2ra-1428/20 — Încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, declararea nulitătii actului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, declararea nulitătii actului juridic
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1428/20 — Încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, declararea nulitătii actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1428/20
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central, judecător – M. Grosu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță
Î N C H E I E R E
25 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Malai Vitalie, în
interesele lui Gaber Gheorghe și Gaber Elena,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Macaru Dumitru
către Gaber Gheorghe și Gaber Elena, cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de
întârziere și a cheltuielilor de judecată, și la cererea reconvențională depusă de
Gaber Gheorghe și Gaber Elena către Macaru Dumitru, cu privire la recunoașterea
nulității absolute a actului juridic, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2020, prin care s-au
respins apelurile declarate de avocatul Mișcoi Mihail în interesele lui Macaru
Dumitru și de avocatul Malai Vitalie în interesele lui Gaber Gheorghe și Gaber
Elena, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul central, din 02
decembrie 2019,
c o n s t a t ă:
La 14 august 2018, Macaru Dumitru a depus cerere de chemare în judecată
către Gaber Gheorghe și Gaber Elena cu privire la încasarea datoriei în sumă de
48300 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 21910, 30 lei, a cheltuielilor de
judecată compuse din: taxa de stat în sumă de 2400, 30 lei, cheltuieli de asistență
juridică în mărime de 11200 lei și cheltuieli de deplasare în sumă de 600 lei.
În motivarea acțiunii a indicat că, conform recipisei semnate de către pârâți, la
02 decembrie 2016, Gaber Gheorghe și Gaber Elena au primit de la Macaru
Dumitru suma de 48300 lei, cu împrumut, pe un termen de două luni de zile, având
obligația restituirii datoriei până la 02 februarie 2017, însă pârâții nu și-au onorat
obligațiunile contractuale, iar la somația cu privire la rambursarea datoriei în mod
benevol, Gaber Gheorghe și Gaber Elena nu și-au executat obligațiile asumate.
La 26 februarie 2019, Gaber Gheorghe și Gaber Elena au depus cerere
reconvențională, concretizată pe parcurs, împotriva lui Macaru Dumitru prin care
au solicitat recunoașterea nulității absolute a recipisei din 02 decembrie 2016,
încasarea din contul lui Macaru Dumitru în beneficiul lui Gaber Gheorghe a
1
datoriei în sumă de 18000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată formate din taxa
de stat și cheltuieli pentru asistență juridică.
În motivarea cererii reconvenționale au indicat că, la 02 decembrie 2016,
Macaru Dumitru, în calitate de vânzător, și Gaber Elena, în calitate de cumpărător,
au încheiat contractul de vânzare - cumpărare nr. 6735, obiectul contractului fiind
bunul imobil – teren agricol cu numărul cadastral xxxxx.
La aceeași dată, mama Elenei Gaber, d-na Pitușcan Ana, în baza contractului
nr. 6736, i-a înstrăinat lui Macaru Dumitru, terenul agricol cu numărul cadastral
xxxxx.
Esența ambelor tranzacții, a fost de a efectua un schimb de terenuri cu achitarea
unei sulte lui Macaru Dumitru, pentru a evita o tranzacție suplimentară între
Pitușcan Ana și Gaber Elena, or, pct. 3 al contractului de vânzare – cumpărare nr.
6735 face referire la prețul bunului imobil și anume suma de 2650 lei, iar conform
înțelegerii părților contractante, ultimii au convenit asupra schimbului de terenuri
cu achitarea sultei de 48300 lei.
Astfel, menționează că recipisa din 02 decembrie 2016, potrivit căreia Gaber
Elena și Gaber Gheorghe ar fi primit suma de 48300 lei de la Macaru Dumitru, cu
termenul de rambursare 02 februarie 2017, a fost întocmită cu scopul de a simula
un contract de împrumut, iar dat fiind faptul că Gaber Elena și Gaber Gheorghe nu
au primit de la Macaru Dumitru nici o sumă de bani, consideră că recipisa
contravine normelor imperative ce impun o conduită obligatorie și este lovită de
nulitate absolută.
La fel, au notat că circumstanțele expuse supra, sunt confirmate prin faptul că,
cele două contracte au fost întocmite la aceeași dată și autentificate de către același
notar public, având numere consecutive de înregistrare, de asemenea și recipisa a
fost întocmită la data respectivă.
