare, Consiliul municipal Chișinău a fost în cunoștință despre

existența prezentului litigiu și examinarea lui, prin urmare, trebuia să întreprindă

toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van

Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a se interesa

despre desfășurarea litigiului și de a proteja drepturile sale de acces la instanță

8

fapt, însă, ignorat de acesta, ce a generat omiterea termenului de declarare a

apelului.

Or, Consiliul municipal Chișinău a fost obligat la intervale rezonabile de

timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarului despre care

cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea sa și să

respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să întreprindă toate măsurile

necesare de protejare a drepturilor sale, inclusiv, prin acțiuni concludente, de

informare în privința modului de derulare a procesului prin care să demonstreze

păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se familiariza cu

hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de posibilitatea

contestării hotărârii în termen.

Nu poate fi reținut ca temei de a considera că apelul a fost depus în

termen nici argumentul Consiliului municipal Chișinău precum că dispozitivul

hotărârii contestate a fost publicat pe site-ul oficial al instanței de judecată la 25

octombrie 2018, astfel termenul de declarare a apelului urma a curge anume din

această dată, or, conform modificărilor operate prin Legea nr.155 din 5 iulie

2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, termenul de declarare a apelului este de

30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii și nu din momentul

primirii copiei dispozitivului acesteia sau a plasării pe site, cum prevedea

anterior norma procesuală.

Referitor la argumentele Consiliului municipal Chișinău invocate în apel

și preluate greșit de instanța de apel, precum că temei de a considera că apelul a

fost depus în termen constă în faptul că reprezentantul care a reprezentat în

instanța de fond Consiliul municipal Chișinău, Andrian Ursachi a fost eliberat

din funcție și respectiv, dosarul a fost preluat de către noul reprezentat care nu

avea posibilitate nici un fel să cunoască despre hotărârea contestată, Colegiul le

reține ca fiind declarative, având în vedere că conducerea autorității publice de

stat urma să organizeze și monitorizeze activitatea în așa mod, încât să nu fie

afectate obligațiile de reprezentare a statului în cadrul proceselor de judecată.

Astfel, Consiliul municipal Chișinău prin lege era obligat să respecte

termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, condiție ce nu se atestă în prezenta speță.

Alte circumstanțe în motivarea repunerii în termen a apelului nu au fost

invocate, or, pentru a fi repus în termenul de declarare a apelului Consiliul

municipal Chișinău urma să prezinte probe concludente, care ar demonstra

imposibilitatea executării în termen a actului de procedură. Asemenea probe la

moment în materialele dosarului nu se regăsesc.

În astfel de circumstanțe și având în vedere faptul că apelul a fost depus

peste termenul legal de declarare, nefiind constatate temeiuri legale pentru

repunerea în termen a apelului, instanța de recurs ajunge la concluzia de a

admite recursul depus de Nadejda Slova cu casarea încheierii din 22 mai 2019 a

Curții de Apel Chișinău și pronunțarea unei decizii noi sub formă de încheiere

prin care cererea Consiliului municipal Chișinău privind repunerea în termenul

de declarare a apelului să fie respinsă ca neîntemeiată.

La rândul său, repunerea neîntemeiată a apelului în termen, primirea

acestuia în procedură și examinarea cauzei în apel duce inevitabil la casarea

9

deciziei adoptată pe fond, motiv pentru care decizia din 3 iulie 2019 a Curții de

Apel Chișinău urmează soarta încheierii din 22 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău care a fost casată, or, în cazul examinării apelului declarat de Consiliul

municipal Chișinău pe fond, se va încălca principiul securității raporturilor

juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este

inadmisibil.

Se reține prin prisma jurisprudenței relevante degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului contra Republicii Moldova în privința

standardelor de procedură imperative, că încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil

adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de

fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor

celorlalte părți la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic contra Moldovei din 14

noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat

într-o manieră certă interpretarea și aplicarea eronată de către instanța de apel a

normelor de drept procedural referitor la temeiurile repunerii în termen a

apelului declarat de Consiliul municipal Chișinău și la termenul de declarare a

apelului depus împotriva hotărârii din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul depus de Nadejda Slova cu casarea încheierii și a deciziei instanței de

apel cu pronunțarea unei decizii sub formă de încheiere, prin care cererea

privind repunerea în termenul de declarare a apelului depusă de Consiliul

municipal Chișinău urmează a fi respinsă, iar apelul declarat împotriva hotărârii

din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani urmează a fi

declarat inadmisibil ca fiind depus depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1) Cod administrativ în coroborare cu art. 362 alin. (1) Cod de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Nadejda Slova.

Se casează integral încheierea din 22 mai 2019 și decizia din 3 iulie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la acțiunea depusă de Nadejda Slova

împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la repararea prejudiciului

material sub forma de dobândă de întârziere, încasarea sumei inflației și a

10

prejudiciului moral, cu pronunțarea unei decizii sub formă de încheiere prin

care:

Se respinge cererea apelantului Consiliul municipal Chișinău cu privire la

repunerea în termenul de declarare a apelului.

Cererea de apel declarată de Consiliul municipal Chișinău împotriva

hotărârii din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se

declară inadmisibilă ca fiind depusă după expirarea termenului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Victor Burduh

11