Suplimentar, reclamanții au menționat că în toamna anului 2017, Gaber
Gheorghe i-a prestat lui Macaru Dumitru servicii de prelucrare agricolă a terenului
cu suprafața de aproximativ 10 (zece) ha, evaluate în sumă de 18000 lei, însă
acesta nu le-a achitat conform înțelegerii și nici nu a dorit să o scadă din sulta pe
care reclamanții o aveau față de Macaru Dumitru.
Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul central, din 02 decembrie 2019, s-a
admis parțial acțiunea lui Macaru Dumitru cu privire la încasarea datoriei, a
dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
S-a încasat în mod solidar de la Gaber Gheorghe și Gaber Elena în beneficiul
lui Macaru Dumitru, datoria în sumă de 48300 lei, dobânda de întârziere în sumă
de 21810,45 lei, taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în
sumă de 2103,31 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 lei. În
rest pretențiile reclamantului au fost respinse ca fiind neîntemeiate.
S-a respins ca neîntemeiată, cererea reconvențională depusă de Gaber
Gheorghe și Gaber Elena către Macaru Dumitru, cu privire la recunoașterea
nulității absolute a actului juridic, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 23 decembrie 2019, avocatul
Malai Vitalie în interesele lui Gaber Gheorghe și Gaber Elena, a declarat apel
împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei
Strășeni, sediul central, din 02 decembrie 2019, și emiterea unei noi hotărâri prin
care acțiunea reconvențională să fie admisă integral, sau cu remiterea cauzei la
2
rejudecare în alt complet de judecată.
La fel, nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 02 ianuarie 2020, avocatul
Mișcoi Mihail în interesele lui Macaru Dumitru, a depus cerere de apel, solicitând
casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Strășeni, sediul central, din 02 decembrie
2019, cu emiterea unei noi hotărâri de încasare din contul lui Gaber Gheorghe și
Gaber Elena în beneficiul lui Macaru Dumitru a cheltuielilor de asistență juridică
în mărime de 11200 lei și a cheltuielilor de deplasare în sumă de 600 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2020, s-au respins cererile de
apel depuse de avocatul Mișcoi Mihail în interesele lui Macaru Dumitru și de
avocatul Malai Vitalie în interesele lui Gaber Gheorghe și Gaber Elena.
S-a menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul central, din 02 decembrie
2019, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Macaru Dumitru
către Gaber Gheorghe și Gaber Elena, cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de
întârziere și a cheltuielilor de judecată, și la cererea reconvențională depusă de
Gaber Gheorghe și Gaber Elena către Macaru Dumitru, cu privire la recunoașterea
nulității absolute a actului juridic, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.
Pentru a decide astfel, făcând referire la concluziile primei instanțe, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, a
specificat că de către Macaru Dumitru, a fost demonstrată încheierea acordului de
voință și remiterii efective a sumei de bani, conform recipisei anexate la dosar, însă
Gaber Elena și Gaber Gheorghe nu au înlăturat prezumția de valabilitate a
înscrisului care atestă acordarea împrumutului, și nici nu au prezentat probe, prin
care să confirme restituirea împrumutului menționat.
De asemenea, instanța de apel a reținut că recipisa din 02 decembrie 2016, are
toate calitățile valabile necesare actului juridic, inclusiv, acesta corespunde
criteriilor legale cu privire la obiectul, cauza și forma actului juridic, reglementate
de art. 206 - art. 211 din Codul civil, or, aceasta conține informații despre părțile
contractului de împrumut, despre suma concretă a împrumutului și despre perioada
în care împrumutul urmează a fi restituit, din care considerente a apreciat concluzia
primei instanțe privind respingerea pretenției cu privire la nulitatea absolută a
recipisei din 02 decembrie 2016.
Cu referire la dobânda de întârziere încasată de prima instanță, Colegiul civil a
remarcat calculul anexat la materialele dosarului, pentru perioada 03 februarie
2017 - 01 iulie 2019. (f.d.147, vol. I)
În altă ordine de idei, cu privire la acțiunea reconvențională și, respectiv,
concluziile primei instanțe, Colegiul civil a reținut că, deși drept temei al declarării
nulității absolute a recipisei din 02 decembrie 2016, Gaber Gheorghe și Gaber
Elena au invocat că recipisa în cauză reprezintă un act juridic simulat, în susținerea
pretențiilor sale nu au prezentat probe pertinente și concludente, or, faptul că
contractele de vânzare-cumpărare nr. 6735, 6736 și recipisa au fost întocmite la
aceiași dată, nu demonstrează caracterul simulat al unui act juridic.
Colegiul a mai precizat că, justificat a fost respinsă și pretenția lui Gaber
Gheorghe și Gaber Elena privind încasarea sumei de 18000 lei din contul lui
Macaru Dumitru, întemeiată în baza art. 1389 alin.(1), (2) din Codul civil, or, pe
lângă faptul că articolul nominalizat nu este aplicabil speței, Gaber Gheorghe nu a
probat majorarea patrimoniului lui Macaru Dumitru din contul său, deși
îmbogățirea fără justa cauză presupune o majorare a patrimoniului dobânditorului
3
din contul patrimoniului prestatorului.
Suplimentar, instanța de apel a notat că înscrisurile la care fac referire Gaber
Gheorghe și Gaber Elena, nu demonstrează temeinicia pretenției privind încasarea
sumei de 18000 lei, întrucât art.210 din Codul civil, stipulează expres că, dacă
valoarea obiectului actului juridic depășește suma de 1000 lei, în cazurile
prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului, actele juridice dintre
persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre
persoanele fizice, trebuie să fie încheiate în scris.
La 19 august 2020, avocatul Malai Vitalie, în interesele lui Gaber Gheorghe și
Gaber Elena, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09
iunie 2020, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii Judecătoriei
Strășeni, sediul central, din 02 decembrie 2019, cu soluționarea prin decizie a
problemei în fond și emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în
judecată depusă de Macaru Dumitru către Gaber Gheorghe și Gaber Elena, cu
privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,
să fie respinsă ca neîntemeiată, iar cererea reconvențională depusă de Gaber
Gheorghe și Gaber Elena să fie admisă, în partea încasării de la Macaru Dumitru a
datoriei de 18000 lei.
În motivarea recursului s-a invocat că, prima instanță și instanța de apel nu au
elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
Astfel, prin prisma faptului că între părți a avut loc un schimb de terenuri cu
oferirea unei sulte, au indicat că hotărârea primei instanțe dar și decizia instanței de
apel se bazează pe un act fictiv ”Recipisa”, care în principiu este un act simulat și
constatator care de altfel nu generează careva obligații, persoanelor semnatare.
De asemenea, menționează că instanțele de judecată, cu o descriere vagă s-au
expus asupra pretențiilor reclamantului, de a încasa dobânda de întârziere, or,
cuantumul sumei încasate cu acest titlu, nu este reflectat corespunzător în
materialele cauzei.
Suplimentar, reprezentantul recurenților a remarcat că prima instanță și instanța
de apel, nu au ținut cont de faptul că între Gaber Gheorghe și Macaru Dumitru au
existat raporturi obligaționale în care Gaber Gheorghe a prestat servicii de
prelucrare a pământului, iar Macaru Dumitru urma să achite suma de 18000 lei,
însă cel din urmă nu și-a onorat obligațiile, or, aceasta reprezintă o îmbogățire fără
justă cauză.
În concluzie a menționat că, instanțele inferioare, fără temei de fapt și de drept
s-au expus asupra respingerii acțiunii reconvenționale.
La 25 septembrie 2020, intimatul Macaru Dumitru, a depus referință la recursul
declarat de avocatul Malai Vitalie, în interesele lui Gaber Gheorghe și Gaber
Elena, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs și menținerea deciziei
atacate.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, este de menționat că, în
conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel; Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, la 01 iulie 2020, instanța de apel a expediat
participanților la proces, decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2020, (f.d. 25
4
vol.II), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul
recepționării acesteia de către recurenți.
Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul
Colegiului consideră că cererea de recurs, înregistrată la 19 august 2020, este
depusă în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat de avocatul Malai Vitalie, în interesele lui Gaber Gheorghe și Gaber
Elena, este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
Conform art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Potrivit art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Luând în considerație că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din
Codul de procedură civilă, sunt strict determinate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de
procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel.
În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
5
acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permite
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind
admisibil.
În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie
efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă
care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de avocatul Malai Vitalie, în
interesele lui Gaber Gheorghe și Gaber Elena.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa cărorva temeiuri în urma cărora ar fi
necesară declararea recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art.433 lit. a) și art. 440 alin.(1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Malai Vitalie, în
interesele lui Gaber Gheorghe și Gaber Elena.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
6